România e țara lui ”Avem de toate” doar în declarații

România e o țară săracă. Tot repet asta pe unde apuc, dar lumea nu vrea să mă creadă. Trăim cu impresia că suntem săraci din cauza corupției, dar adevărul e că suntem săraci și cam aia e. Din bruma aia de bani pe care o avem o parte se fură e adevărat, dar asta nu schimbă cu nimic faptul că suntem încă la coada vacii în Europa.

Impresia asta că ar fi bani e împinsă de la spate inclusiv de politicieni, care declară mândri că ”avem de toate”, în timp ce spitalele strâng bani din donații pentru că Guvernul a uitat să le spună și lor că au de toate. Și pentru că eu nu vorbesc din impresii, puteți să vă uitați la cifre să vă convingeți:

Cheltuim cel mai puțin din UE ca procent din PIB pe sistemul sanitar. Și ca să nu fie discuție, banii aceștia includ și echipamentele alea luate la suprapreț, spitalele construite cu șpăgi și așa mai departe. Chiar și cu șpăgi, parandărături și alte nasoale cheltuim cel mai puțin din UE! Și pentru că ne place să ne uităm mereu la vecini, cu 5,2% din PIB cheltuim cu 56% mai puțin decât Bulgaria!

Dacă ne uităm la cheltuieli / cetățean suntem iarăși ultimii cu 494 euro /an cheltuiți pe sănătate. Din nou, aceștia sunt banii oficiali, cei din care se trag apoi șpăgi, parandărături și echipamente medicale și sanitare la suprapreț. Bulgaria cheltuie 591 euro / cetățean adică cu aproximativ 20% mai mult!

Repet: România e o țară săracă! Haideți să plecăm de la prezumția asta ori de câte ori auzim că vine ceva nasol peste noi. Vreți autostrăzi? Trebuie tăiat de undeva sau colectați mai mulți bani din taxe! Vreți sănătate? Trebuie tăiat de altundeva sau colectați mai mulți bani din taxe!

P.S: nu știu cum se face că ori de câte ori aud chestia asta cu ”avem de toate” mă gândesc la una din două chestii. Ori melodia asta de la Planeta Moldova:

Ori melodia ”Nu mă dau pe orișicine” a lui Florin Salam. Ce e fascinant la melodia lui Salam e că versurile ei ilustrează perfect atitudinea a numeroși oameni politici:

Are de toate.. are de toate…
Are putere.. si are spate…
Si-are un tata cu noroc… sa fac bani cat sta pe loc..

Enjoy:




PNL se joacă de-a ”Uite impozitu, nu e impozitu”

Devine obositor să tot scriu despre minunile Guvernului PNL și al Ministrului Finanțelor Florin Cîțu. O fac însă și pe post de jurnal și ca să îmi aduc aminte să nu votez prea curând cu PNL.

Ce s-a mai întâmplat acum? Ei bine, ditamai degringolada cu impozitele care ba nu se declară și nu se plătesc, ba se declară, dar nu se plătesc, ba sună ANAF și amenință cu penalități…a fost haos zilele astea.

Dar haideți să luăm lucrurile pe rând:

Măsură de criză comunicate pe Facebook

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu are o pasiune pentru comunicarea pe Facebook. Face live-uri, postează update-uri și tot felul de alte chestii. Problema e că lucrurile pe care le spune pe Facebook nu se pupă cu ce se întâmplă în realitate.

Spre exemplu a ieșit pe Facebook să spună că firmele nu vor mai depune declarații fiscale (profit, TVA etc.) în martie:

Totodată, se amană termenul de depunere a declarațiilor fiscale de la 25 martie 2020, până la data de 25 aprilie 2020.

Chestia asta a ajuns apoi și într-un comunicat ANAF. Dar apoi, în cel mai pur stil politicianist s-a schimbat modificarea (sursă):

Având în vedere că Ministerul Finanțelor Publice a lansat un amplu program de garantare și subvenționare a creditelor pentru IMM-uri, în scopul de a susține mediul privat și în special sectoarele lovite puternic de criza cauzată de virusul COVID-19, dar și măsura de a rambursa cât mai urgent TVA pentru a asigura fluxul de capital, injecții de capital către companii, iar pentru a beneficia de o rambursare companiile trebuie să aibă o situație fiscală actualizată, s-a decis renunțarea la propunerea de prorogare a termenului de depunere a declarațiilor.

