Gânduri multe și mărunte #2

Vaccinare drive-thru 

S-a deschis un centru de vaccinare Drive-thru în România. Practic te poți vaccina fără să te dai jos din mașină pentru că se știe că ăsta era motivul pentru care nu se vaccina lumea, că trebuia să se dea jos din mașină.

Degeaba e guvern liberal că nu au idei de business oamenii ăștia. Dacă eram în locul lor făceam una din două:

  • ori puneam centrele de vaccinare în drive-thru-uri de la McDonalds și cu ocazia asta ajutam și economia
  • făceam parteneriat cu McDonalds sau ceva lanț de kebaburi și instalam și un fast food imediat după vaccinare.

În fine aștept cu nerăbdare și interes unități mobile de vaccinare care să meargă în satele ale României aflate la mai mult de 50km distanță de reședința de județ. Și sper să nu se formeze coloana de mașini cu Bucureșteni în spatele lor.

Inflația

România a avut a treia cea mai mare rată a inflației din UE în martie 2021. Dacă era PSD la putere aflam de la Florin Cîțu și presă cum guvernarea PSD distruge economiile și puterea de cumpărare a românilor. Dar pentru că acum sunt liberalii la putere sunt alte lucruri fantastic de bune care se întâmplă în România și inflația nu mai e problemă.

Apropo, știți în ce țară a avut loc cea mai mare scumpire a energiei electrice din UE în 2021? Aha, în România:

Bucureștiul este capitala europeană în care prețul plătit de consumatorii casnici era, în februarie 2021, cu 18% peste cel plătit cu un an în urmă.(sursă)

De ce? Pentru că Guvernul PNL-USR a abordat liberalizarea prețurilor cu picioarele. Îi pasă cuiva? În nici un caz politicienilor, mediei plătiei din bani publici sau influencerilor cu ștate pe la partide.

Pacienți fără citostatice

România anului 2021:

Medicii de la Institutul Oncologic din Capitală cer cu disperare medicamente ca să poată salva în continuare viețile celor care își pun ultimele speranțe în ei. Situația este cu atât mai critică cu cât acestea lipsesc deja de zece zile, iar Cezar Irimia, reprezentant al Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, acuză că fostul ministru al sănătății, Vlad Voiculescu, știa de o lună și jumătate de iminența acestei situații, dar nu a făcut nimic. Noul ministru al sănătății, Ioana Mihăilă, a declarat joi că abia miercuri seară a aflat despre problemă și încearcă să o rezolve cât mai rapid. (sursă)

Când ești mai preocupat de păruială politică îți mai scapă lucruri, cum ar fi medicamente pentru bolnavii de cancer. Apropo, Ioana Mihăilă era secretar de stat la Ministerul Sănătății înainte de a fi ministru, echipa aia nu discuta deloc? Cum de nu a ajuns mai devreme informația asta la ea?

Mă rog, nu că ar mai conta, sub USR sunt aceleași probleme cum erau și sub PNL și PSD înaintea lor. Dar Vlad Voiculescu și-a construit reputația fix pe problema medicamentelor lipsă și faimoasa lui ”Rețea a citostaticelor”.

Nu degeaba am spus că demiterea lui a fost cel mai bun lucru care i se putea întâmpla în acel moment.

Raluca Turcan descoperă apa caldă

“În România pensiile sunt foarte mici, salariul minim este foarte mic şi, în general, nivelul sărăciei este unul îngrijorător. Şi vă dau şi câteva cifre: avem peste 900.000 de pensionari plătiţi cu pensia minimă socială; avem, de asemenea, 5 milioane de pensionari din sistemul public de pensii cu o pensie medie de 1.500 de lei şi avem 2,7 milioane de pensionari cu pensie până în pensia medie. Deci sistemul de pensii este unul care nu le permite milioanelor de pensionari cu nivelurile menţionate de pensii să trăiască într-un mod decent”, a declarat Raluca Turcan vineri, la Râmnicu Vâlcea. (sursă)

Nu știu de voi, dar mă umplu de nervi când văd declarații de genul ăsta. Cine s-a opus creșterii pensiilor și nu a făcut nimic în privința pensiilor speciale? Cumva PNL? Când a fost asta? Păi în februarie 2021 când Guvernul doamnei Turcan a dat un OUG care zicea că pensiile sunt înghețate în 2021 și abia în 2022 se majorează punctul de pensie cu rata medie a inflației + cel mult 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Iar doamna Turcan și-a dat OK-ul pe chestia asta.

Acum află și ea că sunt pensii mici în România? Ha ha, ce glumă bună și ce show ieftin.

Care poluare?

Octavian Berceanu a găsit de unde vine problema poluării din București: nu de la milioanele de mașini, nu de la faptul că Bucureștiul e printre cele mai betonate orașe din Europa (locul 1 din cele vizitate de mine) ci de la niște oameni de prin comune aflate la km buni de București care ard chestii:

https://www.facebook.com/OctavianBerceanuUSR/posts/3782941571753342

E plin pe profilul lui Octavian Berceanu de vizite din astea pe la rromi. Știți ce nu veți găsi pe profilul lui Berceanu deloc deloc? Știri de genul ăsta:

Oamenii legii din Constanța au descoperit astăzi, în Portul Agigea, județul Constanța, nu mai puțin de 50 de containere pline de gunoaie ce urmau să fie descărcate în România. (sursă)

Sau asta:

Polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, în cooperare cu lucrători din cadrul Gărzii de Mediu Constanţa și ai Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud, au descoperit un container încărcat cu deșeuri inutilizabile din Portugalia, pentru o firmă de pe raza judeţului Călăraşi care efectua activități de import în România. (sursă)

Nici un cuvânt…nimic. Nu am văzut pe nimeni, nici de la Guvern, nici de la Garda de Mediu, poliție sau din presă explicând unde urmau să ajungă acele deșeuri, deși orice bun care trece prin vama o face cu documente. Nimic nimic.

