7 lucruri despre PSD

  1. Este PSD în declin?

PSD obține scoruri din ce în ce mai proaste chiar și pe fondul unui absenteism extrem de ridicat. Motivele țin de mai mulți factori, dar cei mai importanți cred eu sunt următorii:

  • Demografia electoratul PSD e vârstnic și pe măsură ce populația în vârstă dispare și intră în masa electorală alegători născuți după 90, scorul PSD scade. Electoratul care intră acum în categoria de vârstă care votează tradițional cu PSD e subțire (mulți români din categoria de vârstă 50+ sunt plecați în afara țării);
  • Geopolitica – suntem membrii UE din 2007 (anul acesta se vor împlini 10 ani). Libertatea de mișcare adusă de aderare, oportunitățile pentru tinerii educați și cultura vestică sunt deja impregnate în ADN-ul tinerei generații. UE, deși un gigant rănit, există în primul rând datorită soft-powerului. Mai e apoi și NATO care are interceptoare de rachete balistice în România și trupe staționate. Cine își imaginează că politica internă a României e liberă să meargă în ce direcție vrea e naiv.
  • Pierderea contactului cu strada – PSD nu știe ce se întâmplă în stradă pentru că nu are lideri relevanți pentru categoria de vârstă sub 50 de ani. Firea pare a fi o excepție, dar și ea se bazează covârșitor pe pensionarii aduși de PSD. A existat o încercare în timpul campaniei de a atrage electoratul tânăr, dar odată cu încetarea campaniei electorale nu s-a mai mișcat nimic în direcția asta (a se citi nu au mai avut bani de consultanți din Israel). Victor Ponta a fost membru TSD (organizația de tineret social – democrată) și a încercat să bage în politică politicieni tineri (gen Șova), dar oamenii au dat chix pentru că aveau aceleași apucături ca și garda veche pe care (teoretic) o înlocuiau.
  • Pierderea contactului cu economiaMăsurile economice luate de PSD sunt orientate preponderent spre categoriile sociale care îi votează majoritar…iar asta e ok. Problema PSD e că nu pare a înțelege cealaltă Românie, cea capitalistă care aduce banii în economie. Măsurile economice luate de ei sunt lipsite de sens din punct de vedere economic și par a fi luate doar pentru a lua ochii. România nu are nevoie de măsuri heirupiste (gen scăderea TVA-ului de la 24% la 19% în 2 ani) ci de predictibilitate. Motivul pentru care ei nu reușesc să nimerească măsurile potrivite e că nu au oameni care să lucreze în economia reală, nu au antreprenori, nu au persoane care să înțeleagă cum funcționează o economie de piață.

Răspuns: Da, PSD este în declin și nu de acum ci de câțiva ani buni de când DNA a mușcat puternic din corupție. Totuși, nu scoateți șampania de la rece, vor fi relevanți în politică mulți ani de acum înainte, dar vor pierde constant din masa votanților.

  1. Există în interiorul PSD și alte curente de opinie în afara celui oficial?

Mă întreb asta pentru că fostul PDL, PNL-ul, chiar și tânărul USR au oameni cu opinii diferite, care ajung să coaguleze mișcări în interiorul partidului. Uneori se lasă cu scindări ale partidelor, alteori cu certuri interne. Din direcția PSD nu pare a veni nici un fel de informație în acest sens însă.

Partidul pare o structură deja epurată de orice atitudini sau opinii diferite de cea a persoanei care conduce partidul. Citisem pe Hotnews niște stenograme cu o discuție între Dan Șova și Victor Hrebenciu din care rezulta că ar fi existat o oarecare opoziție (atunci) la ascensiunea lui Liviu Dragnea. Firea și Ponta par la rândul lor a fi pregătiți să sară la gâtul lui Dragnea dacă va pierde controlul asupra partidului, dar toate sunt în linie cu un sistem ierarhic autoritar nu și cu un conflic de idei sau principii. Firea sau Ponta nu au alte idei decât cele ale lui Dragnea. Gândesc la fel, rezolvă lucrurile la fel, deci nu se poate vorbi de alt curent de opinie.

O un alt amănunt interesant este legat de felul în care Dragnea testează loialitatea oamenilor săi (via Romania Libera): Aparent testul constă în a îi trimite după țigări. Dacă se duce fără comenteze e bun. Dacă se uită ciudat sau refuză va fi dat la o parte și nu va avea nici o șansă să intre în grațiile sale.

Chestia asta arată că Dragnea, liderul de facto al Guvernului și PSD-ului nu este niciodată contrazis și toate ideile sale, fie că sunt bune sau proaste sunt admise și puse în aplicare.

Pentru PSD lucrul acesta se dovedește a fi dezastruos pentru că, la fel ca în era Năstase, atunci când ideile șefului suprem se vor dovedi a da rateuri (și încep), nu va exista un plan B, pentru că nimeni nu a îndrăznit să aducă măcar în discuție posibilitatea de a avea un plan de rezervă.

Răspuns: Nu, nu par a exista alte curente de opinie în PSD.

  1. Care sunt șansele ca PSD să se reformeze?

 Sau altfel spus, pot ei trece de la un partid baronizat în care mulți lideri din București și din teritoriu au probleme cu legea la un partid bazat pe ideologie social-democrată care să renunțe la imaginea de partid cleptocrat pe care o afișează?

Din punctul meu de vedere condiția minimă pentru a începe reformarea partidului ar fi scoaterea din primul eșalon al membrilor cu probleme penale. Nu neapărat excluderea lor din partid ar fi un semn de reformare (se poate merge pe idea că sunt nevinovați până la proba contrară) ci scoaterea lor din sistemul de luare a deciziilor, până la momentul la care justiția se pronunță în privința lor.

