Cât de bună a fost strategia Suediei în pandemie?

Anul trecut Suedia a decis că vrea sa urmeze propria strategie Covid și a refuzat să impune carantină în primele luni ale pandemiei. Prin România o grămadă de oameni (mai ales cei cu interese prin zona HORECA) i-au lăudat.

În august 2020 postam un articol despre cât de bine le-a mers suedezilor din punct de vedere economic. Încă de atunci devenise destul de clar că nu prea grozav.

Între timp au aparut cifre finale pentru anul 2020, atât pe partea de mortalitate cât și pe cea de creștere / scădere economică.

Ca număr de morți lucrurile arată groaznic comparativ cu vecinii lor:

Te-ai gândi că păstrând economia deschisă le-a mers mai bine, nu? Nu prea:

Dacă nu aveți încredere în sursa graficelor puteți verifica mortalitatea singuri. Am verificat inclusiv mortalitatea în exces și Suedia e deasupra tuturor vecinilor nordici la morți de altceva decat Covid în perioada respectivă conform Financial Times. Deci să nu aud pe nimeni că se numără morții de Covid diferit că Suedia e campioană indiferent cum numeri.

Cele mai recente cifre ale Comisiei Europene (mai recente decât graficul de mai sus) zic așa:

  • Suedia – scădere a PIB-ului de 2,8% și creștere a șomajului de 0,5% (sursă)
  • Finlanda – scădere a PIB-ului de 2,8% și creștere a șomajului de 0,9% (sursă)
  • Danemarca – scădere a PIB-ului de 2,7% și creștere a șomajului de 0,6% (sursă)
  • Norvegia – scădere a PIB-ului de 2,5% (sursă) – nu am găsit cifre privind șomajul 2020 vs. 2019.

Care ar fi concluzia?

Păi ce spuneam și în august 2020: Suedia a mers pe ideea de imunitate de turmă și nu a impus carantină în primele luni ale pandemiei. Au murit enorm de mulți oameni în acea perioadă ceea ce a dus mortalitatea foarte sus comparativ cu celelalalte țări din jur. Și în ciuda faptului că au ținut economia deschisă le-a mers la fel de bine (sau de rău) precum celorlalte țări din jur.

Altfel spus dacă făceau fix ce au făcut Danezii, Finlandezii sau Norvegienii erau probabil în același situație economică, dar nu ar fi murit atât de mulți oameni. Trist…




Cauzele economice care l-au adus pe Hitler la putere

Cum a ajuns Hitler la putere? Majoritatea probabil știți că Hitler a ajuns la putere în Germania prin votul cetățenilor germani. Unii dintre voi care mai știu ceva istorie probabil își aduc aminte de o poveste care sună cam așa:

După înfrângerea Germaniei din Primul Război Mondial economia țării s-a prăbușit. Ca urmare a problemelor economice a început să crească inflația culminând cu un episod de hiper-inflație care a lăsat urme adânci în conștiința poporului german.

Hiper-inflația din acea perioadă a fost atât de rea încât hârtia pe care erau tipărite bancnotele era mai scumpă decât valoarea bancnotelor. E internetul plin de poze cu bancnote germane din acea perioadă:

Bancnotă de 10 trilioane (10.000 miliarde) mărci

 

Bancnotă de 200 miliarde mărci

 

Următorul episod din istoria Germaniei pe care îl știe lumea e apariția nazismului iar cele 3 evenimente sunt de regulă legate unul de celălalt:

Germania pierde Primul Război Mondial – asta duce la hiper-inflația din perioada Republicii Weimar – ceea ce în schimb duce la apariția pe scena politică a naziștilor.

Cam asta ma învățat și eu la istorie, cam asta pare că se predă și în Marea Britanie în școli.

Problema e că legătura asta nu a prea existat. Ba ca să fie lucrurile și mai ciudate nu hiper-inflația la adus pe Hitler la putere ci deflația, adică scădere a prețurilor.

Când a avut loc hiper-inflația?

Prima chestie care trebuie să dea de gândit la ideea că hiper-inflația a adus național-socialiștii lui Hitler la putere e perioada în care a avut loc hiper-inflația vs. perioada în care naziștii au început să devină relevanți politic.

Inflația a început să crească în Germania după Primul Război Mondial. Țara fusese înfrântă, acumulase datorii în perioada 1914 – 1918 pentru a finanța războiul și în plus fusese potcovită de țările învingătoare cu niște sume colosale de bani pe care ar fi trebuit să le plătească sub formă de reparații de război.

Capac la totul a pus însă invazia și ocupația franco-belgiană a zonei Rin-Ruhr, locul unde era situată industria grea germană. Incapabil să funcționeze fără această zonă și sub povara datoriilor statul german a dat drumul la tiparnița de bani.

Nu vă imaginați însă că au fost singurii, iată cum arăta inflația în alte țări imediat după Primul Război Mondial (sursă):

Mai sus aveți evoluția volatilității prețurilor (o aproximare pentru inflație) în Belgia, Franța și Italia. Imediat după război, în 1919 cam toate țările înregistrează creșteri substanțiale (între 20% și 50%). Belgia și Franța au creșteri de asemenea în perioada 1923 – 1924 (spre 40%).

Alte țări:

Cu portocaliu e Germania și imediat după război se poate observa cum inflația se duce spre 80%, după care lucrurile par să se liniștească. Apoi în 1921 avem încă un puseu de inflație, spre 130%, urmat de o creștere atât de puternică încât iese pur și simplu din grafic. Lângă aveți Austria, Polonia și Ungaria, alte țări cu inflația galopantă, dar care nu au atins culmile Germaniei. Iată cum arată același grafic, însă doar cu cifrele Germaniei:

Se poate observa un vârf de inflație în 1923 undeva aproape de 4.500%. Vedeți acele creșteri Noiembrie 1921, și Decembrie 1922 apoi creșterea masivă în 1923? Ei bine ele se suprapun perfect cu evenimente majore din perioada respectivă despre care puteți citi la pagina 41 a unei lucrări a Băncii Centrale din SUA. Acea creștere de aproape 4.500% se suprapune perfect peste o criză politică de proporții care a dus la căderea așa numitei ”Republici Weimar” pe care vă las să o explorați singuri.

Imediat ce acea criză politică s-a încheiat prin minune a dispărut și hiper-inflația.

Ce încerc să spun aici: Majoritatea țărilor implicate în Primul Război Mondial au avut parte de puseuri inflaționiste imediat după război în încercarea de a-și devaloriza moneda și a mai scăpa de datoriile acumulate în perioada războiului. Inflația Germaniei imediat după război nu era excepțională raportat la celelalte, dar a devenit de proporții ca urmare a felului extrem de nefericit în care învingătorii în război au tratat problema reparațiilor de război, culminând cu invazia zonei Rin-Ruhr.

Ce făceau naziștii în perioada aia?

Chiar așa, cât de bine le-a mers naziștilor în perioada respectivă? Probabil vă așteptați să fi fost super-populari nu? Ei bine nu prea le mergea deloc, în ciuda eforturilor membrilor săi și a unui număr impresionant de discursuri înflăcărate ale lui Hitler și celorlalți membri partidul nu a prea reușit să prindă tracțiune în politica germană.

În Noiembrie 1923 Hitler a încercat ”puciul de la berărie” care s-a dovedit a fi un eșec răsunător. Naziștii au mai încercat o manifestație în masă, dar au reușit să strângă doar vreo 2.000 de oameni și cu ocazia asta au fost și arestați. În 1924 Hitler era în pușcărie și scria Mein Kampf.

Chiar și după ce a ieșit de la închisoare partidul lui Hitler nu a prea reușit să atragă susținători pentru că în mare parte mesajul naziștilor nu rezona cu majoritatea populației.

Și atunci totuși de ce au ajuns naziștii la putere?

O criză economică profundă i-a adus într-adevăr pe naziști la putere. Acea criză însă nu a fost hiper inflația din 1923 ci Marea Recesiune din 1929-1933 cauzată de căderea bursei din New York. Naziștii au reușit să ajungă la putere abia în 1933 adică la 10 ani distanță hiper-inflația din 1923.

Ce e interesant însă pentru mine e motivul economic pentru care naziștii au ajuns la putere. Aici iarăși mai toată lumea știe vag că naziștii lui Hitler au început o campanie masivă de modernizare a infrastructurii și impulsionare a industriei.

Căderea bursei din New York din 1929 a generat o criză puternică care s-a transmis în toată lumea. Cât de rău a fost afectată Germania? Ei bine, foarte rău dacă e să ne luăm după următorul grafic dintr-un articol foarte interesant de la Banca Centrală a Germaniei care analizează politica monetară a țării în perioada 1929 – 1933:

Cum citim aceste două grafice:

În primul avem evoluția producției industriale a Germaniei. După cum puteți observa cocoașa nu e în sus ci în jos, ceea ce înseamnă că acest grafic ne arată cu cât a scăzut producția industrială a țării. În 1932 scăderea ajunsese la aproape 50% față de nivelul din 1929.

În al doilea grafic avem evoluția prețurilor industriale și se poate observa că în 1931 și 1932 valorile sunt undeva la -20%.

Nu cred că trebuie să vă explic faptul că o scădere de 50% a producției industriale a fost catastrofală pentru Germania. Ei bine acea scădere și șomajul masiv care a venit la pachet cu scăderea e ceea ce a dat peste cap complet politica germană și a atras numeroși oameni spre nazism-ul lui Hitler.

Ce a dus la aceste scăderi? Iarăși graficul ne arată care a fost aportul fiecărui factor în acea scădere. Și după cum se poate observa factorul cel mai important atât în scăderea producției industriale cât și a scăderii prețurilor industriale a fost politica monetară a Băncii Centrale a Germaniei. Mai rău, în perioada 1929 – 1930 politica monetară pare să fie aproape exclusiv cauza scăderii.

Ce i-a făcut pe germani să aibă o politică monetară atât de strictă încât a dus la scăderi masive?

Ei bine, se pare că încă din 1928 mai multe bănci centrale din SUA și Europa de Vest considerau că economia e supraîncălzită și trebuie temperată. Așa că au decis să își crească rezervele de aur pentru a scoate din banii aflați în circulație în acel moment. Ca o paranteză suntem în perioada în care moneda era legată de un echivalent în aur (adică așa numitul ”etalon aur”).

Rezultatul a fost catastrofal pentru economie și a dus la apariția partidelor extremiste în mai multe țări, nu doar în Germania. Apropo, ce au făcut băncile centrale atunci e considerat greșit astăzi, dar ele au acționat așa cum spunea teoria economică a vremii, după cum explică foarte bine tipul ăsta (vedeți continuare în comentariile la tweet):

 

Care e morala poveștii?

Deciziile tehnocraților de la Banca Centrală a Germaniei au avut un aport covârșitor la ascensiunea nazismului în Germania ca urmare a problemelor economice și sociale cauzate.