Nici despre toate firmele alea de pe lângă București care au fost raportate și amendate de nu știu câte ori pentru poluare. Uite cum ar fi Iridex, care a tot fost amendată și se știe de probleme de niște ani de zile. Nici nu trebuie să facă mare lucru domnul Berceanu, trebuie doar să stea cu ochii pe niște grupuri de Facebook unde se plâng oamenii de chestii.

 




Două ilegalități, două rezolvări diferite din care una duce la pușcărie

Se dau două situații ilegale și două modalități diferite de rezolvare a problemei. Una din ele te face politician cu bun simț alta te trimite la pușcărie. Ambele sunt însă imorale dar reacțiile sunt complet diferite.

PSD, Voturi și ajutoare sociale

Se dă următoarea situație:

Europarlamentarul PSD Claudiu Manda, fost președinte al PSD Dolj, a fost trimis în judecată de DNA pentru folosirea influenței politice pe lângă directorul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială, coleg de partid cu el. Potrivit procurorilor, Manda ar fi intervenit ca directorul agenției de plăți să se implice ilegal în soluționarea favorabilă a problemelor beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoești. Mai exact, ar fi intervenit pentru a opri executarea silită a aproape 60 de beneficiari de ajutoare sociale care încasaseră ilegal banii, pentru a obține, în schimb, voturile acestora. sursă

Primul caz e așadar unul pe care probabil orice român îl va identifica aproape instant cu principalele atribute ale corupției:

  • are un politician PSD-ul
  • implică voturi cumpărate
  • e cu oameni care au primit ajutoare sociale nemeritat

Mai e cineva în țara asta care să spună că asta nu e corupție? Probabil că nu, mai ales că e despre PSD, caz în care 90% din români nici nu se mai uită la detalii.

Bani la bancă, prime de la stat și un proces pierdut

Haideți să luăm acum un alt caz:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat împotriva BCR Banca de Locuinţe în dosarul în care Curtea de Conturi o acuza că a acordat prime de stat anuale de până la 250 de euro şi unor persoane care nu au folosit sistemul de economisire creditare (bauspar).(sursă)

Despre ce era vorba concret? Despre asta:

În adresa înaintată instanţei, Curtea de Conturi arăta că de primă ar fi beneficiat şi persoanele sub 18 ani, care nu aveau vârsta legală pentru a contracta un credit, dar şi cele înaintate în vârstă, care ar fi depăşit vârsta maximă acceptată în normele de creditare, inclusiv mai mulţi membri ai aceleaşi familii. Astfel, aceste depuneri nu ar fi avut scopul de a rezulta în contractarea unor credite, ci doar a obţinerii subvenţiei de la stat, în condiţiile în care, arată Curtea de Conturi, BCR BpL acordase doar 2.900 de împrumuturi la 185.000 de contracte încheiate. Suma imputată de Curtea de Conturi BCR BpL era de circa 60 de milioane de euro la acel moment. (sursă)

Raportul Curții de Conturi vorbește despre bonus acordat părinților unor minori în numele minorului, de parcă minorul putea să își ia credit. Aceeași chestie a fost făcută și de Raiffeisen Bank, care și ei au pierdut procesul cu Curtea de Conturi. Puteți citi în decizia ICCJ.

Dar credeți că asta e tot? Ha ha, nu.

Ce credeți voi că ar fi trebuit să facă statul român după decizia definitivă de mai sus? Păi să ia înapoi banii ăia de la banci, nu?

Ei bine, poate în alte țări, dar nu în România unde parlamentarii români de la PSD, PNL, UDMR, Pro România, PMP și minorități au zis că ar fi păcat ca băncile și românii care au beneficiat pe nedrept de acei bani să îi dea și înapoi. Așa că au trecut frumos o lege prin Parlament în sensul ăsta care spune că românii care au beneficiat de acel bonus nu trebuie să dea banii înapoi deși erau acordați ilegal. Legea a ajuns la Iohannis, care însă a trimis-o înapoi. Aia era în decembrie 2020, iar momentan legea figurează ca fiind în continuare în reexaminare.

Sunt cele două cazuri similare?

Chiar așa, sunt oare cele două cazuri similare? Haideți să vedem:

  • Niște români au luat bani ilegal de la stat. Se aplică în ambele cazuri.
  • Banii acordați sunt bani din taxe și impozite. Se aplică în ambele cazuri.
  • Politicienii au încercat să ”rezolve” problema în scopuri electorale. Dacă la faza cu ajutoarele sociale e destul de clar e oare aceeași situație și cu banii din bonificație? Păi legea a fost inițiată pe 3 februarie 2020, dar a fost adoptată abia în noiembrie 2020, cumva fix la timp pentru campania electorală aferentă alegerilor parlamentare din 2020. Coincidență, nu?

Adică nu știu cum arată din perspectiva voastră, dar eu când mă uit la ambele cazuri văd oameni care au beneficiat ilegal de bani din taxe și impozite și cărora politicienii au încercat să le rezolve problema.

Care e problema atunci?

Acum stau și mă întreb de ce Manda de la PSD e pasibil de pușcărie în timp ce inițiatorii legii privind bonificiația sunt bine mersi? Păi cred că e destul de clar: Manda a încercat să rezolve problema ocolind legea. În partea celalaltă a fost ”rezolvată” problema schimbând legislația și gata.

Altfel spus, dacă Manda dădea dădea o lege similară cu cea dată pentru clienții băncilor nu avea problema de acum.

Sesizați cât de bizară e situația?

