Chestii amuzante în economie: cireșele lui Dragnea

Cred că am să fac o mini-rubrică de chestii amuzante din economie.

Debutăm cu o declarație de care am aflat abia anul acesta din păcate, dar care e atât de bună încât nu pot să nu îi dau share. O punem în categoria ”oldies, but goldies” chiar dacă e din  Foarte pe scurt în mai 2019 Blaga de la PNL dădea vina pe Dragnea de la PSD pentru prețul mare al cireșelor (sursă):

”De 30 de ani ne batem cu PSD-ul care, într-adevăr, este cea mai proastă formă a lui, dar încă nu-i învins. Să nu ne culcăm pe-o ureche (…) Niciodată n-am avut o şansă ca acum să-l îngenunchem (…) PSD-ul care spune că vrea să fie patriot în Europa. Într-o Europă care nu-l vrea. Cei din familia lor europeană vor să-i dea afară. Păi de ce mai vor să meargă acolo, atunci? Ăştia care au spus că vor să facă nu ştiu câte spitale regionale, nu fac niciunul. De autostrăzi nu se ocupă. Au făcut ca preţurile să crească halucinant. Săptămâna trecută, în Bucureşti, un kil de cireşe era la acelaşi preţ ca mielul de Paşti, 100 de lei. Ăsta-i PSD-ul”, a spus Blaga, la mitingul electoral liberal de la Suceava.

Acum că Dragnea e la pușcărie, au ajuns cireșele la 2-3 lei / kg? Nu? Nu știu de ce, dar probabil tot PSD e de vină cumvă pe undeva.

Altfel, trebuie să recunosc că mi-au apărut considerabil mai puține glume cu cireșe anulă ăsta în feed față de anii trecuți. Ori s-a săturat lumea de ele ori am renunțat eu la persoanele toxice din feed-ul meu.

 




Ipocrizia liberalilor cu bugetarii

Un update scurt despre atitudinea PNL față de bugetari. Așa cum scriam într-o postare anterioară oamenii de la PNL, în frunte cu doamna Violeta Alexandru nu au nici un fel de jenă să dea în bugetari ori de câte ori are ocazia.

Cu toate astea același guvern PNL bate record după record în materie de angajat bugetari (sursă):

Numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice a crescut și în luna martie, astfel că totalul de la schimbarea guvernului PSD cu un executiv PNL, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, a ajuns la un plus de 12.268 de posturi. Totalul angajărilor este mai ridicat decât reflectă numărul de posturi ocupate, indicator raportat de Ministerul Finanțelor, întrucât acesta nu evidențiază impactul posturilor eliberate prin pensionări, demisii sau demiteri, fiind cunoscut că la schimbările de guverne sunt înlocuite de foarte multe ori conducerile instituțiilor publice chiar și la eșaloane inferioare.

Așadar cel puțin 12.268 de posturi noi de bugetari adăugate din noiembrie 2019 de când a preluat PNL puterea și până în martie 2020. Iar numărul ăsta e minim pentru că Ministerul Finanțelor raportează doar totaluri, nu și fluctuația de personal. Puteți să vedeți cifrele cu ochii voștri pe siteul Ministerului Finanțelor. La nivelul lunii februarie erau 10.551 oameni angajați în plus.

Ca să vă faceți o idee, PSD a angajat în 2 ani și 10 luni cât au stat la putere în jur de 45.000 de oameni (sursă):

Numărul angajaților din sectorul public a crescut cu peste 45.000, 3,8%, în intervalul decembrie 2016 – octombrie 2019, perioada de doi ani și 10 luni în care guvernarea a aparținut PSD, arată date ale Ministerului Finanțelor analizate de Profit.ro.

Tot repet chestia asta poate intră în cap la cât mai multă lume:

Doctorii, profesorii, pompierii, oamenii de pe ambulanțe, cei din centrele de îngrijire a bătrânilor de stat, cei care au grijă de copii abandonați și mulți alții sunt bugetari. Când cineva cere scăderea numărului de bugetari, din categoriile astea se taie cel mai mult.

Apoi ne plângem că nu se face educație în școli și că ne pleacă doctorii în afară. Avem nevoie de bugetari din categoriile astea.