Luați o carte de istorie universală sau cărți despre politica Germaniei din perioada respectivă și încercați să găsiți referințe la așa ceva. Tot ce puteți găsi sunt nume de politicieni, decizii politice ale acestora, date, discursuri și altele. Eventual, la fel ca în România sau UK o să găsiți referințe la hiper-inflația din 1923, deși nu a avut nicio legătură cu ascensiunea nazismului. Nu veți găsi însă absolut nimic despre rolul jucat de deflație și de politica monetară a Băncii Centrale în a împinge naziștii la putere.

Nu cred că nimeni de la Banca Centrală a Germaniei se gândea că lucrurile vor merge în direcția aceea, dar iată că, voluntar sau nu, mizeria economică și socială cauzată de o mână de economiști a dus la instaurarea unuia din cele mai sângeroase regimuri politice din istorie.

 

 

 




Gânduri multe și mărunte #2

Vaccinare drive-thru 

S-a deschis un centru de vaccinare Drive-thru în România. Practic te poți vaccina fără să te dai jos din mașină pentru că se știe că ăsta era motivul pentru care nu se vaccina lumea, că trebuia să se dea jos din mașină.

Degeaba e guvern liberal că nu au idei de business oamenii ăștia. Dacă eram în locul lor făceam una din două:

  • ori puneam centrele de vaccinare în drive-thru-uri de la McDonalds și cu ocazia asta ajutam și economia
  • făceam parteneriat cu McDonalds sau ceva lanț de kebaburi și instalam și un fast food imediat după vaccinare.

În fine aștept cu nerăbdare și interes unități mobile de vaccinare care să meargă în satele ale României aflate la mai mult de 50km distanță de reședința de județ. Și sper să nu se formeze coloana de mașini cu Bucureșteni în spatele lor.

Inflația

România a avut a treia cea mai mare rată a inflației din UE în martie 2021. Dacă era PSD la putere aflam de la Florin Cîțu și presă cum guvernarea PSD distruge economiile și puterea de cumpărare a românilor. Dar pentru că acum sunt liberalii la putere sunt alte lucruri fantastic de bune care se întâmplă în România și inflația nu mai e problemă.

Apropo, știți în ce țară a avut loc cea mai mare scumpire a energiei electrice din UE în 2021? Aha, în România:

Bucureștiul este capitala europeană în care prețul plătit de consumatorii casnici era, în februarie 2021, cu 18% peste cel plătit cu un an în urmă.(sursă)

De ce? Pentru că Guvernul PNL-USR a abordat liberalizarea prețurilor cu picioarele. Îi pasă cuiva? În nici un caz politicienilor, mediei plătiei din bani publici sau influencerilor cu ștate pe la partide.

Pacienți fără citostatice

România anului 2021:

Medicii de la Institutul Oncologic din Capitală cer cu disperare medicamente ca să poată salva în continuare viețile celor care își pun ultimele speranțe în ei. Situația este cu atât mai critică cu cât acestea lipsesc deja de zece zile, iar Cezar Irimia, reprezentant al Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, acuză că fostul ministru al sănătății, Vlad Voiculescu, știa de o lună și jumătate de iminența acestei situații, dar nu a făcut nimic. Noul ministru al sănătății, Ioana Mihăilă, a declarat joi că abia miercuri seară a aflat despre problemă și încearcă să o rezolve cât mai rapid. (sursă)

Când ești mai preocupat de păruială politică îți mai scapă lucruri, cum ar fi medicamente pentru bolnavii de cancer. Apropo, Ioana Mihăilă era secretar de stat la Ministerul Sănătății înainte de a fi ministru, echipa aia nu discuta deloc? Cum de nu a ajuns mai devreme informația asta la ea?

Mă rog, nu că ar mai conta, sub USR sunt aceleași probleme cum erau și sub PNL și PSD înaintea lor. Dar Vlad Voiculescu și-a construit reputația fix pe problema medicamentelor lipsă și faimoasa lui ”Rețea a citostaticelor”.

Nu degeaba am spus că demiterea lui a fost cel mai bun lucru care i se putea întâmpla în acel moment.

Raluca Turcan descoperă apa caldă

“În România pensiile sunt foarte mici, salariul minim este foarte mic şi, în general, nivelul sărăciei este unul îngrijorător. Şi vă dau şi câteva cifre: avem peste 900.000 de pensionari plătiţi cu pensia minimă socială; avem, de asemenea, 5 milioane de pensionari din sistemul public de pensii cu o pensie medie de 1.500 de lei şi avem 2,7 milioane de pensionari cu pensie până în pensia medie. Deci sistemul de pensii este unul care nu le permite milioanelor de pensionari cu nivelurile menţionate de pensii să trăiască într-un mod decent”, a declarat Raluca Turcan vineri, la Râmnicu Vâlcea. (sursă)

Nu știu de voi, dar mă umplu de nervi când văd declarații de genul ăsta. Cine s-a opus creșterii pensiilor și nu a făcut nimic în privința pensiilor speciale? Cumva PNL? Când a fost asta? Păi în februarie 2021 când Guvernul doamnei Turcan a dat un OUG care zicea că pensiile sunt înghețate în 2021 și abia în 2022 se majorează punctul de pensie cu rata medie a inflației + cel mult 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Iar doamna Turcan și-a dat OK-ul pe chestia asta.

Acum află și ea că sunt pensii mici în România? Ha ha, ce glumă bună și ce show ieftin.

Care poluare?

Octavian Berceanu a găsit de unde vine problema poluării din București: nu de la milioanele de mașini, nu de la faptul că Bucureștiul e printre cele mai betonate orașe din Europa (locul 1 din cele vizitate de mine) ci de la niște oameni de prin comune aflate la km buni de București care ard chestii:

https://www.facebook.com/OctavianBerceanuUSR/posts/3782941571753342

E plin pe profilul lui Octavian Berceanu de vizite din astea pe la rromi. Știți ce nu veți găsi pe profilul lui Berceanu deloc deloc? Știri de genul ăsta:

Oamenii legii din Constanța au descoperit astăzi, în Portul Agigea, județul Constanța, nu mai puțin de 50 de containere pline de gunoaie ce urmau să fie descărcate în România. (sursă)

Sau asta:

Polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, în cooperare cu lucrători din cadrul Gărzii de Mediu Constanţa și ai Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud, au descoperit un container încărcat cu deșeuri inutilizabile din Portugalia, pentru o firmă de pe raza judeţului Călăraşi care efectua activități de import în România. (sursă)

Nici un cuvânt…nimic. Nu am văzut pe nimeni, nici de la Guvern, nici de la Garda de Mediu, poliție sau din presă explicând unde urmau să ajungă acele deșeuri, deși orice bun care trece prin vama o face cu documente. Nimic nimic.

Nici despre toate firmele alea de pe lângă București care au fost raportate și amendate de nu știu câte ori pentru poluare. Uite cum ar fi Iridex, care a tot fost amendată și se știe de probleme de niște ani de zile. Nici nu trebuie să facă mare lucru domnul Berceanu, trebuie doar să stea cu ochii pe niște grupuri de Facebook unde se plâng oamenii de chestii.

 




Două ilegalități, două rezolvări diferite din care una duce la pușcărie

Se dau două situații ilegale și două modalități diferite de rezolvare a problemei. Una din ele te face politician cu bun simț alta te trimite la pușcărie. Ambele sunt însă imorale dar reacțiile sunt complet diferite.

PSD, Voturi și ajutoare sociale

Se dă următoarea situație:

Europarlamentarul PSD Claudiu Manda, fost președinte al PSD Dolj, a fost trimis în judecată de DNA pentru folosirea influenței politice pe lângă directorul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială, coleg de partid cu el. Potrivit procurorilor, Manda ar fi intervenit ca directorul agenției de plăți să se implice ilegal în soluționarea favorabilă a problemelor beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoești. Mai exact, ar fi intervenit pentru a opri executarea silită a aproape 60 de beneficiari de ajutoare sociale care încasaseră ilegal banii, pentru a obține, în schimb, voturile acestora. sursă

Primul caz e așadar unul pe care probabil orice român îl va identifica aproape instant cu principalele atribute ale corupției:

  • are un politician PSD-ul
  • implică voturi cumpărate
  • e cu oameni care au primit ajutoare sociale nemeritat

Mai e cineva în țara asta care să spună că asta nu e corupție? Probabil că nu, mai ales că e despre PSD, caz în care 90% din români nici nu se mai uită la detalii.

Bani la bancă, prime de la stat și un proces pierdut

Haideți să luăm acum un alt caz:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat împotriva BCR Banca de Locuinţe în dosarul în care Curtea de Conturi o acuza că a acordat prime de stat anuale de până la 250 de euro şi unor persoane care nu au folosit sistemul de economisire creditare (bauspar).(sursă)

Despre ce era vorba concret? Despre asta:

În adresa înaintată instanţei, Curtea de Conturi arăta că de primă ar fi beneficiat şi persoanele sub 18 ani, care nu aveau vârsta legală pentru a contracta un credit, dar şi cele înaintate în vârstă, care ar fi depăşit vârsta maximă acceptată în normele de creditare, inclusiv mai mulţi membri ai aceleaşi familii. Astfel, aceste depuneri nu ar fi avut scopul de a rezulta în contractarea unor credite, ci doar a obţinerii subvenţiei de la stat, în condiţiile în care, arată Curtea de Conturi, BCR BpL acordase doar 2.900 de împrumuturi la 185.000 de contracte încheiate. Suma imputată de Curtea de Conturi BCR BpL era de circa 60 de milioane de euro la acel moment. (sursă)

Raportul Curții de Conturi vorbește despre bonus acordat părinților unor minori în numele minorului, de parcă minorul putea să își ia credit. Aceeași chestie a fost făcută și de Raiffeisen Bank, care și ei au pierdut procesul cu Curtea de Conturi. Puteți citi în decizia ICCJ.

Dar credeți că asta e tot? Ha ha, nu.

Ce credeți voi că ar fi trebuit să facă statul român după decizia definitivă de mai sus? Păi să ia înapoi banii ăia de la banci, nu?

Ei bine, poate în alte țări, dar nu în România unde parlamentarii români de la PSD, PNL, UDMR, Pro România, PMP și minorități au zis că ar fi păcat ca băncile și românii care au beneficiat pe nedrept de acei bani să îi dea și înapoi. Așa că au trecut frumos o lege prin Parlament în sensul ăsta care spune că românii care au beneficiat de acel bonus nu trebuie să dea banii înapoi deși erau acordați ilegal. Legea a ajuns la Iohannis, care însă a trimis-o înapoi. Aia era în decembrie 2020, iar momentan legea figurează ca fiind în continuare în reexaminare.

Sunt cele două cazuri similare?

Chiar așa, sunt oare cele două cazuri similare? Haideți să vedem:

  • Niște români au luat bani ilegal de la stat. Se aplică în ambele cazuri.
  • Banii acordați sunt bani din taxe și impozite. Se aplică în ambele cazuri.
  • Politicienii au încercat să ”rezolve” problema în scopuri electorale. Dacă la faza cu ajutoarele sociale e destul de clar e oare aceeași situație și cu banii din bonificație? Păi legea a fost inițiată pe 3 februarie 2020, dar a fost adoptată abia în noiembrie 2020, cumva fix la timp pentru campania electorală aferentă alegerilor parlamentare din 2020. Coincidență, nu?