Nu încercați să înțelegeți fraza de mai sus, nu are nici un fel de sens. Așadar nu se mai amâna depunerea. Data comunicatului este 21 martie 2020, iar termenul de depunere era de 25 martie pentru majoritatea declarațiilor. Deci și-au schimbat abordarea cu 4 zile înainte de depunere. De fapt, Guvernul și-a schimbat abordarea, se depun declarații, dar nu se sancționează neplata zice OUG-ul guvernului:

– nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență și neachitate până la 30 de zile după încetarea stării de urgență;
– aceste obligații fiscale nu sunt considerate obligaţii fiscale restante;

Care e diferența între cele 2 abordări?

Diferența e una enormă și se vede mâna de amator a politicienilor în povestea asta. Depunerea declarațiilor nu are doar rolul de a spune statului ce impozite ai de plată ci și de a servi drept bornă pentru niște evenimente.

Spre exemplu cei care lucrează în taxe știu că, istoric, ANAF a legat termenul de prescriere a obligațiilor fiscale de data declarării acelor obligații (discuție lungă dacă asta e corect sau nu).

Nedepunerea declarațiilor putea însemna foarte bine că o serie de obligații aveau termenul de prescriere amânat cu 1 lună sau un trimestru.

O altă problemă erau rambursările de TVA. Dacă Gigel SRL a cumpărat mult, dar a vândut puțin într-o lună, are dreptul să primească de la stat diferența dintre TVA-ul încasat (puțin) și TVA-ul plătit către furnizori. Ori dacă nu depune declarația de TVA Gigel nu are cum să îi spună ANAF-ului cât trebuie să primească înapoi.

Nedepunerea declarațiilor cu contribuțiile sociale înseamnă că, spre exemplu CASS-ul (contribuția pentru sănătate) nu e declarată pentru angajați. Ori în România îngrijirea medicală generală (nu aia de urgență) e condiționată de existența unei asigurări de sănătate de stat. Pe românește dacă angajatorul tău nu declară (nu e musai să și plătească) CASS atunci tu ca angajat nu beneficiezi de asigurare medicală. Cazurile de Covid-19 probabil intră pe îngrijire de urgență, dar bolile oamenilor nu intră pe pauză în perioada crizei. Diabetul nu dispare, operațiile de apendicită și Dumnezeu mai știe ce alte afecțiuni sunt în continuare acolo și trebuie tratate.

Ori dacă nu se declară CASS-ul, bolnavul nu e asigurat și ar trebui să își plătească toate investigațiile și consultațiile de la stat.

Cotizația la CAS (pensie) se ia tot din declarațiile fiscale. Oameni care trebuiau să iasă la pensie și aveau februarie 2020 ca ultimă lună se trezeau cu stagiu de cotizare incomplet.

Iar astea sunt doar câteva exemple legate de felul în care informațiile din declarațiile fiscale ajung în alte sisteme ale statului și afectează viața de zi cu zi.

Acum nu știu dacă realizați asta, dar eu, neica nimeni care scriu aiurea pe un blog știu chestia asta. Cei de la PNL în frunte cu dl. Cîțu care au venit cu ideea creață de amânare a depunerii declarațiilor se pare că nu știau.

Așadar e bine că nu s-a amânat depunerea declarațiilor. Și ar trebui să știți că declarațiile fiscale pentru firme se depun cam toate online. Problemele sunt la omuleți, dar și acolo Spațiul Virtual a început să facă destul de multe chestii.

Dacă există așadar posibilitatea de a declarațiile online de ce să nu se depună? Ar fi mult mai dificil atât pentru firme cât și pentru angajați și stat dacă s-ar lua pauză.