Majoritatea românilor se gândesc însă la oameni din spatele unui birou care împing hârtii când aud de bugetari. Da, sunt și din ăia, unii utili, alții nu prea. Dar numărul lor e relativ mic atunci când îl compari cu cel al categoriilor utile.

E nevoie de reformă în administrația publică românească? Da, probabil că e nevoie. Trebuie să dăm afară la grămadă bugetari? Clar nu!

Altă problemă, dacă se hotărăște PNL să dea afară bugetari, de unde credeți că vor da afară? Din cei cel puțin 12,268 angajați de ei sau din ceilalți?

Altfel da, e mișto să arunci cu rahat în bugetari pentru publicul larg, dar sub mandatul tău să crească numărul bugetarilor în câteva luni aproape cât în 1 an la PSD.




No comment: Responsabilitățile lui Boris Johnson

Sursă




No comment: Trump e omniscient

Trump chiar e un fel de zeu omniscient. Dacă nu mă credeți ascultați-l aici:




Ce e Gardul lui Chesterton și de ce e important

Un om vrea să ajungă undeva și, în timp ce merge pe drum dă la un moment dat peste un gard care îi blochează drumul.

Se uită la gard și vede că nu e nimic dincolo de el, dar îi blochează drumul.

Situația asta și-a imaginat-o Gilbert K. Chesterton un filozof britanic, care spunea că un om normal s-ar gândi probabil:

”Nu îmi dau seama de ce e gardul ăsta în drum, dar îmi blochează calea. Prin urmare îl voi demola ca să nu mai blocheze drumul.”

Dar un om cu capul pe umeri i-ar spune însă acelei persoane:

”Dacă nu reușești să îți dai seama care era scopul gardului, atunci cu siguranță nu ar trebui să îi dărâmi. Mai bine du-te înapoi și gândește-te. Când ai să te întorci și ai să îmi spui care era motivul pentru care acel gard a fost pus acolo, atunci am să te las, poate, să îl dărâmi”.

Chesterton folosea anecdota gardului pentru a explica felul în care politicienii și oamenii vremii sale abordează diverse probleme și vin cu legi noi sau vor să anuleze legi vechi.

El credea că e important să nu distrugi ceva (sau să anulezi o lege) doar pentru că ți se pare inutilă. Dimpotrivă, dacă nu înțelegi care e scopul ei ar trebui să te gândești în primul rând că poate îți scapă ție ceva, nu că acel lucru (sau lege) e inutilă.

”Second order thinking” (nu știu dacă există expresie echivalentă în limba română) numea Chesterton modalitatea asta de a privi lucrurile și presupune să te gândești la care ar fi rezultatele acțiunilor tale ipotetice (dărâmarea gardului) înainte de a lua efectiv decizia.

Ideea gardului lui Chesterton nu spune să nu dărâmi gardul ci să te asiguri că înțelegi de ce e acolo. Sunt garduri bune și garduri rele, unele trebuie dărâmate, altele nu. Dar toate au avut un scop la un moment.

Mă rog, dacă cei de la Cards Against Humanity ar face un gard probabil că nu ar avea nici un scop (ca atunci când au săpat o groapă doar pentru că puteau să sape o groapă). Dar ați prins ideea…

Gardul lui Chesterton și legile 

Cel mai evident loc unde gardul lui Chesterton poate fi folosit e în politică. Vine politicianul Cutărescu să îți explice cum vrea el să desființeze nush ce instituție? Ar trebui întrebat: de ce există instituția asta de la bun început?

E simplu să spui: aia e o instituție politizată, trebuie să o desființăm! Dar dacă îi provocați să treacă dincolo de explicația asta încep să dea din colț în colț. Același lucru se aplică și pentru abrogarea unei legi: nu o anula până nu îți dai seama ce a avut în minte cel care a scris legea aia.

Când vine vorba despre sisteme juridice sau legislative complexe, acel gard e probabil doar o parte dintr-un sistem mai mare de garduri. E posibil ca prin distrugerea lui (adică desființarea instituției sau abrogarea legii) să te trezești cu o turmă de oi în mijlocul drumului.

Ceea ce m-a făcut să mă gândesc la gardul lui Chesterton nu e paradoxal din politica românească ci din cea britanică (sursă):

Boris Johnson scrapped a team of Cabinet ministers tasked with protecting the UK from a pandemic six months before coronavirus arrived, a Mail investigation has found.