Adică nu știu cum arată din perspectiva voastră, dar eu când mă uit la ambele cazuri văd oameni care au beneficiat ilegal de bani din taxe și impozite și cărora politicienii au încercat să le rezolve problema.

Care e problema atunci?

Acum stau și mă întreb de ce Manda de la PSD e pasibil de pușcărie în timp ce inițiatorii legii privind bonificiația sunt bine mersi? Păi cred că e destul de clar: Manda a încercat să rezolve problema ocolind legea. În partea celalaltă a fost ”rezolvată” problema schimbând legislația și gata.

Altfel spus, dacă Manda dădea dădea o lege similară cu cea dată pentru clienții băncilor nu avea problema de acum.

Sesizați cât de bizară e situația?

Pe de o parte mă gândesc că Parlamentul e voința poporului, prin urmare poporul a decis să fie exonerați acei oameni de a rambursa banii din bonificație statului român. E voința poporului, e trecut prin lege deci e ok, nu?

Pe de altă parte mă gândesc că deși rezolvarea încercată de Manda e ilegală, intenția e aceeași iar rezultatul final în ambele cazuri ar fi fost același: bani ajunși ilegal în buzunarul unor români nu ar mai fi fost recuperați de stat. Ambele situații sunt așadar imorale, dar una e legală, cealaltă nu.

de ce nu e deranjat nimeni?

Păi în primul rând pentru că de ani de zile în România avem retorica ”ăștia cu ajutoare sociale nu vor să muncească”. Când românul obișnuit citește știrea cu Manda își confirmă ideea că ajutoarele sociale sunt acordate de stat pentru beneficii electorale. E teritoriu cunoscut prin urmare poate comenta și își poate valida propriile idei.

Când vine vorba știrea cu băncile care au acordat bonus aiurea brusc apare un conflict de idei.

”Economisirea e bună, consumul e rău” e mantra repetată obsesiv peste tot prin presă de toți ”specialiștii” în economie. Ce au făcut oamenii aceia? Au economisit mai mult? Păi nu are cum să fie ăsta un lucru rău.

Ăia care au luat ajutoare sociale au băut probabil banii, de aia trebuie recuperați. Ceilalți au economisit, iar economisitul e bun. Apoi în cazul bonusului de economisire e vorba de bănci, nu de politicieni. Pentru românul obișnuit singurii care comit nasoale în țara asta sunt politicienii, la privat nu există fraudă și nu se comit ilegalități.

Care ar fi concluzia articolului ăsta?

Dacă ești politician și o problemă de rezolvat nu îți murdări mâinile, treci o lege prin Parlament și fă lucrurile elegant.




Cât trebuie să economisești pentru o pensie decentă?

Am scris de mai multe ori despre pensii și economii, iar într-o postare anterioară aminteam că randamentul pensiei Pilon II nu e atât de mare pe cât vor să îl facă să pară cei care conduc fondurile de pensii private. Am promis atunci că voi scrie un articol și despre cât trebuie să economisim pentru o a avea o pensie care să ne permită să trăim decent.

Înainte de toate trebuie să stabilim însă ce înseamnă ”o pensie decentă” și cum calculăm cât înseamnă asta în bani pentru că fiecare om poate înțelege ceva diferit. Odată ce am stabilit asta va trebui să ne gândim cum calculăm veniturile noastre peste 10, 20, 30 sau chiar 40 de ani! Stați liniștiți, nu trebuie să fiți specialiști în finanțe pentru asa ceva. Puteți descărca un fișier excel unde să introduceți datele necesare și care face toate calculele necesare pentru voi. Am pregătit pentru voi instrucțiuni detaliate despre cum se completează excelul acesta și dacă aveți întrebări puteți lăsa comentarii mai jos.

Va explic apoi cum să interpretați rezultatele obținute. În cazul în care nu economisiți destul pentru a avea o pensie decentă vă arăt cum să calculați cât trebuie să economisiți în plus și ce puteți schimba pentru a putea ajunge în acel punct.

Aveți în continuare un sumar cu capitolele din acest articol la care puteți reveni fără să fiți nevoiți să derulați articolul:

Sumar
  1. Cât înseamnă o pensie decentă?
  2. Cum calculăm cât trebuie să economisim?
  3. Cum citim rezultatele?
  4. Cum calculați cât ar trebui să economisiți în plus?
  5. Ce puteți schimba în viața voastră?

De ce scriu articolul ăsta?

Ideea articolului mi-a venit de la următoarea declarație:

Adrian Codirlașu, Vicepreședinte CFA România: “Pilonul 1 și pilonul 2 nu vor putea asigura un trai decent la pensionare pentru actualii contribuitori. (sursă)

Apoi mai avem și declarația asta de la un domn pe nume Claudiu Vuță, pe care articolul îl prezintă drept ”analist economic și fondator al Project -E.ro”:

Astfel, devine urgent ca pentru Pilonul 2 statul, împreună cu specialiștii din domeniu, să caute soluții, să gândească pe termen mediu și lung, pentru ca și actualii angajați să beneficieze de pensii decente când se retrag din activitate.(sursă)

Nasol, nu? Oare unde erau oamenii ăștia când a fost discuția cu Pilonul II vs. Pilonul I? Spuneau ei atunci același lucru oare, că Pilon II nu asigură o pensie decentă?

De asemenea genială faza cu statul care trebuie să facă ceva pentru Pilonul II. Păi nu era vorba că Pilonul II e bun și Pilon I nasol și statul e prost administrator?

Altă chestie care mă irită e felul în care prezintă unele lucruri, spre exemplu în articolul ăsta de pe G4Media:

Un român cu salariul mediu pe economie care va contribui lunar timp de 13 ani la Pilonul II de pensii va avea la finalul acestei perioade un câștig net de 4.489 lei, de aproape trei ori mai mare decât dacă ar pune aceiași bani lunar într-un depozit bancar, arată o simulare realizată de Mihai Bobocea, consilier al Board-ului Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), publicată pe e-project.ro.

În primul rând că articolul de mai sus trebuia marcat probabil ca publicitar, pentru că e reclamă, dar hei de ce să ne încurcăm în detalii. Apoi sunt curios de ce nu spune cât e câștigul acela după ce își ia fondul de pensii comisioanele?

Revenind la subiectul articolului niciunul din băieții ăștia nu spun cât trebuie să economisiți ca să aveți o pensie decentă. Vă spun că trebuie să economisiți, că să aveți Pilon III și tot felul de șmecherii fără să spună concret câți bani trebuie să puneți deoparte.

Eu nu mă intitulez ”analist economic”, dar sunt un om care lucrează mult cu cifrele. Așa că am vrut să aflu câți bani trebuie să pun deoparte pentru a fi sigur că nu mor de foame la pensie.

Dacă și voi vreți să aflați atunci citiți în continuare.

Cât înseamnă o pensie decentă?

Asta ar fi întrebarea numărul 1 și cea de la care pleacă orice fel de discuție de genul ăsta. Nu există un răspuns universal valabil la întrebarea asta pentru că fiecare om are nevoi diferite. Dar nu ați venit pe blogul acesta pentru răspunsuri vagi așa că haideți să încercăm să găsim ceva mai concret.

Haideți să presupunem că aveți undeva la 30 – 40 de ani. Aveți o rată la bancă pentru apartament sau casă, poate și pentru mașină. Aveți poate copii sau vă gândiți la ei, mergeți odată sau de două ori pe an în vacanță în România și / sau în afara României.

Aveți smartTV, un smartphone pe care îl înlocuiți la 2-3 ani, se mai strică uneori mașină, mai un ITP.

Acum haideți să ne gândim cum va arăta viața voastră peste 30 – 40 de ani. Păi o parte din cheltuielile de mai sus vor dispărea:

  • rata la apartament va fi fost plătită până atunci probabil, deci veți avea cheltuială măricică în minus.
  • copiii deja independenți economic la vârsta aceea sau aproape independenți (sper) – asta e o altă cheltuială semnificativă în minus.
  • mașină probabil o să aveți în continuare dacă nu se inventează teleportarea până atunci.
  • Smartphone, smartTV, proiector de holograme sau cine știe ce chestii se mai inventează până atunci o să aveți deși e posibil să vă pierdeți din apetitul pentru tehnologie nouă.
  • tot va trebui să mâncați și să plătiți facturi, dar nu vor fi cheltuieli legate de muncă (prânz la birou, bani de benzină sau autobuz / metrou etc.).

Așadar putem presupune că persoana voastră de la pensie nu va cheltui la fel de mult cât cheltuie azi. Majoritatea oamenilor mai deștepți ca mine care vorbesc despre pensie spun că o pensie decentă e pensia care nu necesită o schimbare substanțială a stilului de viață. Pentru un om obișnuit asta înseamnă să rămână cu un venit undeva la 70% din cât câștiga înainte de pensie (presupunând că avea un venit decent).

Pentru unii dintre voi 60% va fi suficient, alții vor avea nevoie 80-90%. Nu luați numărul ăsta ca pe ceva sfânt ci mai mult ca pe ceva orientativ.

Dacă știu cât câștig acum și știu cât ar trebui să am la pensie ca procent din venitul actual cum fac să aflu câți bani trebuie să pun deoparte ca să ajung la acel 70% (sau cât vreți voi)?

Înapoi la sumar

Cum calculăm cât trebuie să economisim?

În Marea Britanie, SUA sau alte țări cu apă caldă există foarte multe siteuri cu calculatoare online care vă ajută să înțelegeți cât ar trebui să economisiți. Acele siteuri fac în principiu cam ce o să vă învăț eu în acest articol să faceți. Ele nu există însă în România, motiv pentru care scriu postarea asta.

Așadar ce trebuie să calculăm? Păi cotizăm în fiecare lună cu niște bani la un fond de pensii Pilon II sau chiar Pilon III (pensie privată). Banii aceia se adună. Trebuie să vedem câți bani vom avea în acel fond peste 30 – 40 de ani. De asemenea vom avea și o pensie de la stat care se va adăuga la banii de la Pilon II.

E posibil de asemenea ca unii dintre voi să aibă venituri din chirii, depozite bancare și alți bani pe care decid să îi adune la ciorap sau să îi investească.

Apropo, toți banii ăștia generează câștiguri sau dobândă care se adună și ea la suma inițială timp de 30 – 40 de ani.

Știu că sună complicat, dar nu e chiar așa rău pentru că toate calculele astea se pot rezolva destul de ușor într-un excel. Și sincer mă apucasem să fac unul până când mi-am adus aminte că Excel are o bază foarte mare de fani și e posibil ca altcineva deja să fi făcut un astfel de calculator. Ei bine, nu doar că există un astfel de calculator, dar e făcut chiar de oamenii de la Microsoft, deci e fără viruși, gratis și foarte important puteți să folosiți date reale fără să vă fie teamă că ajung la cine știe cine.