Pe de o parte mă gândesc că Parlamentul e voința poporului, prin urmare poporul a decis să fie exonerați acei oameni de a rambursa banii din bonificație statului român. E voința poporului, e trecut prin lege deci e ok, nu?

Pe de altă parte mă gândesc că deși rezolvarea încercată de Manda e ilegală, intenția e aceeași iar rezultatul final în ambele cazuri ar fi fost același: bani ajunși ilegal în buzunarul unor români nu ar mai fi fost recuperați de stat. Ambele situații sunt așadar imorale, dar una e legală, cealaltă nu.

de ce nu e deranjat nimeni?

Păi în primul rând pentru că de ani de zile în România avem retorica ”ăștia cu ajutoare sociale nu vor să muncească”. Când românul obișnuit citește știrea cu Manda își confirmă ideea că ajutoarele sociale sunt acordate de stat pentru beneficii electorale. E teritoriu cunoscut prin urmare poate comenta și își poate valida propriile idei.

Când vine vorba știrea cu băncile care au acordat bonus aiurea brusc apare un conflict de idei.

”Economisirea e bună, consumul e rău” e mantra repetată obsesiv peste tot prin presă de toți ”specialiștii” în economie. Ce au făcut oamenii aceia? Au economisit mai mult? Păi nu are cum să fie ăsta un lucru rău.

Ăia care au luat ajutoare sociale au băut probabil banii, de aia trebuie recuperați. Ceilalți au economisit, iar economisitul e bun. Apoi în cazul bonusului de economisire e vorba de bănci, nu de politicieni. Pentru românul obișnuit singurii care comit nasoale în țara asta sunt politicienii, la privat nu există fraudă și nu se comit ilegalități.

Care ar fi concluzia articolului ăsta?

Dacă ești politician și o problemă de rezolvat nu îți murdări mâinile, treci o lege prin Parlament și fă lucrurile elegant.




Istoria se repetă: valul de Covid 19 și criza politică

La final de februarie 2020 PNL condus de Ludovic Orban a încercat să forțeze alegerile anticipate și a făcut primul pas în această direcție: și-a trântit propriul guvern. Nori negri se puteau vedea deja la orizont în acea perioadă deși încă nu începuse oficial pandemia în România.

Florin Cîțu a fost desemnat premier în ideea că inclusiv guvernul produs de el urma să fie trântit deschizând ușa alegerilor anticipate. Între timp începuse pandemia și devenise clar că PSD nu ar fi votat împotriva guvernului Cîțu așa că Ludovic Orban, Iohannis și Cîțu au făcut circ politic zile în șir în timp ce numărul de infecții creștea rapid în România. S-a pierdut timp prețios în acele zile, chestie care inevitabil a dus la mai multe decese și infecții decât era nevoie.

Astăzi, 15 aprilie 2021, la aproximativ 1 an de la criza politică anterioară avem un nouă criză politică. Cine e implicat în cea din 2021? Păi: Cîțu, Iohannis și Vlad Voiculescu, adică 2 din cei 3 politicieni responsabili pentru criza anterioară.

Sunteți surprinși de prezența lui Iohannis pe listă? Nu, nu avea cum să facă treburile de azi dl. Cîțu fără aprobarea președintelui. De altfel Primul Ministru a făcut propunerea de demitere, Iohannis a semnat documentul.

La fel ca și data trecută această criză politică are loc într-un moment crucial în care era nevoie de un Guvern stabil care să se ocupe de administrarea celei mai grave probleme cu care s-a confruntat România în ultimii 30 de ani.

Tot scriu de ceva timp că se moare pe capete în România și nu îi pasă nimănui. Pe 13 aprilie 2020 fuseseră anunțați 193 de decese cauzate de Covid 19 ducând totalul la 25.441 oameni. Și cu toate politicienii PNL – USR au considerat că e mai important să declanșeze o criză politică în plin val 3 cu număr uriaș de morți.

La fel ca data trecută se vor lua măsuri mult prea târziu și vor muri mai mulți oameni decât era nevoie.

Politicienii români sunt de un cinism ieșit din comun, dar nu ar putea face chestiile astea fără acordul larg al publicului, care și el pare mai interesat de circul politic decât de morți și bolnavi.

Avantaje politice

Acum haideți să discutăm lucrurile din punct de vedere politic. Sistemul de sănătate pârâie din toate încheieturile și există un risc real să crape complet sub presiunea noului val de Covid 19. Dacă situația asta va persista câteva săptămâni o să vedem niște situații de-a dreptul dramatice (sper să mă înșel).

O criză politică de genul celei de acum e proastă pentru România, e proastă pentru Guvern și coaliția de guvernare, dar e bună pentru partidele din coaliție. De ce? Pentru că fiecare poate arunca vina pe celălalt în ochii propriului electorat pentru dezastrul care urmează (din nou, sper să mă înșel):

  • După această demitere PNL și Florin Cîțu pot spune că au demis un ministru incompetent care ne-a adus în situația dificilă de acum. Iar USR sunt iresponsabili pentru că nu vor să numească un nou ministru sau un ministru al sănătății interimar. Tot ce se întâmplă nasol în următoarea perioadă poate fi scuzat prin ”greaua moștenire” lăsată de Vlad Voiculescu și evident PSD.
  • USR la rândul lor nu trebuie să își asume faptul că sistemul sanitar a crăpat sub mandatul lor. ”Totul era ok cât a fost Vlad Voiculescu acolo” vor spune ei sau ”Vlad Voiculescu s-a luptat cu mafia, de aia a fost demis, mafia e de vină pentru căderea sistemului”. Morții de Covid sau din cauza condițiilor din spitale vor fi puși pe seama deciziei iresponsabile a lui Florin Cîțu de a dinamita coaliția de guvernare.