Dar pentru ca o astfel de măsură să fie luată ar trebui ca în PSD să existe o masă critică de oameni care să își dorească reforma. Chiar săptămâna trecută citeam cum un membru PSD din Alba care era campion la atragerea fondurilor europene a fost exclus din partid. În orice organizație sănătoasă o astfel de persoană ar fi fost considerată o resursă importantă de know-how în atragerea de bani europeni. În PSD se pare că acest lucru e irelevant. Impresia mea e că orice persoană care nu e în linie cu ordinele de mai sus este automat exclusă.

Răspuns: Șansele ca PSD să se reformeze în următorii 3-4 ani tind spre zero.

  1. Cine va conduce PSD după Dragnea?

Dragnea va trebui să plece de la conducerea PSD. Fie va fi dat jos pentru că nu a reușit să treacă amnistia și modificările la Codul Penal fie va fi condamnat și va trebui să plece singur.

Așa cum spuneam și mai sus, în momentul de față, singura alternativa viabilă la conducerea PSD pare a fi doamna primar Firea. Problema cu ea e că, din ce înțeleg, are aceeași atitudine autoritată și cere supunere oarbă, la fel ca Dragnea. Cel puțin asta pare a fi atitudinea ce rezultă din felul în care se comportă în întâlnirile consiliului local București.

Deosebirea dintre Firea și Dragnea e că prima e mult mai conștientă de puterea străzii și de importanța imaginii sale publice decât Dragnea. Dacă Dragnea pică și Firea preia frâiele vom vedea aceeași atitudine autoritată, dar considerabil mai șlefuită în termen de imagine.

Mă aștept de asemenea să vină cu propria echipă la conducere, ceea ce înseamnă că vom vedea ceva fețe noi, deși, mă aștept să fie la fel de supuși ca și cei de acum.

Răspuns: Eu pariez pe Firea, care deși are același stil autoritar ca și Liviu Dragnea, e mult mai atentă la imaginea sa publică, nutrind, se zvonește, pretenții la președenție.


Ținem legătura pe mail?

Dacă ți-a plăcut articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]


  1. Există alternativă la PSD?

Motivul pentru care electoratul votează PSD nu ține de afilieri doctrinare. Bătrânii nu votează PSD pentru că știu și înțeleg doctrina social – democrată ci pentru că doar PSD mărește pensiile. Clasele sociale vulnerabile (șomeri, oameni fără venituri stabile etc.) votează PSD pentru că doar ei le-au întins o mână de ajutor prin mărirea ajutoarelor sociale.

Ne place să îi spunem ”pomană electorală„ și să strâmbăm din nas, dar acea pomană înseamnă mult pentru pensionari și săraci. Retorica partidelor de dreapta a fost în permanență aceeași: ”gata cu asistații sociali!”, ”gata cu pomenile electorale”, ”nu vă vindeți votul pe o pungă de orez și o găleată”.

Stau totuși și mă întreb, și-a pus cineva problema cât de săraci sunt acești oameni dacă renunță la vot pentru o pungă de orez?

Adevărul incomod e că există multă sărăcie în România și, la nivel individual, nu e cauzată de lene. Oamenii nu sunt săraci pentru că nu muncesc ci pentru că nu au o educație potrivită pentru secolul în care trăiesc, pentru că nu au abilitățile necesare pentru ce vrea piața muncii, pentru că se nasc departe de centre urbane unde s-ar fi putut alege cu educație bună și venituri stabile.

Atât timp cât clasa de mijloc și dreapta vor ignora aceste categorii sociale de votanți nu va există o alternativă la PSD iar o parte consistentă a electoratului va fi împinsă în brațele acestui partid.

Răspuns: Pentru câteva milioane de votanți nu există alternativă la PSD.

  1. Are PSD are o problemă cu electoratul său?

Electoratul PSD e alcătuit din votanți captivi. Nu sunt oameni care au votat PSD din convingere politică sau pentru că au crezut în programul lor economic ci oameni care vor vota PSD atât timp cât primesc ceva la schimb. Un partid cu electorat care crede în programul său politic ar fi avut parte de mai multă susținere zilele acestea. Un partid care și-a atras votanți prin doctrină le poate cere susținere în stradă. Totuși nu au existat meetinguri spontane pro-PSD, nu au existat acțiuni politice ale populației pentru a susține modificările la Codul Penal sau grațierea.

PSD și-a cultiva un electorat care îl va vota pentru că nu are de ales, dar atât. Nu vor mișca un deget în plus dacă nu primesc ceva la schimb, pentru că asta e înțelegerea dintre cele două părți: eu îți dau votul, tu îmi pui pâine pe masă.

Răspuns: Da, PSD are o mare problemă cu electoratul său și e exclusiv vina sa pentru situația creată.

  1. Mai are PSD bani?

S-a vorbit de meetinguri de susținere a PSD în București sau în țară. Am râs atunci pentru că știam că nu se va întâmpla asta. Nu trebuie să fii un mega-analist politic ca să înțelegi că nu aveau cum să organizeze proteste masive, era suficient să fii atent la cheltuielile lor din ultimii doi-trei ani.

Ca să fac o mică recapitulare:

  • Petrecerea lui Ponta pe Stationul Național;
  • Candidatura lui Ponta la președenție;
  • Campania electorală de la alegerile locale din vară;
  • Campania electorală din toamnă când, pe lângă cheltuielile normale și-au mai tras și consultanți din Israel;
  • Milionul de dolari dat pentru întâlnirea de 5 minute cu Trump.

Cât ar fi costat, din punct de vedere logistic să aduci 100.000 de oameni în București cu autocarele? Avea PSD banii necesari doar pentru a transporta acei oameni? Trebuia sa le mai dea și un ceai cald? Bani de buzunar? Cât ar fi fost nota de plată la final? Aveau bani pentru a plăti atât.

Oricum, un meeting cu 100.000 de oameni ar fi fost prea puțin pe lângă cei 150.000 strânși mai multe nopți la protest.

Răspuns: Impresia mea e că e foamete mare în PSD acum iar oamenii trebuie să facă rapid de bani dacă vor să supraviețuiască.