Așa că în continuare vă rog să downloadați un fișier de excel de la Microsoft în limba engleză sau varianta tradusă de mine în limba română. În continuare am să vă explic cum să completați excelul astfel încât să aflați cât trebuie să economisiți pentru o pensie decentă.

Înainte să începem trebuie să dăm ”Enable content” în bara galbenă de sus a excelului, altfel nu puteți folosi excelul.

Excelul are 3 seturi de date pe care le puteți completa. De fapt ele sunt deja pre-completate ca să vă dea o idee despre cum funcționează excelul. Mai jos vă explic ce reprezintă câmpurile astea și vă dau sugestii cum le completați.

Pasul 1: Completăm coloana ”Azi”

Vârsta voastră în prezent – e evident, completați vârsta voastră de azi. E nevoie de câmpul ăsta pentru a putea calcula cât timp aveți la dispoziție să acumulați bani pentru pensie.

Venit anual – Noi românii nu suntem obișnuiți să ne facem calculele pe venituri și cheltuieli anuale, dar cam asta e regula în lumea anglo-saxonă cel puțin. Așadar luați salariul net și îl înmulțiți cu 12 iar rezultatul îl completați în celula asta. Dar dacă o să fiți promovați și vă crește salariul substanțial? Cu atât mai bine, puteți reface calculul atunci. Nu ar trebui să faceți însă calculul în baza unor promisiuni ci doar pe venituri pe care vă puteți baza.

Inflația anuală și creștere a venitului – Aici excelul vrea să luați rata inflației și procentul cu care vă crește venitul anual (adică salariu pentru majoritatea dintre voi). Dacă salariul vostru e 100 de lei anul ăsta și tot 100 de lei anul viitor, dar inflația e 3% înseamnă că salariul vostru real a scăzut. Practic cumpărați mai puține bunuri și servicii cu 100 de lei anul viitor decât anul ăsta. Dacă salariul vostru crește cu 1%, dar inflația e 2% atunci aveți o pierdere reală de putere de cumpărare de 1%. Dacă salariul crește în linie cu inflația atunci cele două se anulează.

Cât va fi inflația peste 10 ani? Habar nu am. Cu cât îmi vor crește mie veniturile peste 10 ani? Nici asta nu știu și îmi e greu să estimez.

Așa că pentru a ține lucrurile simple am să consider că salariul și inflația vor fi egale. Am să pun 0% în fișier considerând că venitul meu de azi va fi venitul meu real  și de peste 30 de ani practic (din nou deja ajustat pentru inflație).

Soldul contului de economii pentru pensie – Aici ar trebuie să introduceți câți bani aveți deja economisiți pentru pensie. Aveți bani puși deoparte pentru zile negre? Îi puteți adăuga aici. Bani puși deoparte cu care nu aveți neapărat un plan? La fel, adăugați aici. Aveți probabil niște sume deja strânse la pensia Pilon II și cred că majoritatea fondurilor de pensii vă permit să vedeți soldul. Poate e o hârtie pe care o primiți odată pe an, poate vă puteți loga în cont și să vedeți exact suma strânsă. Adăugați suma totală din acel cont aici. Dacă dați bani și la Pilon III adăugați aici cât aveți deja strâns. Alte investiții aveți? Poate investiți la un fond de investiție (nu pensie), adăugați și acele sume aici. Din nou, trebuie să adăugați valoarea totală strânsă până azi.

Cât economisiți anual pentru pensie – Aici trebuie să includeți ce sumă se adaugă în fiecare an la ce ați strâns deja pentru pensie. Dacă la punctul anterior ați adăugat suma deja strânsă, acum trebuie să adăugați cât adăugați în fiecare an în plus. La fel ca mai sus aici trebuie să adăugați banii cotizați în fiecare an pensia Pilon II și Pilon III plus orice alte investiții sau economii pe termen mai lung. Nu știți exact sumele? Se pot afla, nu e problemă.

  • Cotizația la un fond de pensii Pilon III e separată de cea de Pilon II deci acolo ar trebui să știți exact cu câți bani cotizați. Luați un fluturaș de salariu (îl primiți probabil electronic) și vedeți cât vi se reține din salariu pentru așa ceva dacă Pensia Pilon III o aveți prin angajator. Dacă o aveți separat de angajator atunci ar trebui să știți exact câți bani virați în fiecare lună. Luați acea valoare și o înmulțiți cu 12 luni. Acea sumă trebuie adăugată împreună cu restul surselor de economisire pentru pensie. Atenție însă! Dacă aveți pensia Pilon III prin angajator trebuie să știți că legea oferă posibilitatea angajatorilor de a contribui la rândul lor la pensia voastră Pilon III (dacă vor). E ok și pentru ei că primesc niște scutiri de taxe deci sunt șanse mari ca suma virată să fie mai mare decât ce vi se reține din salariu. Nu știți dacă angajatorul vostru contribuie? Întrebați la HR sau cine se ocupă de salarizare la voi sau căutați mailul sau hârtia de când ați aplicat pentru pensia Pilon III.
  • În ceea ce privește cotizația la Pilon II acolo e destul de simplu: 3,75% din salariul brut se duce la fondul de pensii Pilon II. Nu știți cât e salariul vostru brut? Folosiți un calculator de salarii ca ăsta. Tot ce trebuie să faceți e să introduceți suma netă, apoi în dreapta în loc de brut să selectați net și să apăsați butonul calculează. Calculatorul va afișa salariul brut. Luați acel brut și înmulțiți cu 0,0375 și aveți contribuția lunară. Înmulțiți cu 12 și aveți contribuția anuală. Puneți contribuția anuală în excelul nostru.

Dacă băgați bani într-un fond de investiții privat adăugați și acei bani sau orice alte economii pe termen lung. Însă dacă economisiți bani pentru a cumpăra o mașină nouă nu adăugați acele economii aici, doar acei bani în care nu aveți de gând să vă băgați.

Creșterea anuală a economiilor (%) – Aici ar trebui să introduceți procentul cu care cresc economiile voastre. Dacă aveți acele economii la bancă atunci asta va fi rata dobânzii la depozitul în care aveți economiile.

Dobânzile sunt destul de mici așa că indiferent dacă aveți banii în RON, EUR, USD sau altceva rata dobânzii va fi probabil pe la 1-2%.

Atenție însă! Dacă ați pus mai sus 0% la creșterea venitului aș recomanda să puneți 0% și aici pentru că de regulă valoarea dobânzii la depozite e egală sau ușor sub inflație. Altfel presupuneți că banca vă dă bani peste rata inflației și din păcate nimeni nu prea face asta. Eu în calculul meu am să pun 0% și 0% mai sus la inflație.

Rata de rentabilitate a investiției (%) – Asta e probabil chestia cea mai dificil de estimat pentru că se referă la % cu care va crește investiția voastră. Cât va fi acel procent? Greu de spus, pentru că randamentul investițiilor majorității fondurilor de pensii sunt la minime istorice.

Haideți să luăm cazul concret al României: fondurile de pensii se laudă cu 6,2%. După niște calcule de ale mele de fapt randamentul real e însă 2,55% după ce eliminați comisioanele. Așadar vă recomand să folosiți 2,55% ca randament pentru că aia e valoarea cu care crește suma din contul vostru, restul sunt comisioane.

Pasul 2: Completăm rubrica ”La Pensie”

Bun, am trecut de prima coloană, cea în care ne puneam în ordine finanțele personale. Acum trebuie să ne gândim un pic ce planuri de viitor avem:

Pensie de stat: Aici ar trebui să punem valoarea pe care o vom încasa ca pensie de la stat, adică banii din pensia Pilon I. Problema aici e că statul cam are obiceiul să tot schimbe felul în care se calculează pensia asta. Actualul guvern PNL-USR face treaba asta chiar acum.

Cum se va calcula și cât va fi pensia de stat peste 10 ani? 20 de ani? Habar nu am! Putem însă calcula cât ar fi pensie conform metodologiei de acum. Există un calculator pe care îl puteți folosi (click aici). Introduceți valoarea salariului brut, peste câți ani vă veți pensiona și puneți da/nu în căsuța cu pensia privată. Calculatorul vă va spune pensia lunară. Înmulțiți cu 12 luni și introduceți valoarea în excel.

Rată anuală de creștere a pensiei (%): Aici ar trebui să introduceți valoarea cu care va crește pensia de stat anual. Iarăși avem problema incertitudinii pentru că în România nu se prea respectă nimic. De exemplu Guvernul PNL are în programul de electoral faptul că va mări pensiile cu rata inflației plus 58,5% din creşterea salariului mediu pe economie deși în programul electoral zicea că vor crește cu 8%. Până la urmă nu e nici într-un fel nici în celălalt. Tocmai de aceea recomandarea mea e să puneți 0% aici dacă ați pus 0% și la inflația din venituri și la creșterea economiilor. Practic presupunem că pensia de stat cu care vă pensionați rămâne neschimbată și va fi în linie cu inflația. Mi se pare o abordare realistă a situației.

Vârsta de pensionare: Ai zice că e simplu și ar trebui să completăm vârsta la care vom ieși la pensie. Eu am 33 de ani, la mine pensia va veni peste multe decenii și sunt șanse mari ca până atunci vârsta de pensionare să meargă spre 75 de ani. Pentru simulările mele eu voi folosi 75 de ani, dacă aveți peste de 50 de ani puteți folosi 67 sau 70 de ani. Dacă aveți sub 50 de ani atunci completați 70 – 75 de ani.

Număr de ani de pensie: Asta e o chestie dificil de estimat. Aici ar trebui să completați câți ani credeți că veți mânca pensie. În alte cuvinte, câți ani credeți că mai trăiți după ce vă pensionați? Sincer, nu știu câți ani voi trăi, dar pot să folosesc valori statistice. Eurostat zice că un bărbat mai trăiește 14,7 ani după 65 de ani, adică aproximativ după vârsta de pensionare pentru muritorii de rând. Femeile au 18,4 ani speranță de viață după 65 de ani.

Așadar dacă sunteți bărbat completați 15 ani, în căsuța aia dacă sunteți femeie 18 sau 19 ani.

Pensia dorită ca (%) din venitul actual: Așa cum vă spuneam la începutul articolului aici ar trebui să completați cât credeți voi că ar fi venitul cu care puteți trăi decent. Pentru unii e 60%, pentru alții 80%, va trebui să faceți o estimare. Eu vă recomand să vă jucați cu excelul și să încercați ambele valori.

Rata de rentabilitate a investiției (%): Am mai avut o rată de rentabilitate mai sus, dar atunci se referea la cât de mulți bani vor genera investițiile noastre înainte de a ieși la pensie. De data asta suntem întrebați cât va fi valoarea cu care vor crește investițiile noastre după ce ieșim la pensie. De ce sunt două valori? Pentru că e posibil să ne răzgândim și să investim în chestii riscante cât timp avem loc de muncă, dar apoi să optăm pentru chestii mai sigure, dar mai puțin profitabile după ce ieșim la pensie.