Guvernul nu ar fi trebuit să facă plata impozitelor opțională pentru toată lumea

Asta a fost una din primele măsuri luate de Guvernul Liberal: liber la neplată. Știu că vă gândiți probabil că e un mediu dificil și asta e o măsură bună, dar sunt câteva lucruri care vă scapă dacă aveți impresia asta.

Pe 25 martie se depun multe declarații. Poate cea mai importantă e declarația finală de impozit pe profit. Explicam într-un articol precedent care e treaba cu declarația asta:

 Pe 25 martie se plătește impozitul pe profit aferent calculului final pentru anul 2019. Impozitul se plătește în mod normal trimestrial pe baza unui calcul provizoriu (profitul înregistrat la trimestru). Dar sunt anumite cheltuieli care apar abia la final de an (de exemplu costurile cu auditul, facturi de abonamente anuale, cheltuieli cu managementul, cheltuieli venind de la firma mamă șamd). Asta înseamnă că o firmă care plătește impozit pe profit plătește 3 tranșe de impozit pe profit aferent trimestrelor 1 până la 3, apoi calculul pentru trimestru 4 e de fapt calculul final care include toate veniturile și cheltuielile aferente anului, din care se scade ce s-a plătit deja. Acest impozit se plătește luna asta pe 25 martie.

Declarația de acum urma să fie însoțită de plata impozitului aferent Trimestrului 4 + regularizarea situației contabile de final de an. În același articol menționam și următoarea chestie:

Acea plată va pune ceva presiune pe finanțele firmelor mici și mijlocii în special.

Acum întrebare, cine credeți că este afectat cel mai puternic de coronavirus:

  • multinaționalele cu access la finanțare bancare, venture capital și ajutoare de stat?
  • IMM-urile nebancabile?

Presiunea de care vorbeam eu e mai mare pe IMM-uri și mai puțin pe multinaționale. Ori Guvernul PNL a dat liber la toată lumea la neplată! Te cheamă Petrom și ai avut anul trecut profit de 3,63 miliarde RON și cifră de afaceri de 25,5 miliarde RON? E ok, nu trebuie să plătești. Nici tu Gigel SRL cu 3 angajați și cifră de afaceri de 100.000 RON și profit 10.000 RON.

Multe dintre marile companii sunt mai rezistente la șocuri decât IMM-urile. Iar asta nu e o chestie specifică României ci universal valabilă.

În afară de asta eu mai am 2 probleme cu abordarea asta:

  1. Sunt companii care fac bani din pandemia asta: producătorii de măști, echipamente sanitare, lanțurile de supermarketuri șamd. Companiile astea vor face o gălăgie de bani, dar sunt tratate la fel ca acele firme care au zero clienți în perioada asta. Poate am să scriu mai pe larg despre subiect, dar îmi e teamă că ne îndreptăm spre o lume unde profitul rămâne în buzunarele celor care au făcut bani în perioada asta în timp ce pierderile firmelor afectate vor fi suportate de stat.
  2. Companiile aveau deja banii ăștia puși deoparte. Impozitul pe Trimestrul 4 + regularizarea aferentă impozitului pe profit reprezentau o sumă măricică. Banii ăștia erau deja puși deoparte de ceva timp pentru plata. E o idee bună să lași banii ăștia unor firme, dar nu e o idee prea grozavă să îi lași altora. Repet: supermarketurile fac bani în perioada asta. Ce sens are să rămână cu banii ăștia în buzunar când ei deja erau puși deoparte și gata să fie plătiți?

Care vor fi consecințele acestor decizii

Prin faptul că a dat posibilitatea tuturor de a nu plăti impozite, statul român se sabotează singur și pune presiune aiurea pe finanțele publice. Nu era nevoie să lase acei bani băncilor. Nu era nevoie să lase acei bani supermarketurilor și altor companii.

Gaura din buget ar putea declanșa o criză bugetară și va fi folosită ca justificare pentru tot felul de decizii de politică fiscală. Pe de o parte ne vom alege cu taxe mai mari. Pe de altă parte vor fi tăieri drastice și iar voi auzi discursul cu asistații sociali.