Am găsit miliardele lui Cioloș

Așa cum zice și titlul am găsit cele 10 miliarde pe care Liviu Dragnea nu le găsește. Și culmea e că nu sunt departe, dar trebuie să explice cumva faptul că măsurile din programul lor economic nu vor putea fi puse în aplicare.

Iată cum arată execuția bugetară la nivelul lunii noiembrie 2016:

 

Și mă întreb (sarcastic): o fi vreo legătură între gaura de aproape 5 miliarde RON din încasările de TVA și faptul că a scăzut cota de impozitare de la 24% la 20%, respectiv la 9% pentru alimente? Oare tehnocrații au hotărât scăderea cotei sau guvernul PSD condus de Victor Ponta în ciuda avertismentelor primite de la FMI și Bruxelle?

A se remarca faptul că toate celelalte taxe fiscale au înregistrat creșteri, deci îmi vine greu să cred că putem discuta despre o problemă a ANAF (mai mare decât cea pe care o aveau și anul trecut cu colectarea). Și restul miliardelor?

Încă o gaură de 10,6 miliarde RON, de data asta venind din ”sume primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțare”. În primul rând aceea e execuția 2007 – 2013. Mai jos apar sumele pentru noua execuție (2,8 miliarde RON). Cât despre diferență, cine are curiozitatea să citească raportul realizat de Ministerul Fondurilor Europene, va vedea că nu prea aveam autorități de management care să se ocupe de banii alocați de Comisia Europeană și că eram în rahat cu Comisia Europeană pe 25 de puncte (condiționalități). Mai mult, din câte înțeleg din raport au fost depuse foarte multe proiecte în cursul anului 2016, iar banii vor veni în 2017. Probabil guvernul Dragnea Grindeanu se va lăuda cu sumele încasate pe proiectele tehnocraților.

Acum nu știu cum alții sunt, dar eu când mă uit în tabelul de mai sus văd așa:

Cheltuieli de personal – a se citi creșteri de salarii în administrația publică, medici, profesori, salariu minim etc. Fix asta vrea și noul guvern.

Dobânzi – credite luate în anii din trecut. Nu aș imputa guvernului Cioloș.

Asistență socială – din nou, o chestie pe care nu o poate reproșa nimeni guvernului Cioloș, în special dat fiind faptul că intră în categoria ”Transferuri” adică bani trimiși în teritoriu, inclusiv primarilor PSD, nu de la bugetul central.

Fonduri europene – au crescut cheltuielile cu proiecte europene, au crescut și veniturile sau vor crește în perioada următoare.

Concluzia

Din datele publice disponibile în prezent, banii lipsă de care vorbește dl. Dragnea par a fi găuri ale defunctului guvern Ponta:

  • încasări din TVA scăzute ca urmare a reducerii cotei;
  • bani europeni mai puțini pentru că ministerul de resort și instituțiile sale nu prea mișcau nimic;
  • cheltuieli de personal mai mari, urmare a măririlor de salarii din 2016.

E posibil ca dl. Dragnea să aibă informații cu privire la execuția bugetară pe întreg anul (nu doar până la noiembrie 2016 ca muritorii de rând). Dacă e așa, zău că aș vrea să le văd și eu.

Și ca părere personală, tehnocrații au fost foarte ”fricoși” când a venit vorba de a cheltui banii publici și nu s-au lansat în proiecte ample și costisitoare. Am dubii că ”prăpădul lăsat de tehnocrați” nu e altceva decât clasicul discurs ”noi am vrea, dar nu se poate, cei de dinainte au lăsat prăpăd”.




De unde vin banii pentru maririle promise de PSD

PSD a câștigat alegerile și oamenii au început să se panicheze pe seama felului în care vor fi finanțate promisiunile din campanie.  Și pentru că deja am scris despre partea de cheltuieli a programului lor economic m-am gândit că ar fi păcat să nu explic și de unde vor veni banii pentru a finanța acele cheltuieli. Evident slideurile sunt luate din programul de guvernare al PSD.

Din punctul meu de vedere lucrurile arată cam în felul următor:

  1. PSD spune că banii la buget vor veni din investiții și fonduri europene care generează creștere economică și încasări mai mari la buget prin ”efectul de multiplicare”. Vă voi arată mai jos de ce ipoteza asta pare puțin probabilă.
  2. Declarațiile din decembrie, imediat după câștigarea alegerilor și început de ianuarie arată că, în realitate, sursele de finanțare sunt mult mai ”realiste” și implică în fapt creșterea impozitelor și taxelor.

Haideți să presupunem totuși că se vor ține de cuvânt și vor aplica ce scria în programul de guvernare.

1. De unde spune PSD că vor veni banii

PSD spune că veniturile necesare pentru acoperirea cheltuielilor vor veni din venituri din taxe și impozite rezultate din programe de investiții care vor genera efecte de multiplicare și implicit vor crește încasările la bugetul de stat.

Avem așadar două condiții pentru ca veniturile la bugetul de stat să crească:

  1. Să vină investițiile promise
  2. Efectul de multiplicare să se producă

Vom vedea mai jos care sunt punctele slabe ale celor două condiții.

1.1. Investițiile din programul PSD

Conform programului de guvernare al PSD, vom avea parte de investiții consistente pe parcursul celor 4 ani de guvernare. Investițiile sunt grupate în următoarele categorii:

1.1.1. Fonduri europene

Cu fondurile europene eu am o problemă pentru că ele sunt mirajul cu care suntem ademeneți de mulți ani de fiecare guvern aflat la putere, dar care se dovedește a fi un eșec major de fiecare dată. Mai mult, se întamplă în ultima vreme să fim nevoiți să dăm bani înapoi din fondurile europene contractate ca urmare a descoperirii unor nereguli sau a depășirii termenelor de finalizare agreate (a se vedea fondurile europene returnate în cazul pasajului de la Piața Sudului din București despre care nu prea scrie nimeni nimic).