Eu am să pun în celula asta aceeași valoare ca în cealaltă celulă cu același nume, adică 2,55%. Folosesc valoarea asta și ca urmare a faptului că am pus 0% la celelalte creșteri și inflație. Dacă ați folosit altă valoare pentru inflație atunci adăugați valoarea inflației la rata de rentabilitate a investiției (adică inflație + 2,55%).

Pasul 3: Completăm rubrica ”Nesiguranță” (Opțional)

În a treia secțiune a excelului puteți să introduceți un element de incertitudine în calcule. Asta e o chestie mișto dacă îți plac graficele și statistica, dar care poate crea ceva confuzie altfel.

Nimic în lumea asta nu e sigur. Lumea zice să cumperi aur că aurul e sigur, dar poți să îți iei o mega țeapă cumpărând aur la prețuri prea mari. La fel, se zice că obligațiunile guvernamentale sunt investiții sigure, dar și țările mai dau faliment, sau, dacă nu dau faliment se salvează de la faliment prin inflație. Ce încerc să spun e că nimic în lumea asta nu e sigur. Fix de aceea majoritatea modelelor statistice complexe folosite de bănci, fonduri de investiții, fonduri de pensii șamd folosesc intervale de incertitudine.

Pe românește asta înseamnă să creezi 3 scenarii:

  • totul merge prost.
  • lucrurile merg așa și așa
  • totul merge foarte bine.

Dacă urmați sfaturile mele și folosiți valorile indicate mai sus obțineți scenariul așa și așa, adică rezonabil. Dacă veți completa valori în coloana a treia obțineți și scenariul prost și scenariul foarte bun.

Cifrele celor două scenarii sunt ascunse pentru că s-ar fi încărcat excelul prea tare și risca să creeze mai multă confuzie. Dacă vreți să vedeți toate cifrele click dreapta pe tab, apoi apăsați ”unhide”, selectați tabul ascuns și aveți acolo totul. Altfel, dacă vreți să vedeți scenariul prost și foarte bun îl puteți vedea în graficul de mai sus.

Exemplu:

Cam așa arată graficul dacă nu completați câmpul ”Incertitudine”. Cu albastru e soldul economiilor voastre înainte de pensie, cu verde / kaki soldul economiilor după ce ieșiți la pensie. Vedeți cum scade pe măsură ce trece timpul.

Dacă pun o valoare de 2% în câmpul ”Incertitudine randament investiție (%)” atunci arată așa:

Vedeți umbra aia cu albastru deschis? Acela e intervalul de incertitudine. Scenariul ”totul merge prost” e cel de sub linia albastră sau verde. Scenariul ”totul merge foarte bine” e cel de deasupra liniei albastre sau verde.

Ar trebui să completați secțiunea asta a excelului? Într-o primă fază eu aș zice să puneți 0% în toate celulele pentru că o să vă distragă atenția. După ce ați făcut mai multe simulări puteți să vă jucați cu valorile din secțiunea asta.

Cât ar trebui să fie aceste valori? Greu de spus. Problema cu intervalele astea de incertitudine e că aplicate pe o perioadă suficient de lungă devin atât de largi încât nu prea mai au sens. Pe românește, schimbări mici, dar pe o durată lungă de timp pot duce la modificări foarte mari. În exemplele de grafic de mai sus cu 2% incertitudine la randamentul investiției poți fie să termini toți banii la 84 de ani (totul merge prost) fie să ai vreo 650.000 de dolari în cont la acea vârstă.

Dacă aveți sub 50 de ani atunci vă recomand să lăsați 0% într-o primă fază peste tot. Dacă aveți peste 50 de ani puteți pune 1-2% în celula ”Incertitudine randament investiție (%)”. La celelalte probabil nu e nevoie, dar vă puteți juca cu valorile. De ce zic că e ok dacă aveți peste 50 de ani? Pentru că e mai puțin timp la dispoziție pentru ca acel interval să se lărgească. Una e să prezici ceva peste 10 – 20 de ani, alta e să prezici peste 40 de ani. Dacă ai peste 50 de ani acel interval de incertitudine e mai realist pentru că e mai aproape de pensie.

Înapoi la sumar

Cum citim rezultatele?

Ce obțin completând valorile de mai sus? În primul rând veți afla cum va arăta venitul vostru la pensie în baza sumelor economisite azi.

Pentru a exemplifica am completat mai jos informațiile având în minte sfaturile de mai sus și un salariu la nivelul salariului mediu pe economie în 2020. Am presupus că persoana cu datele de mai jos nu economisește pentru pensie și se va baza pe pensia de la stat și pensia Pilon II, cu o vârstă de pensionare de 69 de ani și un venit la pensie de 70% din cât câștigă azi:

Rezultatul calculului e sumarizat prin graficul următor:

Linia albastră arată banii economisiți până la pensie, linie verde arată cum sunt cheltuiți banii. Când linie verde atinge axa X (adică linia orizontală) atunci persoana noastră a rămas fără bani. Conform graficului de mai sus asta se petrece undeva pe la pe la 87 de ani, adică la 18 ani de la data la care a ieșit la pensie. Când zic că ar rămâne fără bani mă refer la faptul că nu ar mai avea bani cât să acopere un trai decent, adică 75% din venitul obișnuit din timpul muncii. Atenție, el nu ar rămâne complet fără bani pentru că ar primi însă în continuare pensia de la stat. Nu ar mai avea însă bani strânși de la Pilonul II deci nu ar mai avea acel ”trai decent” de care vorbim noi și care e 2,223 RON / lună în exemplul meu.

Dacă vreți să vedeți o detaliere a soldului pe ani puteți să vă duceți în partea de jos a excelului. Așa arată partea în care strângeți bani înainte de pensie:

”Venit dorit la pensie” și ”Pensie de stat” vor fi populate abia după vârsta de pensionare.

Apoi valorile la pensie:

Dispar valorile din coloana ”Salariu”, ”Câștig din investiții” și ”Economii anuale” pentru că am presupus că

Vremuri bune, vremuri rele

În graficele voastre ar trebui să vă uitați când atinge linia verde axa orizontală. Aceea e vârsta de la care nu mai puteți trăi comfortabil pentru că vi s-au terminat banii din Pilon II, Pilon III sau alte economii ori investiții.

În graficul de mai sus am estimat că persoana mea ar mai trăi 20 de ani de la data la care se pensionează, deci până pe la 89. Estimările noastre spun că de pe la vârsta de 87 de ani ar rămâne doar cu banii din pensia de stat, adică 1,419 RON / lună față de un venit decent estimat la 2,223 RON / lună. Cam nasol, pentru că asta înseamnă o scădere de 36% a veniturilor iar 2 ani trebuie să trăiască doar din pensia de stat.

Acum că aveți acea vârstă trebuie să o comparați cu cât credeți că veți trăi. Sună cinic, dar dacă ați completat în excel că veți trăi 20 de ani de la data retragerii, dar banii voștri pentru un trai decent se termină după 10 ani e cam nasol pentru că din punctul acela doar pensia de stat vă mai asigură un venit stabil. Altfel va trebui să începeți să vindeți din active.

Ar mai fi de remarcat o chestie importantă: în ciuda a ce se spune, pensia de stat în cazul de față reprezintă grosul venitului odată ieșit la pensie, chiar dacă persoana respectivă a cotizat la un fond privat timp de 36 de ani. Suma cotizată însă a fost mică și se pare că nu ar acoperi nici măcar 20 de ani de pensie. Iar această persoană are ca venit un salariul mediu pe economie. Majoritatea României nu câștigă însă atât! Așadar dacă 2,223 RON / lună pensie vi se pare puțin atunci ar trebui să vă gândiți că mare parte a românilor nu vor avea nici măcar atât.

Pe de altă parte însă statistic vorbind persoana din exemplul meu nu ar trebui să își facă prea multe griji pentru că dacă e bărbat va fi mort înainte să i se termine banii. Dacă e femeie va muri aproximativ când i se termină banii. Sună sinistru, nu? E sinistru, dar cam așa stau lucrurile dacă ne uităm la cifre.

Înapoi la sumar

Cum calculați cât ar trebui să economisiți în plus?

Ați văzut valorile? Sunt ok? Economisiți cât ar trebui să acoperiți 15 – 20 de ani de trai decent? Probabil că nu.

Ok, cum calculăm cât trebuie să economisiți ca să aveți totuși un trai comfortabil? Evident că puteți să modificați valorile de mână până ajungeți la rezultatul dorit. Dar avem un excel în fața noastră, deci nu trebuie să facem nimic de mână pentru că există o grămadă de funcții care pot face treaba asta pentru noi. Cea pe care o propun eu e destul de simplu de folosit și se numește ”Goal seek”. Goal seek e o funcție folosită des în lumea finanțelor pentru că e foarte folositoare la stabilirea bugetelor pentru că face fix treaba de care avem noi nevoie: caută valori care duc la îndeplinirea unei condiții (de regulă numerice). Noi o vom folosi pentru a căuta cât trebuie să economisim pentru a putea atinge acel venit la pensie de 75% (sau cât vreți voi).

Cum folosim Goak Seek? Aveți instrucțiunile în linkul de mai sus, dar vă ajut și eu:

Pasul 1: Ați văzut tabelul acela detaliat cu valori? Ei bine mergeți cu cursorul pe capul tabelului până la ultima coloană din dreaptă, adică ”Sold la final de an”. Ce vreți voi e ca valoarea ”soldului la final de an” din ultimul an de viață să fie egală cu venitul nostru decent. Adică vrem ca toată viață noastră estimată să aibă un venit decent.

Mergeți cu cursorul apoi pe ultima celulă din coloana ”Sold la final de an”:

Problema noastră e că valoarea din celula ”Venit dorit la pensie” (adică a treia numărând de la dreapta la stânga) e 26,678 RON / an în timp ce valoarea ”Pensie de stat” + ”Sold la final de an” e doar 20,677 RON / an (17,028 RON + 3649 RON). Practic, ne lipsesc 6,001 RON / an pentru un trai decent. Dacă persoana din exemplul nostru ar trăi mai mult situația ar fi și mai nasoală, pentru că în anul următor ar avea 0 RON economii și ar depinde doar de pensia de stat.

În exemplul meu trebuie să închid diferența aia de 6,001 RON. Voi trebuie să vedeți cât e diferența voastră.

Pasul 2: Am zis că Pensia de stat rămâne neschimbată pentru că nu e bine să vă faceți planuri crezând că politicienii de peste 30 – 40 de ani vor avea grijă de voi. Asta înseamnă că nu putem modifica valoarea din celula ”Pensie de Stat” ci doar valoarea din celula ”Sold la final de an”.

Pentru asta folosim Goal Seek: găsiți funcția Goal Seek în secțiunea ”Data” din excel. După ce ați dat click pe secțiunea Data în dreapta de tot sunt niște butoane pe care probabil nu le-ați folosit niciodată. Unul din ele se numește ”What if analysis” și are un ”?” în poză.