”Da, dar nu vor scădea cele două partide în sondaje?” mă întrebați? Ba da, dar cu scuzele de mai sus își vor păstra un număr mai mare de suporteri decât dacă ar fi fost forțați să își asume eșecul direct.

Nu știu dacă această criză a fost declanșată intenționat știind ce urmează, dar nu pot să nu observ cât de bine pică ea pentru ambele partide.

Cariera lui Vlad Voiculescu

Nu știu dacă Vlad Voiculescu mai are carieră politică la nivel înalt după această demitere, doar timpul ne va spune asta. Însă dacă va reveni în politica mare atunci ar trebui să îi mulțumească lui Florin Cîțu pentru că l-a demis azi.

Vlad Voiculescu nu a reușit să se remarce prin nimic pozitiv în mandatul său actual. A ajuns ministru în Guvernul Cioloș pe un val de simpatie și marșând pe tema nosocomialelor. Nu a făcut nimic pe tema asta atunci pentru că nu avea susținere politică, dar odată ajuns ministru cu suport politic a uitat complet de tema asta.

Au murit niște oameni pentru că niște spitale au luat foc. Nu e vina lui Vlad Voiculescu pentru asta, dar nici până azi nu a venit cu ceva propuneri de a remedia problema sau măcar cu un raport în privința a ce s-a întâmplat. Nu e el oare aceeași persoană care a ajuns ministru ca urmare a Colectiv? Că parcă văd că filmul ăla ia și Oscar și va rămâne în istorie drept actor, nu Ministru al Sănătății.

Pe lângă lipsurile de mai sus a reușit cumva să se bage în tot felul de scandaluri care mai de care mai stupide.

Vlad Voiculescu a reușit să își facă singur viața grea și dacă ar fi fost lăsat să continue ca ministru și-ar fi făcut singur un deserviciu și mai mare. Prin gestul său politic de azi Florin Cîțu a salvat ce urmă de credibilitate mai avea Vlad Voiculescu și l-a scutit de haosul care urmează.

Așa că dacă sunteți fani Vlad Voiculescu nu plângeți de parcă ar fi plecat Mântuitorul (nu glumesc – vedeți aici) ci mai bine vă bucurați pentru că a fost salvat.




Nicușor Dan află că oamenii competenți sunt scumpi

Omul care a vrut să salveze România, dar a ajuns să salveze doar Bucureștiul a aflat că oamenii competenți sunt scumpi:

„În Primăria generală, salariul unui director este de aproximativ 2700 de euro net. Vreau să vă spun că am vrut să aduc un director pe zona de investiţii , care nu a venit la banii ăştia. El, în privat, câştigă 7000-8000”, a declarat primarul general în emisiunea Insider Politic, difuzată duminică de Prima Tv. (sursă)

Am tot încercat să explic treaba asta cui avea urechi de auzit: nu poți veni cu pretenții de eficiență în administrația publică sau în companiile de stat plătind sub nivelul pieței.

De exemplu se publicase acum ceva vreme lista cu salariile celor de la Metrorex și multă lume era ofuscată de salariul directorului sau al mecanicului de tren:

Salariile de la Metrorex sunt cu mult peste media unui angajat din România. Șefii ajung să ia chiar și 13.000 de lei, în mână, iar subiectul a ajuns și în atenția Ministrului Transporturilor Cătălin Drulă. (sursă)

13.000 de lei net înseamnă undeva la 2.700 euro pentru post de director. La privat un director pe o funcție comparabilă într-o companie comparabilă merge lejer spre 10.000 de euro.

Am lucrat în taxe în România și pot să vă spun că un om care lucrează la ANAF va fi tot timpul plătit mai prost decât dacă și-ar abandona jobul și s-ar angaja în privat. Dar noi ne mirăm de ce nu colectează ANAF suficiente taxe sau de ce nu le pasă funcționarilor de la ghișeu. Și sunt n exemple de astfel de situații.

Dar românii încă o țin pe aia cu ”bugetarii sunt plătiți prea bine” și politicienii urmăresc aceeași retorică din păcate. Apoi încearcă să facă reformă și ajung să alunge puținii oameni care își făceau treaba. După tăierea salariilor personalului bugetar din 2009 – 2010 a fost un exod masiv de oameni competenți de la stat spre privat sau direct în afara României. Îmi aduc aminte că am vizitat buncărul lui Churchill din al Doilea Război Mondial, transformat în muzeu și am dat acolo peste un tip care fusese polițist în România. Omul plecase din poliție și prefera să fie ghid turistic în Londra decât polițist în România cu salariul tăiat.

Sunt însă oameni în administrația publică din România care nu își fac treaba din păcate. Dar e greu de mers după ei pentru că de regulă au pe cineva care îi ține în spate, iar acel cineva e probabil conectat politic. De aceea e mai simplu să spui ”toți bugetarii sunt nașpa” decât ”unii bugetari sunt nașpa”. Dacă spui toți nu trebuie să muncești efectiv și să rezolvi problema, că nu poți da afară toți bugetarii din România.

Plus că e mai dificil pentru politicieni să spună că unii bugetari își merită salariile sau poate chiar ar trebui mai bine plătiți în timp ce alții ar trebui dați afară. E mult mai ușor să zică însă: haideți să îi dăm pe toți afară! chiar dacă nu o vor face…

Apoi aceiași politicieni se apucă de reformă și încearcă să facă una sau alta, dar constată că nu au cu cine, cei numiți de partid pe acolo sunt praf sau nu vor să muncească iar la salariile plătite de administrație nu găsesc oameni competenți.

Iar acum Nicușor Dan constată fix treaba asta: nu prea găsește oameni competenți la banii ăia. Dar e ok, dacă mai fac colegii de la USR și PNL câte o campanie de demonizare a angajaților din sectorul public și ceva tăieri de salarii nu mai găsește chiar pe nimeni pentru poziții cu calificări înalte. Și atunci poate privatiza externaliza acel serviciu către operatori privați.