Nu îmi e clar cum vor intra mai mulți bani la buget din moment ce nu toate fondurile europene generează investiții. Sunt fonduri europene destinate reconversiei profesionale, unde discutăm despre firme care primesc bani pentru a învăța oamenii diverse meserii. Genul acesta de bani nu generează investiții și nici taxe la buget prea multe. Mai mult, acest sector este notoriu pentru neregulile descoperite. Și încă o chestie faină, se întâmplă frecvent ca astfel de cursuri de recalificare să fie prestate de ONG-uri, care nu prea plătesc taxe. Vă invit să citiți o investigație a celor de la RISE Project pe tema fraudării fondurilor, pe care o consider tipică.

Mulți bani din fonduri europene merg pe subvenții în agricultură (excluse de PSD din calcule), dar și spre proiecte pentru a ajuta agricultorii în general. Problema este că agricultura este un alt sector notoriu pentru fraude cu bani europeni și fraude cu rambursările de TVA. În plus, nici aici nu se pune problema de mai mulți bani la buget pentru că sectorul este notoriu și pentru frauda pe partea de TVA.

Ar mai fi marile proiecte de infrastructură care pot fi finanțate prin fonduri europene: autostrăzi, pasaje rutieri, amenajări de diferite feluri. Problema aici e că toate chestiile astea sunt făcute pentru statul român. Altfel spus, statul român vrea un pasaj de 100 milioane de euro. Licitația pentru construcția pasajului este câștigată de o companie privată care construiește pasajul și dă statului român o factură de 100 de milioane + TVA 20%. Statul român plătește 120 de milioane de euro companiei iar compania plătește apoi inapoi statului 20 de milioane de euro. Au crescut veniturile la bugetul de stat? Da! cu 20 de milioane de euro, dar știi ce? au crescut și cheltuielile tot cu 20 de milioane.

Știi care ar fi impactul pozitiv aici? Faptul că am construit infrastructură, dar infrastructura aia nu înseamnă venituri pe termen scurt ci pe termen lung, dacă e făcută cu cap. E posibil ca acea companie care a construit pasajul să plătească din banii respectivi contribuții sociale și impozit pe profit ca urmare a contractului câștigat, doar că, de cele mai multe ori, discutăm despre companii deținute de tot felul de indivizi dubioși care sunt etern pe pierdere (impozit pe profit).

Una peste alta nu cred că fondurile europene pot reprezenta o sursă directă de taxe și impozite. Fondurile europene pot genera creștere economică dacă sunt folosite corect, dar asta pe termen mediu și lung. Iar efectul lor e destul de greu de măsurat.

1.1.2. Fondul Suveran de Investiții

O găselniță interesantă este Fondul Suveran de Investiții.Inspirația pentru fondul acesta vine din Norvegia, țară care a învățat din experiențele nefericite ale altora și care și-a dat seama că dacă se bazează pe banii din petrol, s-ar putea trezi într-o bună zi falimentară și cu niște cheltuieli mult prea extravagante. Așa că banii din redevențele petroliere au ajuns într-un fond care investește banii peste tot prin lume și care, în 2011, era cel mai mare fond de investiții din lume. Sună bine, nu e așa? Și atunci care ar fi problema? Păi problema e că am mai avut un fond de genul acesta acum câțiva ani.

Mă refer la faimosul fond înființat din banii primiți de statul român pentru vânzarea BCR, către Erste. Suma nu era deloc mică, 2,2 miliarde de euro la vremea respectivă iar banii trebuiau folosiți pentru investiții în infrastructură. Știți ce s-a întâmplat cu ei? I-a folosit guvernul Tăriceanu pentru a acoperi cheltuielile extravagante ale statului român cu măriri de salarii în sectorul public și angajarea unui număr uriaș de bugetari, deși legea interzicea lucrul acesta. Am voie să fiu sceptic cu privire la noul fond de investiții în condițiile în care Tăriceanu e iarași la guvernare alături de PSD-ul care l-a ajutat și în perioada aceea să guverneze țara? Eu cred că da.

Cum ar trebui să funcționeze lucrurile în cazul FSDI? Păi se iau niște bani de la buget, se bagă într-un fond de investiții și apoi ca prin magie avem mai mulți bani la bugetul de stat din taxe și impozite generate de respectivele investiții. Mecanismul e același precum cel de la fonduri europene iar limitările sunt similare, cu mențiunea că, banii din FSDI sunt mai ușor de furat pentru că nu mai vin cei de la Bruxelle în control.

Sunt curios însă în ce ar putea investi statul român prin fondul de investiții în contextul în care același stat român lasă localități întregi în paragină sau uită că sunt areale geografice cu șomaj cronic. Ce încerc să spun e că banii care intră în acest fond vor fi tot banii statului, bani care trebuiau să ajungă în mod normal la buget, dar care acum vor merge într-un fond, al cărui management va fi numit politic.

Ca să nu mai spun că fondul norvegian investește pe bursă o mare parte din bani. Fondul nostru ce va face? Va băga bani în investiții românești sau străine? Ne permitem să finanțăm companii private în condițiile în care infrastructura în românia e la pământ? Dacă fondul respectiv ar investi în infrastructură, cu ce ar fi el diferit față de o companie de stat sau un minister, în afara de alți oameni pe ștatul de plată și poate niște achiziții dubioase.

1.1.3. Investiții private

Ultima categorie care ne rămâne e legată de investițiile private. Investițiile private au fost motorul de creștere al României în ultimii 20 de ani, dar în același timp, ele nu au ce căuta într-un program electoral. Investitorii, fie ei străini, fie privați, au nevoie în primul rând de un mediu de afaceri predictibil. Ori toate guvernele de până acum, în frunte cu Guvernul Ponta, au ales să ia unele măsuri care pot fi catalogate oricum numai pro-business nu. Cu titlu de exemplu să ne amintim de stabilirea nivelului accizei la un curs de schimb ales de Guvern atunci când, pentru prima oara dupa mulți ani, cursul de schimb al BNR nu era în creștere, diminuarea puternică a investițiilor în infrastructură. În astfel de condiții, măsuri precum diminuarea taxelor pe salarii nu ajută foarte mult investitorii mari.