Dacă dați click pe ”What if analysis” excelul vă pune să alegeți între ”Scenario Manager”, ”Goal Seek” și ”Data table”. Click pe Goal Seek. Dacă aveți probleme în a găsi Goal seek dați un search pe google de genul ”goal seek in Office XX” și înlocuiți XX cu versiunea de Office pe care o folosiți.

După ce ați apăsat va apărea o căsuță în care să introduceți valori:

În ”Set cell” introduceți celula pe care vreți să o modificați. În cazul meu e I72 pentru că vreau să modific ”Soldul la final de an” pentru ultimul an din viață, care în exemplul meu e la I72. În funcție de datele introduse de voi acea valoare va fi tot din coloana I, dar mai sus sau mai jos, adică I78 poate sau I71 sau cine știe cât.

În ”To Value” trebuie să îi spunem la ce valoare vrem să fie acea celulă. Cum vă spuneam mai sus, vrem ca valoarea din celula ”Sold la final de an” + ”Pensie de stat” să fie egală cu valoarea din ”Venit dorit la pensie”. Altfel nu ne ajung banii la pensie. Prin urmare va trebui ca valoarea soldului la final de an să fie ”Venit dorit la pensie” – ”Pensie de stat”. În cazul meu e 9.650 RON.

Ultima căsuță care trebuie completată e ”By changing cell”. Aici trebuie să îi spunem excelului ce anume vrem să modificăm ca să ajungem la 9.650 RON în celula I72. Haideți să ne uităm un pic la datele noastră:

Ce trebuie să modificăm noi e valoarea economisită anual prin pensie Pilon II, Pilon III, investiții și economii. Toate astea am zis că sunt în celula ”Cât economisiți anual pentru pensie”. Așadar selectăm acea celulă și îi punem referința în Goal Seek:

După ce ați apăsat OK funcția Goal Seek a modificat valoarea din celula ”Cât economisiți anual pentru pensie” de la 2.500 RON la 2.604 RON:

Acel 2.604 RON e cât ar trebui să economisească anual persoana din exemplul meu pentru a putea avea acea viață decentă de ”75% din venituri” în cei 20 de ani estimați. Altfel spus trebuie să mai adauge un 104 RON / an în economii, ceea ce nu pare un efort foarte mare.

Cât e acea valoare în cazul vostru? Credeți că puteți economisi atât?

Ca o paranteză funcția Goal Seek vă permite să modificați orice celulă legată printr-o formulă de o altă celulă. Asta înseamnă că puteți folosi funcția asta pentru a vedea cât ar trebui să fie randamentul investițiilor voastră pentru a avea o pensie decentă, cât ar trebui să fie inflația, cu cât ar trebui să crească pensia de stat și multe altele.

Nu am făcut exemple și cu ele pentru că acestea nu pot fi controlate. Exceptând cazul în care sunteți guvernatorul BNR nu puteți controla rata inflației, la fel cum nu puteți controla cât de profitabile să fie investițiile în fondurile de pensii sau câtă dobândă dau băncile pentru depozite. Puteți să vă jucați de curiozitate cu acea funcție, dar nu vă ajută în a vă face planuri pentru bătrânețe.

Înapoi la sumar

Ce puteți schimba în viața voastră?

Cred că asta e întrebarea cea mai importantă din tot articolul de fapt: dacă nu economisiți destul acum ce puteți face pentru a strânge mai mulți bani?

Așa cum vă ziceam și mai sus, nu sunt specialist în finanțe personale iar internetul e plin de oameni care vă spun cum să ajungeți milionari până la 45 de ani. Dar dacă aș fi în locul vostru m-aș întreba:

Știu pe ce cheltui banii?

Atunci când vă gândiți la pensie, trebuie să înțelegeți că aveți o ocazie rară: aceea de a schimba lucruri mici azi, dar care vor avea un efect uriaș peste 20 – 30 de ani. Asta se vede foarte bine în privința cheltuielilor, niște schimbări mici când aveți 30 de ani în privința cheltuielilor pot avea efecte nebănuite când ajungeți la 60 – 70 de ani. De aceea trebuie să vă întrebați: știu pe ce cheltui banii?

Dacă aveți cheltuieli mari, gen rată la bancă sau la mașină probabil că știți exact cât sunt astea, dar în afara lor aveți idee unde se duc banii voștri? De aceea e bine să încercați să țineți o evidență lunară a cheltuielilor. Nu trebuie să fie complicată și să vă uitați la fiecare bănuț, dar stabiliți măcar câteva categorii mari, de genul:

  • rate la bancă și / sau chirie
  • mâncare
  • haine și încălțăminte
  • utilități (gaz, curent, întreținere, internet etc)
  • transport – abonamente la autobuz, tren, metrou, banii de benzină
  • Relaxare – cablu TV, abonamente la servicii de muzică (Spotify), video (Netflix, HBO etc.), cărți etc.
  • Alte cheltuieli

Poate merită să vă aruncați o privire pe acolo și să vedeți dacă nu cumva e ceva care vă cam mănâncă din bani și nu prea vă aduce un beneficiu. Vă spuneam și mai sus, o cheltuială mică, dar frecventă poate duce la o sumă măricică. Dați 7 lei pe zi pe cafea când sunteți la muncă? 7 lei x 20 zile lucrătoare în lună x 12 luni = 1.680 RON / an. În 10 ani sunt 16.800 RON. În 30 de ani sunt 50.400 RON.

Doamne ferește, nu vă zic să trăiți ca niște pustnici și mie îmi place un cappucino în oraș, că nu prea pot să fac așa ceva acasă, dar e musai să fie cafeaua aia în fiecare zi cumpărată?

Dacă aveți Netflix și HBO, vă uitați la amândouă? Aveți abonament la sală? Vă duceți des? Aveți internet de 1GB. dar ați putea oare să trăiți și cu cel de 500MB?

Puteți face asta și pentru cheltuielile mai mari: e musai să vă schimbați telefonul în fiecare an sau chiar la doi ani? E neapărat nevoie să vă luați mașină mai mare sau să o schimbați neapărat anul ăsta? Trebuie neapărat excursie la all-inclusive, nu merge și un Air BnB?

Uneori îți trebuie mai mulți bani

Dacă citiți articolul ăsta și câștigați salariul minim pe economie sau pe aproape ar trebui probabil să vă gândiți mai de grabă cum să faceți mai mulți bani, nu neapărat de unde să tăiați.

Merită să vă gândiți dacă ar fi cazul să cereți o mărire de salariu sau poate să schimbați locul de muncă. Sau poate ar trebui să încercați să vă reprofilați pe meserie mai bună sau să vă mutați în altă localitate pentru un loc de muncă mai bun. Tăiatul cheltuielilor nu e întotdeauna soluția, uneori e nevoie de mai mulți bani.

Înapoi la sumar

Concluzii

E un articol lung și dacă ați ajuns până aici felicitări! Vă recomand să luați ce am scris mai sus cu un gram de sare: nimeni nu știe ce ne rezervă viitorul. Poate va exista, poate nu va mai exista pensie de stat. Poate fondurile de pensii vor da faliment sau vor fi naționalizate de stat sau poate vor oferi câștiguri foarte bune.

Pentru că nu știm ce ne rezervă viitorul nu putem să facem altceva decât să ne pregătim pentru ce e mai rău, dar să sperăm la ce e mai bine.

Dacă vi s-a părut util articolul dați și altora mai departe, poate ajută.




Nicușor Dan află că oamenii competenți sunt scumpi

Omul care a vrut să salveze România, dar a ajuns să salveze doar Bucureștiul a aflat că oamenii competenți sunt scumpi:

„În Primăria generală, salariul unui director este de aproximativ 2700 de euro net. Vreau să vă spun că am vrut să aduc un director pe zona de investiţii , care nu a venit la banii ăştia. El, în privat, câştigă 7000-8000”, a declarat primarul general în emisiunea Insider Politic, difuzată duminică de Prima Tv. (sursă)

Am tot încercat să explic treaba asta cui avea urechi de auzit: nu poți veni cu pretenții de eficiență în administrația publică sau în companiile de stat plătind sub nivelul pieței.

De exemplu se publicase acum ceva vreme lista cu salariile celor de la Metrorex și multă lume era ofuscată de salariul directorului sau al mecanicului de tren:

Salariile de la Metrorex sunt cu mult peste media unui angajat din România. Șefii ajung să ia chiar și 13.000 de lei, în mână, iar subiectul a ajuns și în atenția Ministrului Transporturilor Cătălin Drulă. (sursă)

13.000 de lei net înseamnă undeva la 2.700 euro pentru post de director. La privat un director pe o funcție comparabilă într-o companie comparabilă merge lejer spre 10.000 de euro.

Am lucrat în taxe în România și pot să vă spun că un om care lucrează la ANAF va fi tot timpul plătit mai prost decât dacă și-ar abandona jobul și s-ar angaja în privat. Dar noi ne mirăm de ce nu colectează ANAF suficiente taxe sau de ce nu le pasă funcționarilor de la ghișeu. Și sunt n exemple de astfel de situații.

Dar românii încă o țin pe aia cu ”bugetarii sunt plătiți prea bine” și politicienii urmăresc aceeași retorică din păcate. Apoi încearcă să facă reformă și ajung să alunge puținii oameni care își făceau treaba. După tăierea salariilor personalului bugetar din 2009 – 2010 a fost un exod masiv de oameni competenți de la stat spre privat sau direct în afara României. Îmi aduc aminte că am vizitat buncărul lui Churchill din al Doilea Război Mondial, transformat în muzeu și am dat acolo peste un tip care fusese polițist în România. Omul plecase din poliție și prefera să fie ghid turistic în Londra decât polițist în România cu salariul tăiat.

Sunt însă oameni în administrația publică din România care nu își fac treaba din păcate. Dar e greu de mers după ei pentru că de regulă au pe cineva care îi ține în spate, iar acel cineva e probabil conectat politic. De aceea e mai simplu să spui ”toți bugetarii sunt nașpa” decât ”unii bugetari sunt nașpa”. Dacă spui toți nu trebuie să muncești efectiv și să rezolvi problema, că nu poți da afară toți bugetarii din România.

Plus că e mai dificil pentru politicieni să spună că unii bugetari își merită salariile sau poate chiar ar trebui mai bine plătiți în timp ce alții ar trebui dați afară. E mult mai ușor să zică însă: haideți să îi dăm pe toți afară! chiar dacă nu o vor face…

Apoi aceiași politicieni se apucă de reformă și încearcă să facă una sau alta, dar constată că nu au cu cine, cei numiți de partid pe acolo sunt praf sau nu vor să muncească iar la salariile plătite de administrație nu găsesc oameni competenți.

Iar acum Nicușor Dan constată fix treaba asta: nu prea găsește oameni competenți la banii ăia. Dar e ok, dacă mai fac colegii de la USR și PNL câte o campanie de demonizare a angajaților din sectorul public și ceva tăieri de salarii nu mai găsește chiar pe nimeni pentru poziții cu calificări înalte. Și atunci poate privatiza externaliza acel serviciu către operatori privați.