În altă ordine de idei dacă vă plictisiți luați CV-urile actualilor miniștri din guvernul de dreapta PNL-USR și numărați câți dintre ei au făcut succes în mediul privat pe care îl ridică în slăvi. Și când zic succes nu mă refer la director la propria firmă cu zero angajați sau cu rude ca singuri angajați ori la firma lu mami și tati. Vedeți câți au lucrat în firme private și au ajuns măcar manageri, că na, e cam aiurea să ajungi ministru și aia să fie prima dată în viața ta când ai oameni în subordine.




Bugetul pe 2021 a fost adoptat – îi mai pasă cuiva?

Ne informează Primul Ministru al României triumfător că bugetul a fost adoptat:

Și chit că mi-am promis că nu mai bag în seama toate chestiile pe care le zice, dar nu pot să mă abțin. Astăzi e 8 martie 2021, au trecut 67 de zile din 365, mai bine de 2 luni și o săptămână și România abia acum are buget pe anul în curs. Un buget care se concentrează pe investiții, dar nu acum…mai încolo, gen în următoarele 9 luni probabil că 2 luni și ceva sunt deja duse.

E o vorbă pe la americani: primele 100 de zile sunt cele în care un guvern nou apucă efectiv să facă lucrurile pe care și le propune. După aceea sari din urgență în urgență și încerci să stingi incendii cauzate de alții. Acest guvern se apropie rapid de cele 100 de zile de lună de miere.

Oricum rețineți ultima fraza:

”De acum nu mai există scuze”

Doar că presimt că una din următoarele 2 chestii se vor întâmpla:

  1. Va ploua cu scuze (PSD a făcut asta, din cauza PSD e aia sau alalată)
  2. Pur și simplu veștile proaste nu vor exista pentru dl. prim-ministru.

Apropo, știați că în ianuarie 2021 deja avem deficit bugetar de 0,3%, cel mai slab an din 2006 încoace. Înainte de ianuarie 2021 știți care a fost al doilea cel mai slab an ca încasări din ultimii 10 ani? Ați ghicit: ianuarie 2020, adică tot sub mandat PNL.

Deficitele bugetare ale PSD erau criticate pentru că împovărau românii cu datorii. Deficitele PNL sunt bune însă pentru că lasă bani în economie cică.

Se plânge careva prin media aia bună de faptul că finanțele statului nu sunt sănătoase? Nope, liniște peste tot, nici măcar pâs.

Îi mai pasă cuiva? Sincer nu cred, nu acum, nu încă. La un moment dat vor trebui făcute corecții însă, fie prin creșterea taxelor fie prin scăderea cheltuielilor (sau amândoua, de ce nu).

Și lumea bună care acum tace vă va explica cum e vina bugetarilor, a pensionarilor, PSD, asistații sociali și contextul internațional, mișcarea plăcilor tectonice etc.

Vorba aia: operația a fost un succes, pacientul e mort.




Cum e cu corupția la britanici

Apropo de toate discuțiile din România despre corupție, dacă vă încălzește cu ceva și Marea Britanie o ia ușor ușor pe urmele României.

Matt Hancock, echivalentul britanic al Ministrului Sănătății a ”uitat” să publice niște contracte acordate prin atribuire directă (nu prin licitație) în timpul pandemiei. Niște ONG-uri au dat în judecată Guvernul și au obținut publicarea acelor contracte. Când s-au publicat ce să vezi: firmele care primiseră contractele erau ale unor prieteni ai dl. Hancock sau prieteni ai Partidului Conservator, partid aflat la guvernare. Valoarea contractelor ar fi de aproximativ 2 miliarde de lire.

Astăzi a apărut în presă o declarație la care m-aș fi așteptat în România, dar nu în Marea Britanie:

There are plenty of times when the government acts unlawfully, the justice secretary has admitted, but “getting something wrong is not the same as deliberately flouting the law”.

What mattered, said Robert Buckland, was that the government did not break the same law twice. (sursă)

Cine e Robert Buckland mă întrebați? Ei bine, el e echivalentul britanic al Ministrului Justiției. Așadar, ”Ministrul Justiției” britanic a zis că nu e așa nasol că Guvernul a încălcat legea prin faptul că nu a publicat acele contracte, ce e important e că nu a încălcat aceeași lege de două ori.

Așa că nu mai râdeți de ai noștri, când vine vorba de găsit scuze penibile se pare ca avem concurenta buna.

Apropo de corupție, am văzut în presă că cică dosarul ”10 august” e cam îngropat. Ce bine ar fi dacă ar există o instituție care să verifice cum funcționează justiția, gen dacă cineva nu și-a făcut treaba cu dosarul ăsta. Ah, stai…

Și evident că acum descoperă lumea că există și nuanțe în dezbaterea privind justiția și parcă nu e totul chiar alb negru.




Gânduri multe și mărunte #1

Niciunul din subiectele astea luate individual nu merită un articol, dar le last aici pentru posteritate.

Demisii în USR

Mai mulți oameni din USR au decis să își dea demisia (exemplu, alt exemplu), între care și Florina Presadă. Toți acești oameni au descoperit că de fapt conducerea USR e nasoală, că manipulează și fac ce vor ei. Îmi aduc aminte cum tăceau toți mâlc când zicea Caramitru chestii nasoale sau când Barna ori Năsui făceau gafe în lanț. Sau poate atunci când o țineau cu PSD în sus, PSD în jos, fără să aibă vreun plan concret pentru când vor prelua puterea.