The Government’s ‘anti-pandemic committee’, which included senior ministers Michael GoveMatt Hancock and Gavin Williamson, was disbanded without discussing virus control plans.

The group, officially known as the Threats, Hazards, Resilience and Contingency Committee (THRCC), was supposed to ensure the UK was ready to cope with a pandemic.

But it was mothballed by former prime minister Theresa May on the advice of Cabinet Secretary Sir Mark Sedwill so ministers and officials could focus on Brexit. 

It was abolished by Mr Johnson days after he entered No10 last July as part of a vow to streamline Whitehall.

Six months later Covid-19 arrived.

Deci Theresa May și Boris Johnson au dezmembrat respectiv desființat o instituție care trebuia să se ocupe de pandemii cu 6 luni înainte de începerea pandemiei de coronavirus.

Nu vorbim așadar de concepte filozofice ci de o decizie care a făcut din Marea Britanie țara cu cel mai mare număr de morți din Europa, deși nu are cea mai mare populație:

  • 41.662 morți raportat oficial față de 34.301 în Italia.
  • peste 60.000 de morți dacă avem în vedere mortalitatea în exces.

De ce se repetă istoria

”Cei ce nu își cunosc istoria sunt sortiți să îi repete greșelile” zic niște oameni înțelepți. În spatele acestui aforism se află oameni care au renunțat la concepte, legi și instituții ale vechii generații considerându-le inutile, dar fără a își pune problema dacă nu cumva renunțând la ele își fac un mare deserviciu.

În 1996 a ajuns la putere CDR (ăia de dreapta), luând locul PSD-ului de atunci. Ei bine, acea coaliție au reușit performanța de a băga economia României în gard atât de rău încât 3 ani la rând am avut recesiune economică. Principala problemă a fost austeritatea bugetară impusă de Guvern. Iar oamenii au votat pe cale de consecință: PSD și PRM au luat împreună 2/3 din totalul voturilor iar PNȚCD a fost aruncat la coșul de gunoi al istoriei.

În 2009, în plină criză economică Guvernul de dreapta al lui Boc a impus fix aceleași măsuri de austeritate bugetară. Consecința?

Cum ar fi fost dacă oamenii de la PDL s-ar fi întrebat: nu cumva cheltuielile astea bugetare ajută economia? Nu cumva dacă eliminăm cheltuiala asta economia va fi afectată mult mai rău decât banii economisiți?

Ar fi fost bine dacă s-a întâmplat asta, dar știm cu toții cum au decurs lucrurile. Cea mai adâncă criză economică de după 89 și PDL, partidul lui Boc, aruncat la coșul de gunoi al istoriei (prin ”fuziunea” cu PNL). Plus 8 ani pentru PSD la conducerea României.

Gardul lui Chesterton și stima de sine

De ce a fost luată decizia de a desființa acea instituție care se ocupa de pandemii? Probabil pentru că oamenii de la conducere s-au uitat la ea și nu au înțeles ce scop are din moment ce nu am avut pandemii de nu știu cât timp.

Dar eu cred că e vorba și de altceva: prea mult încredere de sine.

Stați un pic și vă gândiți la următorul scenariu: dacă ați fi prim-ministru (voi cititorilor) și ar trebui să luați decizia de a desființa o instituție care se ocupă de pandemii, ce ați face?

Eu dacă aș fi în situația asta mi s-ar face teamă. Nu sunt neapărat fricos de fel, dar mi-ar fi frică să fac să dispară din pix o instituție care se va ocupa de pandemii. Am fost atent la orele de biologie din liceu, știu ce sunt virușii și cum funcționează, dar de atunci nu am studiat domeniul. Nu aș ști ce să fac în cazul unei pandemii dacă aș fi prim-ministru.

Dar oamenii care ajung prim-miniștri nu gândesc așa (de aia eu nu o să ajung niciodată în poziția asta). Oamenii ăștia au atât de multă încredere în ei înșiși încât cred că s-ar putea descurca în astfel de situații. Iar rezultatul e fără echivoc: toții marii bărbați ai politicii ultimilor ani au dat chix în pandemie. Dacă vă uitați pe numărul de decese la nivel mondial puteți constata cum Trump, Bolsonaro și Johnson sunt lideri la momentul acesta. Macron e și el pe acolo.