Prin chestia asta Guvernul PNL și Ministrul Finanțelor Florin Cîțu au deschis ușa larg unei crize a datoriei guvernamentale. Să sperăm că nu se va ajunge acolo deși germenii ei existau încă de dinaintea epidemiei de coronavirus.




Cryptomonedele și aurul au scăzut puternic pe fondul coronavirusului

Pe piețele financiare a fost panică mare de când Coronavirusul a lovit Vestul. Înțelepciunea populară în mediul financiar e că în astfel de situații de panică investitorii se orientează spre active considerate sigure sau cu risc foarte scăzut.

Tradițional cele mai populare erau:

  • obligațiunile guvernamentale ale statelor dezvoltate
  • Anumite monede (francul elvețian, dolarul, lira sterlină etc.)
  • Aurul și alte metale prețioase

La lista de mai jos unii băieți șmecheri au tot încercat să adauge cryptomonedele. Dar se pare că treaba cu cryptomonedele nu prea merge cum ar vrea ei (via Alphaville):

Bitcoin plunged to a 10-month low of around $3,850 overnight on some exchanges — a more than 50 per cent drop in the space of 48 hours — before edging up to around $5,500 at pixel time. That still marks an almost 50 per cent fall from levels close to $10,500 a month ago. Here’s a chart showing the move, from crypto site Coindesk:

Varianta grafică arată așa (via Coinmarketcap):

50% cădere fix a activ cu risc scăzut nu arată. Și nu doar Bitcoin a suferit ajustări dramatice pe 12 martie (via Coinmarketcap):

Și aurul se comportă ciudat

Acum am să fac pe avocatul diavolului, deși nu sunt fan crypto. Iată ce s-a întâmplat cu prețul aurului în aceeași perioadă:

Nu e scădere de 50% ca la bitcoin, dar prețul aurului a căzut de la 1.700 la 1.450 USD/uncia. Asta înseamnă o scădere de aproximativ 15%. Ori ne-am aștepta ca un activ sigur să se aprecieze, nu să se deprecieze.

Poate nu toată lumea e convinsă că vine o recesiune, unii oameni spun că ăsta e momentul pentru a cumpăra. Glumesc, motivul scăderii pare a fi altul:

  • toată lumea aleargă după lichidități și se pare că mulți investitori au preferat să vândă aurul pentru a face rost de cash.
  • China, una din marile piețe de aur ale lumii și-a redus foarte mult consumul pe fondul temerilor cauzate de coronavirus.

Morala poveștii pare a fi simplă: nimic nu e 100% sigur. Nici aurul, în care au încredere toți libertarienii și doomsday prepperii nici bitcoin pentru băieții cu calculatoare. Diversificați, diversificați, diversificați!




Companiile ar trebui să plătească taxe nu să facă donații

Am tot văzut circulând pe net articole de genul ăsta în ultima vreme (sursă):

Și mulți din cei care au lucrat în același domeniu ca mine se uită enervați la astfel de postări. De ce? Pentru că sunt ipocrite. Nu mă refer la personana care a dat share ci la firmele din lista aia.

Creditul fiscal

În România, la fel ca în majoritatea țărilor din Europa există conceptul de credit fiscal. Creditul fiscal e o diminuare a sumei pe care o plătești către stat sub formă de taxă sau impozit.

Între motivele pentru care o firmă poate primi credit fiscal e și acela că a făcut donații. Altfel spus: dacă o firmă donează bunuri / servicii sau bani și chestia asta se califică drept donație își poate scădea acea sumă (sau valoarea echivalentă din valoarea bunurilor) din impozitul pe care îl are de plată.

Spre exemplu, dacă Gigel SRL avea de plată impozit pe profit de 1.500 de lei și a donat 15 lei pentru copii orfani atunci nu va mai plăti 1.500 de lei impozit statului român ci poate plăti doar 1.485 lei (adică 1.500 minus 15).

În limbaj de taxe se spune că a primit credit fiscal pentru acea donație de 15 lei.

Legislația de impozit pe profit care permite credit fiscal pentru donații spune că o firmă poate primi credit fiscal în valoare de valoarea mai mică dintre:

  • 3 la mie din cifra de afaceri
  • 20% din impozitul pe profit datorat

Petrom

Haideți să luăm Petrom. În 2019 a avut profit de 3.63 miliarde RON și cifră de afaceri de 25,5 miliarde RON conform raportului publicat de ei.