Una peste alta, PSD mizează pe investiții private pe care, nu știu sincer dacă are capacitatea de a le stimula având în vedere istoricul lor pe tema asta.

Oricum, PSD a început bine guvernarea, a luat prima măsură pro-business: va elimina plafonarea CAS, chestie care va crește substanțial costurile companiilor cu forța de muncă bine pregătită și cu salarii mari. Vor spune că au luat alte măsuri pentru mediul de afaceri, cum ar fi scăderea impozitului pe micro-întreprinderi. Dar așa cum am scris și aici, 1% sau 2% e irelevant ca impozit. Micile afaceri au alte probleme (cum ar fi lipsa surselor de finanțare), nu impozitul acesta.

Oamenii aceștia încă nu au înțeles că e nevoie de mai mult decât taxe reduse pentru a atrage un investitor.

Haideți să presupunem totuși că toate investițiile de mai sus vor fi făcute pe bune și nu vor deveni găuri negre. Cum se vor vedea investițiile în creșterea veniturilor la bugetul de stat? Răspunsul PSD este: prin efecte de multiplicare.

1.2. Efectul de multiplicare

Ei ca să înțelegeți efectul de multiplicare, trebuie să înțelegeți în primul rând cum funcționează macro-economia în România. La noi, macroeconomia e o știință ocultă, similara cu ghicitul in stele sau horoscopul: Oamenii nu prea stiu exact ce fac acolo, dar daca o nimeresc (din noroc sau prostie) ajung consilieri sau miniști. Iar efectul de multiplicare e ceva invocat de toată lumea, dar pe care puțini oameni îl înțeleg exact. 

Problema mea e că pe partea de venituri, programul PSD mizează foarte mult pe magia efectului de multiplicare.

Vreau să fac clar un lucru, efectul de multiplicare există, este cât se poate de real. Doar că simplul fapt că îl invoci nu înseamnă și că apare. 

Haideți sa presupunem ca vine iarăși o criză, investițiile și consumul scad foarte puternic, nimeni nu mai cumpără, nimeni nu mai vrea să investească. De data asta însă guvernul nu e luat pe nepregătite (știu că îți vine să râzi la gândul ăsta, dar e încearcă să mă urmărești). Așa că, pentru a stimula economia decide să investească în anumite sectoare care pot genera efecte de multiplicare. Spre exemplu decide să investească 100 milioane de euro în construcția unor apartamente pentru tineri. Banii vor merge la antreprenori privați care vor construi locuințele. Cele 100 de milioane de euro înseamnă muncitori care primesc salarii, înseamnă materiale de construcții, instalații sanitare și electrice vândute și multe alte bunuri și servicii din sectoare conexe celui de construcții care se pun în mișcare.

La finalizarea lucrărilor, statul vinde apartamentele la cost, fără să vrea sa facă profit de pe urma lor. Dar lucrurile nu se opresc aici, tinerii vor plăti apartamentele probabil prin credite, luate de la bănci. Apoi vor merge să își cumpere mobilă, electrocasnice, asigurări și multe alte lucruri pe care, în lipsa unei case noi nu le-ar fi achiziționat niciodată. 

100 de milioane de euro dați de stat generează efecte în economie prin investiții și consum considerabil mai mari în economie. Gândiți-vă numai la faptul că 100 de milioane au fost încasați de constructori și furnizorii lor. Apoi mai adăugați valoarea electrocasnicelor, a mobilei și tuturor celorlalte lucruri și servicii cumpărate de noi proprietari.

Problema în practică e că multiplicatorul acesta este foarte greu de măsurat având în vedere că:

  • nu avem cum să aflăm cu exactitate ce bunuri și servicii au cumpărat tinerii care au achiziționat apartamentele sau cât au costat.

  • Nu știm exact când vor fi achiziționate aceste bunuri și servicii. Îți poți mobila toată casa înainte să te muți sau poți dormi pe o saltea timp de 3 luni.

Multiplicatorul se poate estima, dar nu măsura cu exactitate. Și PSD știe asta și prin urmare își bazează mare parte din cifrele din programul economic. PSD estimează o creștere a veniturilor la buget de 6% din PIB ca urmare a aplicării programului său electoral, din care 5,4% poartă eticheta ”prin efecte de multiplicare”.

În lipsa unui efect de multiplicare puternic, programul PSD și cam toate creșterile lor se năruie ca un castel de nisip. Iar eu nu cred că acest efect de multiplicare va exista pentru că investițiile publice sunt la pământ încă de pe vremea guvernului Ponta.

Bazat pe experiențele trecutului și prezentului în materie de guvernare PSD mi se pare mai probabil scenariul următor:

Pasul 1: Guvernul investește mulți bani în diferite proiecte de infrastructură, inclusiv în proiecte total inutile cum ar fi, spre exemplu, o gară aflată într-o localitate prin care nu mai trece trenul de 2 ani, spunând că efectul de multiplicare va genera creștere economică, locuri de muncă și pateu pe masa fiecărui român.

Pasul 2: Începe construcția în cazul proiectului respectiv cu termen de finalizare total nerealist (2 ani de exemplu), cu finanțare din fonduri europene. A se lua ca exemple: Pasajul de la Piața Sudului sau centrul orașului Râmnicu Vâlcea.

Pasul 3: Se depășește bugetul și durata agreată inițial. Se pierde finanțarea europeană și sumele trebuie alocate din bugetul local. Constructorul nu vrea sa mai lucreze până nu își primește banii. Proiectul se blochează de mai multe și avansează doar când primăria / guvernul sau ministerul de resort își aduce aminte și alocă bani.

Pasul 4: Pentru ca nu avem destulă creștere economică, locuri de muncă și pateu guvernul decide sa repete Pasul 1. Antena 3 dă vina pe Băsescu / tehnocrați / Soroș / mafia reptiliană.