Politica modernă și gardul lui Chesterton

Gardul lui Chesterton e un concept care ar trebui să ne facă să ne gândim de două ori înainte de a lua o decizie. Dar când eziți și ai dubii asupra propriilor tale idei riști să lași impresia unui om indecis. Iar oamenii indeciși nu au ce căuta în politica modernă. Acolo totul e clar, alb-negru, ori ești cu noi ori împotriva noastră. În politica modernă nu are nimeni timp să se gândească de 2 ori.

Ce s-ar întâmpla dacă un politician de la Partidul Albastru ar merge pe drum și ar da peste un gard? Probabil ar privi acel gard ca pe o oportunitate. Imediat ar scoate telefonul și ar face un live pe Facebook în fața lui. Ar explica doct că acel gard este un simbol al oprimării cetățeanului născut liber de către Partidul Roșu. Ba mai mult gardul blochează drumul și îngrădește creșterea economică. Politicianul albastru va promite o autostradă care să treacă prin acel gard și să lege cele două provincii istorice separate de gard.

Apoi va dărâma acel gard în aplauzele fanilor săi fără să se întrebe sau să verifice dacă Partidul Roșu chiar a pus acel gard și de ce. Însă nimeni nu are timp să verifice, dincolo de gard se află alte cauze politice aducătoare de voturi.

Dar în politica modernă e loc pentru toată lumea. În spatele politicianului albastru se află un alt politician, de data asta de la Partidul Roșu. Partidul Roșu zice și face fix pe dos ce zice și face partidul Albastru. Politicianul roșu va ajunge în dreptul gardului dărâmat și le arată fanilor ce dezastru a rămas după politicianul anterior. Va explica apoi cât de complicat este pentru Partidul Roșu să curețee  mizerie și cum vor aloca resurse din alte părți (spitale, educație etc.). Greaua moștenire nu e invenție românească, dar politicienii români au dus conceptul ăsta la nivel de artă.

Apoi politicianul roșu va explica faptul că acel gard e un simbol, dar și un instrument eficient de apărare pentru că ținea imigranții musulmani mâncători de copii și icoane departe de cetățenii onești. El ca politician și reprezentant al poporului va ridica un nou gard acolo, mai bun, mai trainic. Se va apuca de treabă și va da contractul unei firme de partid care va ridica doar 1/3 din gard până să rămână fără bani. Iar în loc să folosească beton și fier va folosi borduri, rămase de la alt contract.

Dar și Politicianul roșu va merge mai departe, pentru că în lume sunt alte cauze care trebuie dezbătute și unde trebuie să își exprime părerea.

La final nu îi va păsa nimănui ce era cu gardul acela, cine l-a ridicat prima oară și de ce. Scandalul a trecut, lumea și-a mutat atenția în altă direcție.

Stau și mă întreb dacă un astfel de concept are sens în politica modernă sau e ceva pentru alte vremuri.

Educația

Știu că toate problemele României s-ar rezolva prin mai multă educație, dar niciodată nu se rezolvă în realitate. Însă privind la anii petrecuți în școală îmi dau seama că ar ajuta mult dacă astfel de instrumente de gândire critică ar fi predate.

În școala generală se face cultură civică, prin liceu se studiază logică și filozofie la un moment dat. Dar de cele mai multe ori materiile astea sunt făcute la mișto pentru că sfânta matematică și limba română au prioritate.

De aia România e o țară plină de oameni care știu reguli obscure de gramatică, dar cred că vaccinul injectează în oameni nanoboți controlați prin turnuri 5G sau că țara e plină de asistați sociali pentru că au văzut ieri un cerșetor pe stradă.

Așa că da, vreau Gardul lui Chesterton predat în școală. Și cu ocazia asta educăm și copiii și profesorii.




La Factual se doarme în post?

Probabil știți de Factual, site-ul de factchecking al bulei de facebook care vrea să salveze România de PSD. Cei de la Factual fac factchecking doar când vor, doar cum vor și câteodată dau niște rezultate strâmbe rău.

Am mai scris în trecut când au bușit factchecking-ul la niște achiziții făcute de ANAF. Am crezut atunci că e întâmplare (cu toții greșim). Apoi au urmat o serie întreagă de factchecking-uri făcute cu dedicație și cu bătaie într-o singură direcție.