Am aflat apoi că Florina Presadă își va face partid. Îi urez succes la strâns semnături, principalul obstacol din calea partidelor noi. Îmi aduc aminte de altfel cum a râs lumea când Demos cerea coborârea pragului electoral. USR era bine mersi atunci, cu oameni în Parlament (între care și Florina Presadă), dar nu era în interesul partidului să favorizeze apariția de grupări noi. Dar uite ce bine ar fi prins acum.

Cum l-a umilit România pe Xi Jinping

”Xi Jinping a fost umilit marți de România” zice Digi 24 citând Politico. Dacă vă uitați în linkul de la Politico nu e folosit nicăieri cuvântul umilit, dar când primești bani de la Guvern trebuie să arăți în ce superputere mondială s-a transformat România. Ceaușescu ar fi gelos pe rezultatele astea.

Dar am vrut de curiozitate să văd cum l-a umilit România pe Xi Jinping și am aflat că a făcut asta prin faptul că l-a trimis pe Claudiu Năsui la un summit ceva unde era Xi Jinping în loc să meargă Florin Cîțu sau Iohannis.

Ministrul fără minister

Am citit recent o știre care m-a lăsat cu gura căscată: Ministerul Economiei și Ministerul Energiei nu au reușit nici până în ziua de azi să împartă atribuțiile între ele pentru că miniștri desemnați nu se înțeleg cum să împartă companiile între cele două ministere. Există un OUG din decembrie 2020 care spune ce și cum, dar se pare că nu prea contează, oamenii nu vor de nicio culoare să se înțeleagă.

Nu știu dacă realizați grozăvia: 2 miniștri din actualul Guvern încă nu știu peste ce o să guverneze deși au bugete aprobate. E halucinant și încă o dovadă de cât de bine merge coaliția PNL – USR.

14.000 de bugetari

Florin Cîțu va declanșa o anchetă la Ministerul Finanțelor pentru că nu crede că au fost angajați 14.000 de bugetari sub mandatul PNL. Ca să punem lucrurile în context: Prim Ministrul Florin Cîțu vrea o anchetă la ministerul pe care l-a păstorit până la final de decembrie pentru a verifica dacă Ministrul de Finanțe Florin Cîțu a raportat sau nu corect 14.000 de bugetari în plus. Eu v-am zis că ”statul paralel” e bine mersi, dar se pare că nu doar la USR ci și la PNL.

Apropo de asta, nu au fost angajați 14.000 de bugetari cum crede domnul Cîțu ci au fost angajați cu 14.000 de bugetari mai mult decât erau în mandatul PSD. Ministerul Finanțelor raportează numere totale, deci dacă se raportează 1 milion de oameni în mai și apoi tot 1 milion de oameni în iunie nu înseamnă că nu au fost angajați bugetari ci că numărul intrărilor e egal cu cel al ieșirilor. Oamenii mai mor, se mai pensionează, își mai dau demisia de la stat șamd. Dacă în decembrie 2020 sunt cu 14.000 de bugetari mai mult decât în Septembrie 2019 când a pierdut PSD puterea înseamnă că sunt cu 14.000 de bugetari mai mult. În realitate numărul angajărilor e mult mai mare.

Voi chiar credeați promisiunile electorale?

Rămânem la dl. Cîțu care spune ce gândesc mai toți politicienii, dar nu prea au curaj să spună: promisiunile electorale nu valorează nimic. Întrebat fiind de promisiunea de a mări pensiile cu 8% în 2021 a zis așa:

Mărirea pensiilor cu 8% era în programul electoral, nu în programul de guvernare. (sursă)

Înțeles? Ce contează mai mult, ce ai promis pentru a fi ales sau ce ai zis că vei face după ce te-ai văzut ales?

Cristian Ghinea nu știe cu cine face poze?

Știați că există și PSDiști buni? Nu știați. Ei bine dl. Ghinea e mândru tare de primarul localității Ciugud Gheorghe Damian, pentru că a atras fonduri europene. Dl Damian a fost mult timp membru PSD și primar sub acest partid timp de 17 ani. Se pare că PSD nu mai e ciumă roșie când ai nevoie de o poză.

Tot dl. Ghinea s-a văzut și cu Silviu Ponoran primar în Zlatna ales prima oară în 1990. Dl. Ponoran e de la PNL și are ceva probleme cu ANI pentru că a dat niște contracte firmei fiului său.

Nu e ca și când dl. Ghinea și-ar fi construit discursul ultimilor 4 ani pe faptul că PSD e ciuma roșie și ”fără penali în funcții publice”.

Ar mai fi și altele, dar încerc să nu bag în teme pe care nu le stăpânesc.




Florin Cîțu se ține de cuvânt cu bugetul pe 2021

Florin Cîțu în 2018:

Sectorul privat trebuie să fie principalul obiectiv în românia, nu învăţământul, nu sănătatea. Trebuie să muncim mai mult. (sursă)

Bugetul pe anul 2021 al Guvernului Cîțu:

Ministerul Sănătății primește cu 11% mai puțini bani. Ministerul Educației va avea cu 0,81% mai mulți bani decât în 2020

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului va primi cu 186% în plus, urmând a avea un buget de 6,58 miliarde lei

(sursă)

Ar mai fi de remarcat câteva chestii la bugetul propus:

  • Deși anul 2021 va fi în continuare dominat de pandemie, bugetul Ministerului de Interne (20,9 miliarde) e mai mare decât cel al Ministerului Sănătății (17.4 miliarde). Chiar m-am întrebat de câteva ori prin 2020 cum e mai bine pentru statul român: să combată pandemia sau să pună polițiștii să dea amenzi? Cred că răspunsul la întrebarea asta a devenit acum clar.
  • Deși România are nevoie de tehnică militară nouă, nu mi se par oportune astfel de cheltuieli în 2021. Vorbim despre 20 de miliarde RON pentru Ministerul Apărării, peste alocarea bugetară a Ministerului Sănătății, deși spitalele românești iau foc și omoară oameni regulat în ultima vreme. De fapt, dacă stau și mă gândesc pot să vin eu cu o optimizare bugetară: de ce nu transformă Ministerul Apărării spitalele în arme? Adică și așa sunt pline de bacterii și viruși rezistente la clor, antibiotice, UV și dracu mai știe la ce. Poți face arme biologice ieftine și eficiente dacă dezmembrezi spitalele vechi și le pui pe niște rachete. Bonus, spitalele noastre iau foc singure deci nici nu e nevoie să mai punem explozibili pe rachete că își fac singure treaba.
  • Ministerul Muncii are un buget în creștere cu 10% ajungând la 53,7 miliarde. Curiozitatea mea e dacă în acești 53,7 miliarde sunt incluși și cei 142 de lei pe lună pe care Ministerul doamnei Turcan i-a recuperat de la doamna Vasilica din Olt pentru că s-a mutat în alt sat fiindcă îi pica acoperișul în cap la ea acasă.
  • Secretariatul General al Guvernului, care e fix ceea ce sugerează numele, adică un secretariat, are un buget mai mare cu 5%, ajungând la 1,98 miliarde. La valoarea asta bugetul SGG e de aproape 4 ori mai mare decât al Ministerului Tineretului și Sportului, mai mult de dublu față de bugetul Ministerului Culturii, aproape dublu față de bugetul Ministerului Afacerilor externe, mai mare cu 50% decât bugetul Ministerului Mediului, aproape la egalitate cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (care are cu 20 de milioane mai mult). Secretariat, da? Nu înțelegeți? Vă zic eu, acest buget e la discreția Primului Ministru care poate să plimbe niște bani de acolo pe unde consideră el că e bine.

În încheiere vreau să vă amintesc de o treabă care nu prea mai apare prin presă: La ora la care scriu articolul ăsta au murit 19.200 de oameni oficial ca urmare a Covid 19. La 1 ianuarie numărul de morți era de 15,841. În 2021 au murit 3.359 oameni în mai puțin de o lună și jumătate, adică în medie 79 de oameni pe zi. La ritmul în care se moare în continuare în România în maxim 2 săptămâni vom atinge 20.000 de morți.

În total, în mai puțin de 1 an de zile a murit echivalentul populației orașului Târgu Neamț, Târgu Secuiesc, Moreni sau Comănești.

Mă bucur că bugetul pe 2021 pune sănătatea românilor pe primul loc.




Credite în loc de granturi de la Guvern pentru IMM-uri

Nu știu cât de mult vă pasă, dar Uniunea Europeană dă României bani moca pentru firme ca parte din Mecanismul UE de Redresare și Reliziență. Sunt bani mulți care ar putea ajuta firmele românești să treacă peste prăbușirea economică din timpul pandemiei de Coronavirus.

O parte consistentă din ei (13,7 miliarde euro) vor fi acordați României sub formă de granturi nerambursabile. Ăștia sunt bani care nu trebuie returnați de România UE-ului. Fain nu? Adică fix ce are nevoie economia României în vremurile astea, în special firmele mici și mijlocii.

Apoi apare știrea asta:

Antreprenorii români vor putea să acceseze viitoarele fonduri europene din Mecanismul UE de Redresare și Reziliență preponderent sub formă de credite bancare garantate de stat și mai puțin ca fonduri nerambursabile, au declarat, vineri, pentru StartupCafe.ro, surse guvernamentale implicate în procesul de negociere a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit surselor, 20-30% din alocarea pentru antreprenori va fi sub formă de granturi (nerambursabile), iar 70-80% va fi sub formă de împrumuturi bancare cu garanții publice, în condiții mai avantajoase decât cele din piață. (sursă)

Așadar în momentul de față planul e ca majoritatea banilor să fie acordați sub formă de credite, nu granturi. Deci UE ne dă bani moca, noi în schimb zicem că dăm majoritatea banilor sub formă de credite.

De ce contează?

Din păcate forma sub care sunt acordați acești bani contează. Granturile sunt bani pe care firma îi primește și nu trebuie să îi mai dea înapoi. Creditele însă trebuie date înapoi. Asta ar fi prima și cea mai evidentă diferență.

Dar apoi trebuie să ne întrebăm: câte firme din România sunt bancabile? Adică realist vorbind câte dintre firmele din România pot merge la bancă pentru a lua creditele astea cu dobanda mai mica? Scriam într-o altă postare următoarea chestie:

Așadar 38% din firmele românești au un capital negativ. Ca paranteză a avea capital negativ nu înseamnă neapărat falimentar în teorie, dar având în vedere cum au ajuns acolo (vezi mai sus) atunci în practică sunt doar la un pas de faliment.

Acel 38% venea dintr-o declarația a unui domn de la BNR. Firmele cu capital negativ sunt cele în care pasivele (datorii, pierderi etc.) sunt mai mari decât activele (capital propriu, active, stocuri etc.). Astfel de firme nu sunt bancabile, adică nicio bancă nu o să le ofere credite.

Avem apoi următoarea chestie dintr-un proiect de lege al PSD din 2019:

Așadar în 2016 44% din firme aveau capitalul propriu sub 50% din capitalul social. Aici sunt incluse acele 38% cu capital negativ. Capital propriu sub 50% din capital social e nasol, mai ales că în România capitalul social minim e de 200 de lei iar majoritatea firmelor atât îl au. Iarăși șanse mici să îți dea cineva credit în condițiile astea. Deci procentul de firme bancabile în 2016 era de cel mult 56%.

În 2016 însă nu aveam pandemie, nu aveam criză economică și nu aveam problemele de azi. Cât să reprezinte azi procentul firmelor bancabile? O treime poate? Un sfert?