2. Ce s-a întâmplat de când PSD e la putere

Drept dovadă, Dragnea îl ruga pe Cioloș în decembrie 2016 să nu scadă cota de TVA la 19% (deși scăderea era inclusă din vremea premierului Ponta) și să nu elimine taxa pe construcții speciale (taxa de stâlp).

Apoi, imediat ce noul Parlament s-a format a și început să dezbată o modificare a legislației fiscale prin care se elimina plata contribuției de sănătate pentru toți pensionarii nu doar pentru cei cu venituri reduse. O zi mai târziu noul prim ministru declară că vrea să elimine măsura de plafonare la nivelul a 5 salarii a contribuției de pensie, chestie care, spune el, i-ar aduce 1,4 miliarde RON la buget.

Tot el spunea că mărirea salariului minim pe economie de la 1.250 RON la 1.400 RON va mai aduce încă 1 miliard RON la buget și înca 0.5 miliarde RON din eliminarea plafonului de 5 salarii pentru CASS.

3. Concluzii

Din punctul meu de vedere, acesta e un mesaj foarte clar venit din partea PSD că:

  1. Nu vor respecta ceea ce au spus în programul politic pe partea de venituri și vor urma căi mai ortodoxe de echilibrare a bugetului (spre exemplu eliminarea plafonului la CAS, CASS).
  2. Nu au crezut niciodată ce scria în acel program referitor la venituri și nu le pasă pentru că au câștigat alegerile iar oamenii se vor uita la cheltuieli, nu și sursa de finanțare.

Cred însă că vor încerca să constituie un fond de investiții pentru că ar însemna niște posturi bine plătite și niște bani care ies din orbita bugetului public, fiind mai ușor de furat.

La fel cum cred că vor da vina pe tehnocrați că nu sunt bani la buget, mergând în special pe diminuarea veniturilor din TVA, o bombă cu ceas lăsată cadou de guvernul Ponta românilor la plecare. Dar despre asta, într-o altă postare.

Dacă te interesează subiectul poți citi și ce am scris despre partea de cheltuieli și taxe a programului economic al PSD aici.




USR la alegeri

Cateva chestii legate de USR care ar trebui sa dea de gandit celorlalte partide politice dupa alegeri:

1. USR este a doua forta politica ca numar de voturi in Bucuresti (cu aproximativ 25%) din voturi, fata de 38% PSD, respectiv 12% PNL. Daca USR nu face compromisuri, cam asta e viitorul politic al Romaniei.
2. USR castiga diaspora cu 27%, la distanta mica de PNL cu 26%, pe fondul insa a unei prezente dezastruos de mici.
3. Din 43 de judete (am numarat si diaspora ca un judet), USR obtine scor peste 5% (pragul de intrare in Parlament) in 24, ceea ce inseamna ca geografic vorbind, mai mult de jumatate din judetele au votat pentru prezenta USR in Parlament.
ALDE, celalalt partid nou infiintat sta mai bine la capitolul distributie in teritoriu cu 30 de judete care au votat in proportie de peste 5%
4. USR obtine scoruri dezastruoase (0% in Harghita, 1,8% in Covasna) sau sub 5% in Satu Mare sau Bihor in judetele cu populatie maghiara. Mures si Salaj sunt exceptii, dar aici scade si ponderea maghiarilor in populatie.

De ce scriu despre USR, pentru ca sunt un nou pol de putere in peisajul politic romanesc. Voi reveni asupra subiectului.


Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]





PSD-ul si taxele

Pentru că sunt de fel fan inrait de BDSM economic (am să scriu într-o zi un Fifty Shades of Grey pentru economiști), am decis să îmi satisfac poftele în cel mai dubios fel posibil: citind programul de guvernare al partidului cu cele mai mari șanse de a câștiga alegerile.

Inițial am vrut sa scriu un rezumat al întregului program, dar pentru ca paginile se tot adunau, am decis să iau pe rând subiectele interesante, așa că astăzi, despre taxe.

PSD și în general partidele politice nu înțeleg cum funcționează taxele

Și nu e o chestie pe care am văzut-o doar la PSD, în general partidele din România fie nu înțeleg cum funcționează sistemul fiscal din țara asta fie știu, dar ignoră și manipulează intenționat prin programe sau afirmații. Ca să fiu sincer, ambele perspective sunt la fel de rele deci hai mai bine să nu ne gândim la asta și să vedem ce intenții are PSD după câștigarea alegerilor.

Păi în primul rând PSD vrea să cheltuie o grămadă de bani pe care nu îi are mărind pensiile, salariile bugetarilor, investind în infrastructură etc. Voi reveni asupra subiectului într-o postare viitoare. PSD spune însă că va atrage o grămadă de investiții private în România, la care se adaugă investițiile din fonduri europene și cele ale statului. Și toate aceste investiții, spun ei, vor aduce bani la buget prin impozite și taxe.

Spre exemplu, investițiile provenind din fondurile guvernamentale, fonduri europene și investiții private vor aduce la bugetul de stat, prin taxe și impozite, venituri suplimentare de 12,8 miliarde RON în 2017 dacă este să ne luăm după programul economic al PSD. Și toate astea conform unei estimări că aproximativ 30% din sumele intrate în economie sub formă de investiții ajung la buget ca taxe.

Taxe din investitii

Doar că lucrurile nu stau chiar așa. Haideți să ne imaginăm că vine investitorul român sau străin și construiește o fabrică. Cumpără materiale de construcții sau angajează companii de construcții, aduce echipamente în România etc. Toate astea înseamnă că investitorul respectiv va primi facturi cu TVA (exceptând cazul în care aduce bunurile din UE). E adevărat că investitorul plăteşte acel TVA către stat, dar, și aici e un mare dar, investitorul poate să recupereze acei bani de la buget. Mai mult, orice investitor care construiește o fabrică în România pentru a livra apoi bunuri către alte țări va avea în permanență TVA de recuperat de la stat dat fiind că toate livrările lui în afara României sunt scutite de TVA, în timp ce achizițiile făcute de la furnizori din România sunt cu TVA. Acei bani plătiți de investitor către stat sunt venit temporar la buget, pentru că mare parte din ei se recuperează ulterior. Să mai spunem că PSD vrea scăderea TVA la 18%?