Și treaba asta continuă de ceva timp și uneori cu niște ”factcheck-uri” de îți stă mintea-n loc.

Orice venit care de fapt e unul singur

Un exemplu de analiză părtinitoare (sursă):

Persoana care a făcut verificarea în cazul ăsta nu avea cum să treacă examenul de capacitate sau BAC-ul în condiții normale. De ce zic asta?

Ați văzut afirmația de mai sus, da? Doamna Prună zice clar ”10% din orice ban câștigăm se duce la stat pentru sistemul de sănătate”. Chestia aia cu ”din orice ban” ce înseamnă pentru voi? Pentru mine înseamnă că dacă fac bani în România, indiferent de sursă dau 10% la stat pentru sănătate. Că de aia e ”orice ban” ăla acolo, nu?

Ce verifică Factual?

Care este contribuția unui angajat la sistemul de sănătate și care este contribuția unui angajat pe salariu minim pe economie.

Brusc ”orice ban” câștigat în România s-a transformat în salariu și atât. Pentru că în România toată lumea câștigă bani din salarii! Nu există oameni pe PFA, oameni pe micro, oameni care câștigă bani din drepturi de autor, pensii și multe altele. Dacă ar fi după cei de la Factual Codul Fiscal ar fi probabil la un sfert din dimensiune.

Așa că să îi sune cineva pe ăia de la Academia Română și să le spună că ”orice” mai nou înseamnă de fapt o singură chestie, nu mai multe.

”Pot să mănânc orice” înseamnă ”pot să mănânc doar salată”?

”Pot să bat orice persoană șah” înseamnă ”pot să îl bat pe Gigel la șah”?

”Pot să repar orice mașină” înseamnă ”pot să repar doar Renault Clio”?

Și nu, nu e o scăpare. În România nu toate veniturile sunt impozitate cu contribuția de asigurări de sănătate la care se referă doamna Prună. Și e foarte simplu de aflat care sunt veniturile care sunt scutite. Uite, vă arăt și vouă și celor de la Factual cât de ușor e cu un simplu click aici. Serios, e o listă lungă de situații în care contribuția asta nu se plătește, listă pe care o găsiți la art. 154 din Codul Fiscal. Ca fapt divers știți cum se numește acel articol? Ei bine fix așa:

ART. 154 – Categorii de persoane fizice exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate

E suficient să dai un google search si te trimite google acolo, nu trebuie să ai cunoștințe avansate de fiscalitate.

O altă problemă, care pare fizică cuantică pe lângă căutatul pe google, e că nu întotdeauna se duc la stat 10% din venituri pentru sănătate. Unele venituri sunt scutite, așa cum scriam mai sus. Altele în schimb au parte de tot felul de deduceri sau modalități mai complicate de impozitare astfel încât atunci când tragi linie nu dai 10% din venit statului. Un exemplu foarte des întâlnit e în cazul veniturilor obținute din chirii unde e o poveste întreagă cu ce se impozitează și ce nu.

Pot să înțeleg că nu știu de faza cu impozitarea chiriilor, că e destul de specifică, dar aia cu ”orice venit” care e de fapt venitul din salariu e complet ridicolă.

Nu știu cui îi pasă de chestiile astea, dar nu luați pe nemestecate astfel de chestii. Faceți și voi un minim de google search pe subiect pentru că în România factchecking-ul e o artă, nu o știință, la cât de subiective sunt lucrurile.




A da măști tuturor pe banii Guvernului e o idee bună

PSD și-a adus aminte, din opoziție (teoretic) că Parlamentul poate fi folosit pentru a trece legi, nu doar pentru aprobarea OUG-urilor guvernului. Și unele idei pot fi în folosul tuturor, atât de bune sunt:

Propunerea asta vine în contextul în care Guvernul (sau Președintele, nu e clar) ar vrea să facă purtarea măștilor în public obligatorie peste tot prin țară. E deja obligatorie în multe localități, dar nu la nivel național.

Problema cu măsura asta e că măștile sunt ale dracului de scumpe iar polițiștii români caută nod în papură în ultima vreme. Să dai 120 – 150 de lei pe 50 de măști de unică folosință nu e la îndemâna oricui. Iar prețul o va lua în sus dacă purtarea măștii va fi obligatorie.