  • 3 la mie din cifra de afaceri = 76.5 milioane RON.
  • 20% din impozitul pe profit datorat = 20% din 642 milioane RON adică 128,4 milioane RON

Valoarea mai mică e de 76,5 milioane RON. Deci pentru 2019 acela a fost creditul fiscal maxim pe care îl putea lua Petrom pentru donații.

Cât a donat acum? 1 milion de EUR adică 4,82 milioane RON. Asta înseamnă 6,3% din limita de profit de anul trecut.

Dacă Petrom va avea profit în 2020 atunci sunt șanse mari ca acel milion de euro donat să fie scăzut integral din impozitul pe profit datorat.

Banca Transilvania

Banca Transilvania a avut un profit de 1,6 miliarde RON și 4,03 miliarde cifră de afaceri (sursă). Avem așadar:

  • 3 la mie din cifra de afaceri = 12 milioane RON
  • 20% din impozitul pe profit datorat = 1,6 miliarde x 16% x 20% adică 51,2 milioane RON. Am presupus aici că profitul contabil = profitul fiscal pentru că nu am date exacte ca în exemplul de mai sus.

Limita de credit fiscal pentru BT a fost așadar la 12 milioane de RON în 2019. BT a donat 300.000 de euro adică 1,45 milioane RON adică 12% din limita de credit de anul trecut.

Ce problemă am cu donațiile astea

Nu mă deranjează că firmele donează. Mă deranjează în schimb 2 chestii:

    1. că se face tam tam pe treaba asta de parcă ar fi Mesia. Aș prefera ca Petrom și BT să își plătească taxele și impozitele la stat sincer. Aș vrea de asemenea ca Petrom să nu bage oameni în șomaj tehnic, să nu dea afară și să își plătească la timp taxele și impozitele. Aș vrea ca BT să nu dea afară oamenii din sucursale odată cu scăderea numărului de oameni care le calcă pragul. Tare îmi e teamă însă că toate firmele din lista de mai sus vor începe să facă exact asta și să chițăie pe la ușa Guvernului după scutiri de taxe sau bani pentru a fi salvate.
    2. că ies cu sume atât de mici având în vedere cât era limita lor de credit fiscal. Adică vorba aia, ori suntem golani or nu mai suntem, ori dau cu banu ori stau la cutie.

 




Voi de la cine vă luați sfaturi economice?

Eu sunt unul din oamenii care țin la ideea că nu trebuie să îl întrebi pe Nea Gică de la pază dacă vaccinurile funcționează. Poți să îl întrebi de fotbal, de politică sau de alte treburi, dar nu chestii de genul ăsta.

Pe principiul ăsta iau medicamente în funcție de ce zice doctorul, chem instalatorul să îmi desfunde chiuveta și îmi iau sfaturile de economie de la economiști. Tocmai de aceea vă recomand să vă feriți de oameni aiurea de pe internet care vă dau sfaturi, inclusiv când vine vorba de economie.

De genul ăsta (sursă):

În ce este mai bine să ții economiile, în lei sau schimbați în euro? 

Răspunsul meu a fost mereu același: depinde de sumă și de cum procedezi cu schimbul valutar.

Nu chiar, depinde de dobânda la depozit (pozitivă în România azi, dar negativă în UE), inflație și costurile pe care le ai să convertești de 2 ori banii (RON către EUR apoi EUR către RON pentru a folosi banii).

Ce vreau să zic întâi este că n-am nici cea mai mică ideea despre cum va evolua cursul leu/euro în viitor. Mă aștept să se deprecieze în continuare, că economia noastră nu-i mai puternică decât a țărilor euro, dar nu știu dacă peste o lună de zile cursul va fi de 4,84 lei/euro sau de 5,2 lei/euro.

Deci nu are nici cea mai mică idee despre cum va evolua cursul, dar se așteaptă să se deprecieze. Erm…ce? Ăsta e punctul în care trebuie să vă opriți. Când vedeți fracturi logice de genul ăsta vă opriți și nu mai citiți.