O altă sursă de venit la buget, mai credibilă aș zice eu este dată de salarii. Da, doar că mulți investitori vin în România pentru a plăti salarii mici angajaților, gen minimul pe economie. Aici e simplu, programul PSD vorbește despre creșterea valorii salariului minim pe economie. Ok, perfect atunci, pare că am rezolvat problema, doar că PSD vrea și scăderea sau chiar eliminarea în anumite situații a principalelor taxe salariale: impozit pe venit, contribuția la fondul de pensii și contribuția la fondul de sănătate (vezi mai jos). Nu îmi e clar dacă au ținut cont de propriile scăderi de taxe când au estimat acel 30% venituri din taxe.

Stoparea externalizării profiturilor

Corectii economice PSD

Dar cum rămâne cu profitul din investițiile acelea? Ni se vorbește de investiții private anuale de 10 – 12 miliarde RON (slideul 10), dar la slide-ul 28 (mai sus) ni se spune că ”Se va stopa externalizarea profiturilor de către firmele multinaționale” prin implementarea graduală a Directivei CE1164/2016.

Așa cum ziceam și mai sus, fie discutăm despre o profundă neînțelegere a felului în care funcționează taxele fie oamenii vor să manipuleze. Nu se stopează nimic. Ce face directiva respectivă este să introducă niște reguli clare privind impozitarea profiturilor în toată Uniunea Europeană pentru a evita inginerii financiare de tipul celor făcute de Starbucks sau Apple.

Multinaționalele vor scoate profitul în continuare din România pentru că așa e normal să se întâmple (șoc și groază). Gândește-te, ce multinațională ar mai vrea să investească în România dacă nu ar putea să ducă profitul la sediul principal și să îl folosească acolo? Cum ar fi ca o companie românească să investească în Germania și apoi nemții să spună: ”Boss, ai avut profit de 10 milioane de euro, dar nu te lăsăm să ieși cu el țară pentru că așa vrea mușchiul nostru”. Ori fix asta încearcă să spună PSD, că vor bloca ieșirea profitului din România cu o directivă care spune doar cum se impozitează acel profit, fără să interzică nimic legat de mutarea lui în afara României.

Calculul accizelor

Altă minune care m-a dat pe spate a fost calcularea accizelor la cursul real și nu la cursul de 4,73 RON / EUR cum se face în prezent. O măsură bună, de acord, doar că…măsura a fost introdusă de guvernul Ponta când dădea din colț în colț după bani. Iar chestia asta e posibil să diminueze veniturile la buget. Nu spun că nu ar trebui făcută, dimpotrivă, prevederea e aberantă, dar mi se pare dubios să o pui în programul tău ca promisiune în condițiile în care tot tu ai instituit măsura.

Veniturile fiscale

Consiliul Fiscal zice că în 2017 vom avea cel mai scăzut nivel al veniturilor fiscale calculat ca procent din PIB din ultimii 20 de ani.

Venituri bugetare

Iar acele proiecții sunt construite fără a ține cont de scăderile de taxe ale PSD.

Taxarea resurselor naturale

Mai avem încă o chestie discutabilă, introducerea unui mecanism de taxare a profiturilor în sectorul resurselor naturale. Este vorba despre vechea discuție privind redevențele aplicate companiilor ce extrag resursele naturale deținute de stat. De ce e discutabilă măsura? Pentru că este greu de urmărit și calculat profitul operațional așa cum ar vrea PSD-ul și acum și cum a vrut și în trecut (vezi aici). Ce e deranjat aici e propunerea asta făcea parte și din programul politic al USL în 2011. Adică acum 5 ani de zile? Cine a fost la guvernare din 2012 până în 2015? De ce nu a fost introdusă atunci măsura asta?

Redevente program USL

Majorarea plafonului de TVA

Ultima corecție vizată de program vorbește despre majorarea plafonului de înregistrare în scopuri de TVA. O astfel de măsură necesită acordul Comisiei Europene și, dacă va fi obținut, nu va avea un impact major asupra micilor companii. Măsura este însă bună pentru că ar degreva ANAF de administrarea unui număr mare de contribuabili cu sume relativ mici, dar pentru creșterea economică nu ar însemna mai nimic.

PSD e partid de dreapta

Au mai spus-o și alții o repet și eu, în România ultimilor ani PSD e partid de dreapta din perspectiva taxării. Oamenii își propun să diminueze taxele în asemenea măsură încât am ajunge la un nivel similar cu paradisurile fiscale din UE (Luxemburg, Malta, Cipru):

Nivel TVA UE conform PSD

 

Costuri salariale UE PSD

Cheltuielile însă nu vor fi cu siguranță la nivelul celor de acolo. Haideți să vedem concret unde vrea PSD să taie din taxe.

Impozit pe venit

PSD propune următoarele:

  • Impozit pe venit 0% pentru orice persoane cu venitul sub 2.000 RON, indiferent că vorbim despre salariați sau venituri din activități independente (artiști, jurnaliști, avocați); Măsura poate fi considerată socială, având în vedere că, în ciuda numărului mare de plătitori de impozit pe venit din această categorie, sumele încasate nu sunt semnificative.
  • Impozit pe venit 0% pentru medici și IT-iști indiferent de venit. Aici în schimb nu mai e nimic social și măsura nu are logică nici economic, nici social. Dacă un medic are venituri de 10.000 RON pe lună (sunt, crede-mă), de ce să nu plătească impozit iar eu să plătesc? Avem nevoie de medici, de acord, dar dacă are un salariu rezonabil, mă îndoiesc că impozitarea cu 16% va fi o problemă. Valabil și pentru IT-iști.
  • Impozit pe venit 10% pentru veniturile ce depășesc 2.000 RON pe lună  (salarii) sau 24.000 RON pe an (venituri independente). Nici aici nu văd logica.  Cei mai avantajați de măsură vor fi cei cu salarii foarte mari, în timp ce clasa de mijloc va suporta disproporționat costul acestei relaxări.