Așa că propunerea PSD ca românii să primească măști de la stat nu e deloc rea. Nu știu dacă e nevoie chiar să primească toată lumea (Ion Țiriac cred că își permite să își cumpere singur totuși), dar având în vedere că jumătate din populația României lucra pe minimul pe economie înainte de pandemie, nu știu câți și-ar permite să le cumpere. Contractul social dintre români și stat ar trebui să includă faptul că renunțarea la drepturi (impusă de Guvern) vine la pachet și cu protecția împotriva virusului. Ori nu putem vorbi de protecție în lipsa măștilor, conform Guvernului. Și cum aceste măști costă mult, Guvernul ar trebui să ofere aceste măști populației.

Apoi, mai e o chestie interesantă aici: toată lumea poate câștiga din treaba asta. Atenție aici:

  • românii care nu își permit măști primesc măști gratuit
  • parlamentarii și Guvernul cresc în ochii oamenilor, că au dat măștile gratuit
  • băieții șmecheri abonați la banii publici pot să vândă măștile statului român la suprapreț și să facă o gălăgie de bani din tunuri
  • dacă băieții șmecheri cumpără de la producători români atunci și economia națională beneficiază de o injecție de capital de la stat.

Toată lumea iese bine din povestea asta. Și știu ce o să zici: bugetul se duce dracu, nu ne permitem asemenea cheltuieli bugetare. Ei bine, acest guvern oricum făcuse praf bugetul țării înainte de coronavirus (vin și cu cifrele în altă postare). Măcar să se aleagă și niște oameni cu măști din toate măgăriile astea.

Bine…asta dacă nu contestă PNL și legea asta la CCR.




S-a găsit țapul ispășitor pentru poluarea din București

Ministrul Mediului din partea PNL a descoperit sursa poluării din București: rromi arzând cabluri. Dacă nu e Firea de vină pentru poluare sunt rromii, orice numai să nu zică nimeni de firmele alea care ard gunoi pe la marginea Bucureștiului.

Informare privind arderile neautorizate din Sintești!

#RomâniiTrebuieSăStie:Pentru a 3 a zi consecutiv, la ceas de seară, după ora 20, Bucureștiul este sub asediul fumului dens și al mirosului sufocant de anvelope și mase plastice arse! Cu siguranță multă lume și-a imaginat că în vremuri de criză epidemiologică vigilența statului poate fi ușor înșelată și practicile multor locuitor din Sintești au fost reluate, în ciuda controalelor Gărzii de Mediu și Poliției desfășurate la începutul lunii martie.Având în vedere că ultimele controale s-au lăsat cu amenințări și integritatea fizică a inspectorilor de mediu și a forțelor de ordine a fost pusă în pericol, am discutat și în această seară cu Marcel Vela, Ministrul Afacerilor Interne, pentru suportul Jandarmeriei și înaintarea plângerilor penale către organele de anchetă!Bucureștenii trebuie să știe că suntem permanent pe teren și facem toate eforturile pentru a destructura activitățile care generează poluare în capitală!

Publicată de Costel Alexe pe Vineri, 20 martie 2020

Cine arde și ce arde se știe de ceva timp, cu nume de firme. Și Garda de Mediu știe și îmi imaginez că și domnul ministru care a dat share la mizeria aia. Uite un exemplu cu explicații (sursă):

IRIDEX este un depozit de deșeuri. […] IRIDEX nu arde nimic, în afară de gaz (la propriu). […]

Gunoiul odată depozitat și tasat, se descompune și produce GAZ. Așa face el, în mod obișnuit. […]

Iridex folosește acea parte din gaz care conține suficient metan la producerea de energie electrică pentru uz propriu (la un moment-dat lua și premiu de la statul roman sub forma de certificate verzi pentru asta). Adică sunt efectiv puțuri săpate în acest deal care captează acest gaz care pe de o parte este folosit la producția de energie, pe de alta ESTE ARS la temperaturi foarte înalte care nu ar trebui să permită producerea de mirosuri și alte neplăceri. Ce altceva mai e în gazul ăla din plin? H2S. Hidrogen sulfurat sau acid sulfhidric. Care pute. […]

Cum ajunge el la noi în case fără să fie eliminat de instalația de desulfurare a instalației de prelucrare sau fără să fie ars? Păi fie prin evadare accidentala, fie prin eliberare intenționată – nu știm sigur și statul român de 5 ani de zile nu e în stare să zică. Cum dracu’ să zică, când la conducerea instituțiilor abilitate are numa speciali? da, H2S-ul are și efecte asupra sănătății, nu e doar împuțit.