Granturile se puteau distribui în funcție de criterii de investiții sau de creare ori păstrare a locurilor de muncă. Creditele însă vor fi date în funcție de bănci care se vor uita în primul rând dacă acele firme vor putea rambursa banii. Altfel spus băncilor nu le pasă dacă ajută sau nu economia, ele își vor banii înapoi. Și nu e nimic în neregulă cu asta, până la urmă sunt entități private care vor să facă profit, nu să salveze economia. Întrebarea mea e însă alta:

De ce lăsăm soarta economiei în mâinile unor entități care au zero interes în a ajuta economia? De ce se spală guvernul pe mâini de treaba asta?

S-a ajuns la situația bizară în care economia o ia la vale, dar băncile fac profituri record (exemplu, exemplu) iar sectorul o duce mai bine ca niciodată. Cred și eu dacă toate ajutoarele date de Guvern trec prin ele.

Economia va șchiopăta în 2021

În ritmul în care se desfășoară lucrurile nu văd cum ar putea reveni economia României la parametrii normali în 2021. Nu e vorba doar de coronavirus aici ci de faptul că atât consumul populației cât și IMM-urile, două motoare importante ale creșterii economice nu vor funcționa.

Știți că nu sunt fan al patronilor hrăpăreți care scot profitul din firmă, dar apoi stau cu mâna întinsă la stat. Însă treaba asta cu granturile ar fi putut ajuta o grămadă de firme mici și mijlocii care chiar își plătesc taxe și încearcă să facă lucrurile cum trebuie. Puține dintre ele pot merge la bancă pentru a primi credite, mai ales dacă au mai fost și în dățile trecute pentru credite. Și în cazul firmelor e ca în cazul populației, ți se dau credite până într-o anumită limită, dacă ai deja credite de rambursat baftă să mai iei încă unul fără colateral mult.

Și apropo de economia care șchioapătă, a trecut prima săptămână din februarie și încă nu avem buget iar țara merge pe avarie:

În ultima săptămână, peste 2000 de aplicanți au mai fost admiși la finanțările de câte 2.000-150.000 de euro de la Măsura 2- granturi de capital de lucru, dar numai 30 de solicitanți admiși au și primit banii în această perioadă, pe fondul lipsei unui buget de stat pe anul 2021. (sursă)

În schimb de la Guvern aud doar de succesuri pe toată linia.




Un scurt exercițiu mental de statistică

La un moment dat va trebui să apară propunerea de buget pe anul 2021 și vom auzi de fantastice succesuri și creștere economică fabuloasă care va îmbogăți fiecare român.

Până atunci însă vă anunț că s-a publicat cea mai recentă estimare a Comisiei Naționale de Prognoză privind evoluția economiei României în 2021. Estimările de acum se bazează pe cifre pentru primele 9 luni și estimări pe trimestrul 4 deci sunt destul de apropiate de varianta finala probabil. Iată ce ne spun ele:

Avem așadar o scădere a PIB cu 4,4% în 2020 și se estimează o creștere în 2021 de 4,3%. Apropo de asta, Florin Cîțu, actual Prim Ministru și fost Ministru al Finanțelor zicea următoarele în octombrie 2020:

“România este singura ţară din UE în care investiţiile au avut o contribuţie pozitivă la dinamica PIB în primul semestru al anului 2020. Investiţiile garantează revenirea economiei în 2020 şi creştere economică puternică în 2021”, susţine Cîţu.(sursă)

Revenirea economiei aparent înseamnă -4,4%. Poate nu a știut atunci, nu? Pe 7 ianuarie zicea așa:

„În 2020 am stopat căderea economiei generată de criza de sănătate şi am generat cea mai rapidă revenire din istorie după o perioadă de criză. O revenire a economiei în V. Reformele pe care le vom implementa în acest guvern, împreună cu tot ce am făcut în 2020, garantează o creştere economică solidă în 2021″, a transmis Florin Cîţu. (sursă)

Stoparea căderii înseamnă -4,4%? Revenire în V înseamnă creștere de 4,3%? Ei bine, aici vream să ajung de fapt.

Un exercițiu mental de statistică

Dacă nu lucrați des cu cifrele poate că vă gândiți că o scădere de 4,4% urmată de o creștere de 4,3% înseamă în mare revenire în V. Doar că nu, nu înseamnă asta. Haideți să facem acel exercițiu cu care vă tot ameninț:

Gigel are o avere de 100 de milioane de euro. Vine o criză economică nasoală și Gigel pierde 50% din averea lui. Cât are Gigel avere după criză? Păi 50 milioane de euro îmi veți spune. E evident, nu?

Bun, acum întrebare: dacă lui Gigel îi crește averea cu 50% revine la 100 de milioane de euro? Păi să vedem:

50% din 50 milioane înseamnă 25 milioane. Adică averea lui Gigel crește cu 25 de milioane în timp. Deci creșterea cu 50% (adică procentul cu care a scăzut) înseamnă că Gigel a revenit la averea inițială? Nu!

O revenire în V a averii lui Gigel, după ce a scăzut cu 50%, trebuie să presupună o creștere a averii cu 100%.

Revenind la România, dacă în 2020 economia a scăzut cu 4,4%, dar în anul următor crește cu 4,3% atunci avem revenire în V? Evident că nu, pentru că acel 4,3% se aplică la o bază mai mică (adică economia după scădere).

PIB-ul României se măsoară în miliarde apropo (1.040 miliarde în 2020). 1% în plus sau minus înseamnă 10 miliarde RON deci diferențe mici în procente înseamnă sume uriașe.

Iar treaba asta de mai sus e un exercițiu bun și dacă investiți la bursă apropo. Dacă acțiunile voastre s-au dus în jos cu 50% trebuie să crească apoi cu 100% ca să reveniți pe zero.