În altă ordine de idei dacă vă plictisiți luați CV-urile actualilor miniștri din guvernul de dreapta PNL-USR și numărați câți dintre ei au făcut succes în mediul privat pe care îl ridică în slăvi. Și când zic succes nu mă refer la director la propria firmă cu zero angajați sau cu rude ca singuri angajați ori la firma lu mami și tati. Vedeți câți au lucrat în firme private și au ajuns măcar manageri, că na, e cam aiurea să ajungi ministru și aia să fie prima dată în viața ta când ai oameni în subordine.




Bugetul pe 2021 a fost adoptat – îi mai pasă cuiva?

Ne informează Primul Ministru al României triumfător că bugetul a fost adoptat:

Și chit că mi-am promis că nu mai bag în seama toate chestiile pe care le zice, dar nu pot să mă abțin. Astăzi e 8 martie 2021, au trecut 67 de zile din 365, mai bine de 2 luni și o săptămână și România abia acum are buget pe anul în curs. Un buget care se concentrează pe investiții, dar nu acum…mai încolo, gen în următoarele 9 luni probabil că 2 luni și ceva sunt deja duse.

E o vorbă pe la americani: primele 100 de zile sunt cele în care un guvern nou apucă efectiv să facă lucrurile pe care și le propune. După aceea sari din urgență în urgență și încerci să stingi incendii cauzate de alții. Acest guvern se apropie rapid de cele 100 de zile de lună de miere.

Oricum rețineți ultima fraza:

”De acum nu mai există scuze”

Doar că presimt că una din următoarele 2 chestii se vor întâmpla:

  1. Va ploua cu scuze (PSD a făcut asta, din cauza PSD e aia sau alalată)
  2. Pur și simplu veștile proaste nu vor exista pentru dl. prim-ministru.

Apropo, știați că în ianuarie 2021 deja avem deficit bugetar de 0,3%, cel mai slab an din 2006 încoace. Înainte de ianuarie 2021 știți care a fost al doilea cel mai slab an ca încasări din ultimii 10 ani? Ați ghicit: ianuarie 2020, adică tot sub mandat PNL.

Deficitele bugetare ale PSD erau criticate pentru că împovărau românii cu datorii. Deficitele PNL sunt bune însă pentru că lasă bani în economie cică.

Se plânge careva prin media aia bună de faptul că finanțele statului nu sunt sănătoase? Nope, liniște peste tot, nici măcar pâs.

Îi mai pasă cuiva? Sincer nu cred, nu acum, nu încă. La un moment dat vor trebui făcute corecții însă, fie prin creșterea taxelor fie prin scăderea cheltuielilor (sau amândoua, de ce nu).

Și lumea bună care acum tace vă va explica cum e vina bugetarilor, a pensionarilor, PSD, asistații sociali și contextul internațional, mișcarea plăcilor tectonice etc.

Vorba aia: operația a fost un succes, pacientul e mort.




Ce se întâmplă când nu vrei să reglementezi deloc prețul curentului: cazul Texas

Nu știu dacă ați urmărit știrile de peste ocean, dar acum câteva săptămâni o furtună de iarnă a lovit Texasul. Da, da, Texas, locul ăla cu deșert din sudul Statelor Unite.

În fine, scriu despre furtuna asta pentru că s-a întâmplat si chestie interesantă din punct de vedere economic: din cauza frigului consumul de energie a crescut puternic, pentru ca fiecare a incercat sa se incalzeasca cu aeroterma sau centrala lui pe gaz.

Ce se întâmplă când crește cererea? Păi legile economiei spun că într-o piață liberă ar trebui să crească și prețurile dacă ofertă nu poate crește pe măsură.

Vreți să vedeți niște exemple din Texas? Iata (sursă):

Comparați prețul de mai sus (2 dolari americani) cu prețul din România (0,263 RON / Kwh).

Iar treaba asta poate duce la drame (sursă):

“My savings is gone,” said Scott Willoughby, a 63-year-old Army veteran who lives on Social Security payments in a Dallas suburb. He said he had nearly emptied his savings account so that he would be able to pay the $16,752 electric bill charged to his credit card — 70 times what he usually pays for all of his utilities combined. “There’s nothing I can do about it, but it’s broken me.”

Știți mema aia cu: ești sărac pentru că nu ai muncit destul. Ei bine, în SUA poți ajunge sărac dacă îți plătești factura la curent.

Știți ce e și mai interesant în povestea asta? Partea următoare:

But when last week’s crisis hit and power systems faltered, the state’s Public Utilities Commission ordered that the price cap be raised to its maximum limit of $9 per kilowatt-hour, easily pushing many customers’ daily electric costs above $100. And in some cases, like Mr. Willoughby’s, bills rose by more than 50 times the normal cost.

Așadar cei care se ocupă de piața de energie din Texas au crescut prețul maxim pe care furnizorii de energie îl pot cere pe kwh până la 9 dolari / kwh ceea ce a dus la facturi la energie de 100 de dolari pe zi!

Așadar faptul că au crescut prețurile la un nivel astronomic nu e o anomalie ci fix ce se aștepta orice economist să se întâmple! De altfel, chiar persoana care a creat actualul sistem de prețuri la energie pentru Texas a zis așa:

William W. Hogan, considered the architect of the Texas energy market design, said in an interview this past week that the high prices reflected the market performing as it was designed.

Lumea s-a ofuscat pe chestia asta, dar omul are dreptate, piața a fost creată de așa natură încât să favorizeze producătorii și distribuitorii de energie, nu consumatorii. Fix asta a făcut!

Cei care au avut curent au fost norocoși, au fost multe exemple (gen ăsta, sau ăsta ori ăsta) de oameni care nu au avut deloc energie (nici curent nici gaz) pentru că fie a crăpat rețeaua de frig (transformatoare, țevi sau stații de pompare înghețate), fie nu a fost suficientă energie de distribuit. Iar aici apare o altă anomalie interesantă legată de Texas: se pare că Texas e singurul stat american cu propria rețea de energie electrică, restul statelor americane sunt racordate la cele 2 mari rețele care reunesc SUA și Canada:

Alinor at English Wikipedia, CC BY-SA 3.0 <https://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0>, via Wikimedia Commons

Texas e pata aia albastră între verde și galben. Faptul că rețeaua lor de energie e atât de mică a făcut ca regiunile vecine să nu poată transfera energie electrică masiv pentru a crește oferta și a echilibra cererea. Nu îmi e clar le ce îi ajută pseudo-independența asta a rețelei de energie.

Ceea ce face cu atât mai perversă ridicarea prețului la energie înainte de furtună. Pentru oricine se uită la harta aia devine clar care va fi consecința acestei mișcări.

De ce e nevoie de o piață reglementată

Am avut și noi parte de o liberalizare a pieței și cred că e important să vorbim despre ce înseamnă lipsa reglementării pieței. Iar cazul Texas e oportunitatea perfectă pentru a vedea ce se întâmplă atunci când când piața e lăsată să se regleze singură. Vedeți voi, într-o economie de piață cererea și oferta se reglează prin intermediul prețului. Ceea ce sună ok în teorie, dar în practică asta poate însemna că o ajustare a pieței îi va costa enorm de mult pe oameni care sunt puși între a alege: prețuri exorbitante sau să înghețe (la propriu, nu e figură de stil) în case.

Am explicat într-o postare de anul trecut de ce plafonarea prețului în cazul măștilor nu era o idee bună. Și aparent ce spun acum e în contradicție cu argumentele din acel articol despre măști. Dar nu e, pentru că prețul mai mare în cazul măștilor a făcut ca mai mulți producători sa se apuce de fabricat măști. În acel caz prețul mai mare a dus la creșterea ofertei.

În cazul Texas guvernul acestui stat a lăsat prețul să meargă până la 9 dolari / kwh. Dacă ar fi scos și această limită puteți fi sigur că s-ar fi dus și mai sus. De ce? Simplu: oferta nu doar că a nu crescut, chiar a scăzut pentru că multe echipamente nu erau construite pentru a face față frigului. De aia au crăpat de exemplu mori de vânt care produceau energie deși în Norvegia sunt mori care merg la temperaturi mult mai mici.

Iar faptul că Texasul are propria rețea de energie a făcut ca oferta să nu poată efectiv crește. Oricât de mult s-ar fi dus prețul în sus oferta nu avea crește pentru că nu exista furnizor de energie care să livreze suplimentar.

În astfel de circumstanțe reglarea pieței prin preț nu are sens. Dacă vreți e echivalent cu a pune un om lovit de mașină în stare gravă să aleagă între moarte sau un preț astronomic pentru a-l duce la spital și trata. Evident că acel om va alege prețul astronomic, e o chestie de viață și de moartă. Poți să spui însă că ăla e prețul pieței? E inuman să faci așa ceva și acel preț e pur și simplu extracție de resurse și nimic mai mult. Acel preț nu duce la creșterea ofertei sau la servicii mai bune.

Dacă ești milionar poate îți permiți să plătești o factură de câteva mii de dolari la curent. Dar pentru cei cu venituri medii sau mici asta înseamnă că îi condamni fie să înghețe fie să își distrugă viața.

Lipsa de reglementare în materie de preț de utilități îi afectează întotdeauna mai rău pe cei vulnerabili / săraci.

Și apropo de asta, Ted Cruz, probabil cel mai influent politician texan din ultimii ani s-a urcat imediat ce a dat frigul într-un avion cu familia și a zburat spre Cancun, Mexic.

Știți în schimb cine s-a apucat să strângă bani pentru a ajuta familiile fără posibilități din Texas? Alexandra Ocasio Cortez, parlamentar din Bronx, New York, care a reușit să strângă într-un timp relativ scurt aproape 5 milioane de dolari. Dacă nu face ceva incredibil de tâmpit în următorii ani cred că AOC are șanse reale la o funcție înaltă în stat (chiar de președinte, de ce nu?).

Cât despre Texas, măcar de ar fi consecvenți și republicanii la faza cu ”nouă nu ne place reglementarea”:

E vina energiei regenerabile?

S-a vorbit despre faptul că energia regenerabilă ar fi responsabilă pentru prețurile mari plătite de consumatorii texani. Chestia asta a dus la niște discuții aprinse prin media.

De partea acuzatorilor stau republicanii texani care văd în energia regenerabilă un fel de satană. Ei au dat vina pe energia eoliană pentru faptul că au urcat prețurile atât de sus. Logica lor e ceva de genul: din cauza frigului au picat morile de vânt, ceea ce a dus la scăderea producției de energie, chestie care a dus la creșterea prețului.

Problema cu logica asta e următoarea: în Norvegia funcționează eoliene bine mersi deși sunt aproape sau dincolo de cercul polar. Cum? Simplu, cablurile, transformatoarele și echipamentul în general sunt izolate pentru a face față temperaturilor mici. Valabil inclusiv pentru țări precum Rusia unde sunt +30 grade celsius vara și -30 grade celsius iarna.