Contribuția la fondul de pensii (CAS)

PSD propune o contribuție de 0% la fondul de pensii pentru venituri din drepturi de autor sau cei care funcționează ca PFA, avocați, experți contabili, cu mențiunea că acești își vor plăti singuri contribuțiile către fonduri de pensii private. Dacă acest lucru e deja valabil la avocați, celelalte categorii nu vor plăti, cel mai probabil nimic către nimeni. Altfel spus, ne vom trezi cu o gaură la buget și peste niște ani cu oameni care vor avea nevoie de asistență socială pentru că pensia lor va fi infimă sau deloc iar de pus deoparte pentru bătrânețe nici vorbă.

Mai mult, până în 2018 PSD dorește și o nouă scădere a contribuției la fondul de pensii, de la 26,3% la 25%,  deși Consiliul Fiscal are niște proiecții îngrozitoare pe tema asta care mă fac să mă gândesc fie că nu voi vedea niciodată pensie de la stat fie că voi rămâne fără contribuția la fondul de pensie privat, pe modelul Ungariei.

Deficit fondul de pensii

Atenție, proiecțiile de mai sus, aparținând Consiliului Fiscal, nu țin cont de măsurile PSD de diminuare a contribuției la fondul de pensii.

Contribuția la fondul de sănătate (CASS)

Oamenii de la PSD vor o scădere a contribuției la fondul de sănătate pentru toți salariații, de la 10,7% la 10%. Mai mult, se dorește ca pensionarii să nu mai plătească nimic către fondul de sănătate.

Tot 0% contribuție la sănătate se propune pentru cei care au venituri din drepturi de autor (artiști, jurnaliști etc.) PFA-uri, avocați, experți contabili, cei care obțin venituri din chirii, arendă, venituri din agricultură și alte activități independente.

Din punctul meu de vedere, oamenii distrug complet conceptul de solidaritate socială cu măsuri de exceptare de la plata contribuției de sănătate a anumitor categorii care nu pot fi încadrate drept cazuri sociale.

cass-zero-venituri-independente

De ce un avocat sau un om care închiriază 7 apartamente ar trebui exceptat de la plata contribuției de sănătate, dar un salariat normal nu? Vor întreba cei de la 112 dacă victima atacului de cord este avocat sau are 7 case în chirie și în funcție de asta vor hotărî dacă trimit sau nu ambulanța? Dacă ambulanța vine pentru o astfel de persoană înseamnă că omul care câștigă un pic peste minimul pe economie și care nu e scutit de contribuția asta va suporta costurile unei persoane care câștigă considerabil mai mult decât el. Unde e echitatea socială aici?

Lăsând la o parte echitatea, toate aceste exceptări de la plata contribuției înseamnă mai puțini bani la sănătate, mai puține fonduri pentru spitale, medicamente și așa mai departe. Sunt irelevante scutirile de impozit pentru medici dacă ei vor lucra în aceleași spitale infecte în care lucrează acum.

Venituri din transferul dreptului de proprietate

Dacă m-ar chema Geani și aș fi samsar antreprenor, aș vota PSD. Oamenii propun așa:

  • Eliminarea impozitului pentru vânzarea locuințelor cu o valoare mai mică de 100.000 euro.
  • Eliminarea impozitului pentru vânzarea terenurilor agricole (46 RON / ha), dar menționează introducerea unui impozit de 100 RON / ha de teren nelucrat).
  • Eliminarea impozitului la vânzarea autoturismelor (sub 1.600 cmc), motociclete, microbuze, autobuze, tractoare, remorci, autovehicule de transport marfă etc.

Nu se face nici un fel de mențiune referitoare la plafonarea numărului de tranzacții (ex: vând 3 mașini într-un an, plătesc impozit mai mare pentru numărul 2 și 3 decât pentru prima).

După cum ziceam, dacă până acum obțineai venituri din vânzarea de autoturisme aduse din Germania (din alea de nu bocăne, nu troncăne) și plăteai (ca fraeru zic eu) impozit, votează PSD și ai șanse mari să nu mai plătești impozit la vânzarea mașinii.

O măsură bună mi se pare cea de a introduce o taxă mai mare pe terenul nelucrat, dar având în vedere că 90% din locuitorii Teleormanului ar trebui să plătească această taxă, am dubii că va fi vreodată introdusă ori aplicată de PSD.

Alte taxe și impozite

PSD propune un impozit de 1% pentru micro-întreprinderile având între 1-9 angajați, în condițiile în care impozitul este în prezent 1% pentru micro-întreprinderile cu 1 angajat și 2% pentru cele având între 2 și 9 angajați. Dar dacă cineva va avea curiozitatea să îi întrebe pe antreprenorii care e problema lor cea mai mare, cu siguranță nu veți auzi de impozitul de 2% în top 5-ul lor. Dacă aveți astfel de curiozități, vedeți aici, aici sau aici.

Părerea mea?

La fel ca și programul răposatului USL cred că multe dintre prevederile de mai sus nu vor fi implementate, pentru că ar însemna o gaură prea mare în buget. Se va da vina pe greaua moștenire tehnocrată, se vor arunca vorbe despre delapidări și cum nu mai sunt bani la buget acum că au ajuns ei la putere bla bla bla. Se vor aplica în schimb acele măsuri cu impact bugetar redus și care dau bine la TV (diminuarea impozitului pentru micro, 0% impozit pe venit pentru medici, plafonul la TVA).

Mai sunt și alte chestii interesante în programul lor, sper să am timp să revin asupra lor, în special pe partea de venituri și generare de investiții.