Și încă unul (aceeiași sursă):

2. STERICYCLE – vărul din America. Undeva prin intervalul ăsta, de când s-a deschis depozitul IRIDEX și până azi, domnii de la Stericycle au ciocănit la usă și au intrat în afaceri cu dumnealor. Au achiziționat un incinerator tot de la IRIDEX (nu știu la ce utilizat anterior) și au închiriat spațiu (sub/concesionat? you get the point) undeva în coltul dealului monstruos de gunoi. Aici, pe o suprafață mult mai mica, incomparabilă practic, se ARDE (legal! – cel puțin conform măsurătorilor și documentelor proprii) tot ce înseamnă deșeu periculos din București.

Dar sigur, ministrul mediului dă vina pe rromi care ard 3 cabluri. Se știe că un oraș de suprafața Bucureștiului e poluat de cele 3 cabluri arse. Nu știu dacă e vorba de disonanță cognitivă la domnul ministru. Dar îmi vine greu să cred asta având în vedere că nu e vreun influencer aiurea de pe internet ci omul din guvern care ar trebui să se ocupe fix de probleme de mediu.

Repet: domnul Alexe de la PNL fix de asta e pus ministru acolo. Fix de asta are în subordine Gada de Mediu. Adică omul are și obligația legală și mijloacele necesare pentru a rezolva problema asta.

În schimb postează video-uri cu rromi arzând cabluri.




Error 404: Prim ministru not found

Sursă

Cum se poate uita domnul Orban în oglindă știind că astfel de decizii se iau peste capul lui? O fi bine să ai titlu, dar alții să ia deciziile?

În cazul în care nu știți despre ce e vorba, România a solicitat suspendarea temporară a aplicării Convenției privind drepturile omului.




Se pare că există și karma politică

Văzusem un tweet la cineva zilele trecute despre cum coronavirusul l-a prins pe Boris Johnson fix când era pe cale de a realiza planul lui măreț:

M-a izbit cât de bine se potrivește tweetul acela și cu situația din România.

Ludovic Orban

Ludovic Orban s-a agățat de putere cât de tare a putut. A băgat PNL la guvernare deși era clar încă de anul trecut că partidul nu are cum să nu piardă procente bune înainte de alegerile locale și parlamentare. Dar cu toate astea Orban și-a dorit să fie prim-ministru, chiar dacă doar pentru câteva luni.

Apoi când a văzut că Florin Cîțu are șanse reale de a deveni prim-ministru a pus presiune pe acesta să renunțe la nominalizare.

Karma în schimb a vrut să îi joace feste astfel că dl. Orban e acum prim-ministru în carantina, mulțumită unui coleg de partid care a crezut probabil că virusul Covid19 e o banală răceală. Nu doar că e în carantină, dar dl. Orban guvernează peste o țară închisă și din punct de vedere al măsurilor pe care le poate lua e cam legat la mâini.

Orice gafă sau o potențială creștere a numărului de cazuri va fi decontată și pusă în cârca lui de către public.

Keynesistul Florin Cîțu

Și în cazul lui Florin Cîțu karma a făcut ce știe mai bine: dl. Cîțu a manifestat mai tot timpul tendințe libertariene. Ba chiar ne anunța că sănătatea nu e atât de importantă cât e mediul de afaceri.

Ei bine, dl. Cîțu va trebui cât de curând să ia niște măsuri care vin din manualul de economie de anul 1 de la ASE și pe care dânsul le urăște cu religiozitate: intervenția statului în economie. Un libertarian trebuie să ia acum măsuri keynesiste. Mă rog, e România plină de libertarieni care lucrează la stat, dar nu cred că îi va pica bine.

Răzbunarea lui Liviu Dragnea

Multă lume l-a vrut pe Liviu Dragnea între 4 pereți. Ei bine…acum stăm cu toții între 4 pereți. Diferența e că atunci când va ieși el îl vor aștepta niște milioane de euro, case, mașini, vile etc (mă rog proprietar e Dragnea jr.). Când vom ieși noi vom fi probabil mult mai săraci decât eram când am intrat.

Dacă nici asta nu e karma…