Apoi mai e și faptul că energia verde. deși în creștere, nu reprezintă suficient de mult în producția de energie a Texasului pentru a fi cu adevărat relevant într-o astfel de discuție. Chiar și cu acea contribuție venind din surse regenerabile, creșterea cererii ar fi depășit cu mult oferta:

US energy market analysts ICF said the problem was caused primarily by surprisingly high demand. “ERCOT’s Extreme Peak Load scenario anticipated demand up to 67.2 GW, but the day-ahead load forecast for 8am Monday was 74.5 GW. ERCOT’s Extreme Peak forecast was based on 2011 winter weather, which resulted in emergency operations but not widespread load shedding”. They too reiterated the culprit. “Thermal outages, rather than renewables, are the main supply gap”. (sursă)

Ar fi frumos să închidem discuția asta spunând că totul e ok cu regenerabilele astea și ăștia de se plâng bat câmpii. Viața e însă complexă și are multe aspecte, cum ziceau niște oameni înțelepți odată.

În ianuarie 2021 Europa a fost la doi pași de o pană uriașă de curent. Părți din România și alte țări au rămas complet fără curent, în timp ce în Franța și Italia a fost tăiat curentul consumatorilor industriali. Motivul? O supra încărcare a rețelei undeva în Croația care a dus la o fluctuație peste limite a frecvenței, care ar trebui să stea în jur de 50 Hz de obicei. Nu se știe încă ce a cauzat acea pană de curent.

Probleme similare însă au apărut în California și Australia, acolo fiind cauzate de energia regenerabilă. Vedeți voi, e clar pentru toată lumea că vântul nu bate tot timpul iar soarele mai intră și între nori. Ce nu e clar pentru toată lumea e că atunci când soarele strălucește puternic afară lumea nu prea aprinde lumina și implicit nu consumă curent. În schimb se generează foarte mult curent în acel moment. Ce se întâmplă cu acel curent? Ei bine el trebuie să intre în rețea. Ce se întâmplă dacă intră prea mult curent, într-un timp prea scurt și nu există suficient consum? Pică rețeaua!

Dar dacă nu bate vântul sau e o zi rece și cu nori? Consumul de energie crește, dar regenerabilele nu produc decât puțin? Cu se acoperă diferența de consum? Păi din alte surse îmi veți spune. Care alte surse? Că energia pe cărbune nu ne place că poluează, energia nucleară nu ne place că am văzut filmul Cernobâl.

Apropo, dureaza minim 24 de ore să dai restart la o centrală nucleară. Tot așa vreo 10 – 20 de ore să pornești o centrală pe cărbune. Cele mai rapide par a fi cele pe gaz (1 oră), dar din alea nu prea sunt.

Deși se poate estima destul de bine câtă energie din surse regenerabile se poate produce, sunt și destule situații în care acele estimări nu vor funcționa. În Texas problema nu au fost regenerabilele, repet, dar asta nu înseamnă că nu trebuie discutat despre faptul că astfel de surse provoaca probleme prin faptul că sunt impredictibile uneori. Rețele electrice bazate într-o mare măsură pe energie regenerabilă vor claca.

Se poate întâmpla așa ceva și în România?

Asta a fost între primele întrebări pe care mi le-am pus când am văzut ce s-a întâmplat în Texas. Puțin probabil, dar nu imposibil. România are marele avantaj că e legată la rețeaua europeană de energie deci poate importa curent electric și gaz dacă la un moment s-ar trezi cu o creștere puternică a cererii. Ar face asta la un preț mai mare decât e prețul intern, dar cu siguranță nu la prețuri similare cu cele din SUA.

Pe de altă parte nici nu e neapărat exclus să vedem niște facturi mari la un moment dat. Haideți să ne gândim la un scenariu nasol de tot:

Vine o iarnă grea peste Europa, nu doar peste, ci peste toată Europa, din Rusia până în Franța. Implicit crește consumul și de gaz și de curent pe tot continentul, nu doar în România. Din cauza unor tensiuni politice sau pur și simplu pe fondul consumului mare prețul gazului crește și odată cu el prețul curentului. Putem avea căderi ale rețelei în unele țări și creșteri rapide de preț în alte părți.

Și știți ce? Avem prețuri liberalizate deci consumatorii care nu au optat pentru contract cu preț fix s-ar putea trezi cu prețuri mult mai mari.

Ar fi prețurile atât de mari precum în Texas? Cu siguranță nu, dar prețuri mult mai mari decât media cu siguranță vor fi. Există contracte cu preț variabil, contracte cu preț fix și multe alte minuni pe piață. Nu vă spun eu ce să vă luați și ce nu. Aveți însă grijă în ce vă băgați și gândiți-vă de 3 ori înainte să vă alegeți un contract.




Bitcoin e o calamitate pentru mediul înconjurător

Mă fascinează și oripilează în același timp Bitcoin și armata de fani a lor. Am mai scris despre Bitcoin, nu vreau să mă repet, dar din când în când mai dau peste câte o informație interesantă pe tema asta. Cum ar fi de exemplu treaba asta:

Bitcoin uses more electricity annually than the whole of Argentina, analysis by Cambridge University suggests. (sursă)

Cei de la Cambridge au făcut o pagină care prezintă estimări în timp real al cantității de energie consumată de mineritul de bitcoin. Iată câteva chestii:

O fi mult, o fi puțin? Haideți să vedem:

Cică minatul de bitcoin ar consuma aproximativ 0,53% din totalul de energie la nivel global. Adică o chestie virtuală care nu prea ajută la nimic consumă 0,53% din electricitatea totală din lume. Tot nu vă e clar dacă e mult sau puțin? Haideți să comparăm cu niște țări:

Așadar bitcoin consumă mai multă energie într-un an decât toată Olanda și aproape la fel de mult ca Norvegia sau Pakistanul. Apropo, România a consumat în jur de 55 TWh în 2019, deci bitcoin consumă într-un an de 2 două ori cât toată România. Atenție, nu vorbim de cât consumă românii, vorbim de toată țara adică inclusiv cu industrie.

Tesla a cumpărat niște bitcoin

Poate ați auzit de asta, dar Tesla (firma de făcut mașini a lui Musk) a cumpărat niște bitcoin. Cam 1,5 miliarde de dolari mai exact. Ei bine, o chestie pe care poate nu o știți e că Tesla primește o gălăgie de bani de la statul american sub formă de subvenții pentru că vinde mașini ”verzi”, adică din alea care nu ard benzină sau motorină, deci nu omoară planetă.

Dar așa cum remarcă și tipul ăsta practic Tesla a băgat toți banii luați în 2020 de la stat pentru că vinde mașini ”verzi” într-o chestie virtuală care arde electricitate generată în mare parte prin arderea de cărbune sau combustibili fosili:

“Tesla got $1.5bn in environmental subsidies in 2020, funded by the taxpayer.

“It turned around and spent $1.5bn on Bitcoin, which is mostly mined with electricity from coal. Their subsidy needs to be examined.” (sursă)

Cred că e destul de clar cât de tare îi pasă lui Elon de planetă.

Altfel da, mișto bitcoin ăsta, nu îl poți folosi pentru a cumpăra chestii, nu îl poți lipi de fruntea unui lăutar, omoară și planeta…nu știu, mie nu îmi place.




Florin Cîțu se ține de cuvânt cu bugetul pe 2021

Florin Cîțu în 2018:

Sectorul privat trebuie să fie principalul obiectiv în românia, nu învăţământul, nu sănătatea. Trebuie să muncim mai mult. (sursă)

Bugetul pe anul 2021 al Guvernului Cîțu:

Ministerul Sănătății primește cu 11% mai puțini bani. Ministerul Educației va avea cu 0,81% mai mulți bani decât în 2020

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului va primi cu 186% în plus, urmând a avea un buget de 6,58 miliarde lei

(sursă)

Ar mai fi de remarcat câteva chestii la bugetul propus:

  • Deși anul 2021 va fi în continuare dominat de pandemie, bugetul Ministerului de Interne (20,9 miliarde) e mai mare decât cel al Ministerului Sănătății (17.4 miliarde). Chiar m-am întrebat de câteva ori prin 2020 cum e mai bine pentru statul român: să combată pandemia sau să pună polițiștii să dea amenzi? Cred că răspunsul la întrebarea asta a devenit acum clar.
  • Deși România are nevoie de tehnică militară nouă, nu mi se par oportune astfel de cheltuieli în 2021. Vorbim despre 20 de miliarde RON pentru Ministerul Apărării, peste alocarea bugetară a Ministerului Sănătății, deși spitalele românești iau foc și omoară oameni regulat în ultima vreme. De fapt, dacă stau și mă gândesc pot să vin eu cu o optimizare bugetară: de ce nu transformă Ministerul Apărării spitalele în arme? Adică și așa sunt pline de bacterii și viruși rezistente la clor, antibiotice, UV și dracu mai știe la ce. Poți face arme biologice ieftine și eficiente dacă dezmembrezi spitalele vechi și le pui pe niște rachete. Bonus, spitalele noastre iau foc singure deci nici nu e nevoie să mai punem explozibili pe rachete că își fac singure treaba.
  • Ministerul Muncii are un buget în creștere cu 10% ajungând la 53,7 miliarde. Curiozitatea mea e dacă în acești 53,7 miliarde sunt incluși și cei 142 de lei pe lună pe care Ministerul doamnei Turcan i-a recuperat de la doamna Vasilica din Olt pentru că s-a mutat în alt sat fiindcă îi pica acoperișul în cap la ea acasă.
  • Secretariatul General al Guvernului, care e fix ceea ce sugerează numele, adică un secretariat, are un buget mai mare cu 5%, ajungând la 1,98 miliarde. La valoarea asta bugetul SGG e de aproape 4 ori mai mare decât al Ministerului Tineretului și Sportului, mai mult de dublu față de bugetul Ministerului Culturii, aproape dublu față de bugetul Ministerului Afacerilor externe, mai mare cu 50% decât bugetul Ministerului Mediului, aproape la egalitate cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (care are cu 20 de milioane mai mult). Secretariat, da? Nu înțelegeți? Vă zic eu, acest buget e la discreția Primului Ministru care poate să plimbe niște bani de acolo pe unde consideră el că e bine.

În încheiere vreau să vă amintesc de o treabă care nu prea mai apare prin presă: La ora la care scriu articolul ăsta au murit 19.200 de oameni oficial ca urmare a Covid 19. La 1 ianuarie numărul de morți era de 15,841. În 2021 au murit 3.359 oameni în mai puțin de o lună și jumătate, adică în medie 79 de oameni pe zi. La ritmul în care se moare în continuare în România în maxim 2 săptămâni vom atinge 20.000 de morți.

În total, în mai puțin de 1 an de zile a murit echivalentul populației orașului Târgu Neamț, Târgu Secuiesc, Moreni sau Comănești.

Mă bucur că bugetul pe 2021 pune sănătatea românilor pe primul loc.