Vă scutesc de restul articolului care e un șir lung de presupuneri și calcule care nu prea ajută pe nimeni.

De ce spun asta: pentru că singura modalitate prin care puteți alege o monedă sau alta eficient e să aveți un glob de cristal care prezice viitorul. Altfel, așa cum vă spuneam mai sus țineți cont de niște chestii:

  • majoritatea câștigați salariul în RON. A economisi în EUR înseamnă conversie RON către EUR. Apoi dacă vreți să folosiți banii conversie din nou EUR către RON. Pierdeți de 2 ori din diferența de curs valutar. Și nimeni nu vă schimbă bani la cursul BNR.
  • inflația în zona EUR nu e sub controlul României. O surpriză acolo vă poată devaloriza economiile la fel ca în economiile în RON.
  • comisioanele bancare sunt un cost important. Atât conturile în EUR cât și cele în RON au comisioane. Unele măricele.
  • dobânzile la depozite sunt mici pentru EUR. Sunt bănci care nici măcar nu mai oferă depozite în EUR deci retrageți mai puțin decât ați băgat dacă e să ținem cont și de comisioane.

Din cauza asta mă feresc să dau sfaturi financiare pe blogul acesta: nici eu nici alți oameni mult mai deștepți ca mine nu știm. În cel mai bun scenariu vă pot spune ce opțiuni sunt, dar nu mă simt ok să recomand o chestie cuiva. Lucrurile sunt mult prea complexe și prea puțin predictibile pentru a vă putea da un sfat care să nu aibă un disclaimer lung la fel.

Apropo de asta, câți dintre voi ați aruncat un ochi zilele astea pe pensiile voastre din Pilon II? Știți că s-a dus bursa în cap și odată cu ea și randamentele pensiilor voastre, nu?

Așa că atenție mare la sfaturile date aiurea pe internet. Un blogger care se pricepe la routere și burgeri nu neapărat bun și la economie.

P.S: Tot el publicase ieri un articol în care spunea că o marcă de purificatoare de aer ar putea filtra coronavirusul din aer.




Închiderea granițelor crează probleme economice mari

Am văzut multă lume cerând închiderea granițelor României rapid în ideea de a nu permite oamenilor bolnavi să se întoarcă în România.

Problema evidentă e lipsa completă de compasiune a acestor oameni față de semenii lor. Trecând peste asta însă am impresia că oamenii ăștia nu au nici cea mai vagă idee cum funcționează lumea din jurul lor.

Știți cum e chestia aia ”ai grijă ce îți dorești, că s-ar putea întâmpla”. Ei bine, pe logica asta poate ar trebui să se întrebe oamenii ăștia care cereau închiderea granițelor când au cumpărat ultima oară roșii. Da, roșii, chestiile alea de culoare roșie care se bagă în salată și sunt folosite de unii să evalueze filme.

Știți că roșile nu cresc în mod natural în luna martie nu? Roșiile alea pe care le cumpărați din supermarketuri acum nu sunt roșii românești ci aduse de prin Turcia, unde clima permite creșterea lor și în sezon mai rece. Mai sunt roșii crescute în sere, dar nici pe departe în cantitățile necesare pentru a acoperi cererea de pe piața românească.

Dar cartofii, aveți idee de unde sunt? Deși avem o producție decentă de cartofi o mare parte din ce găsiți în supermarketuri vine din Polonia.

Dar hainele de pe voi, de unde sunt? Produse în România? Mă îndoiesc, aș zice mai de grabă că sunt din una din aceste țări:

  • Turcia
  • China
  • Bangladesh

Telefonul sau laptopul pe care vă citiți blogul ăsta și vă uitați la seriale și porno unde e făcut? În România? Ha ha!

Acum întrebarea de 1 milion de dolari: Când se închid granițele se închid și pentru șoferii de tir, marinarii de pe vapoare și piloții de avion? Cum ajung toate bunurile de mai sus în România? Am ajuns la tiruri care se conduc singure și nu am auzit eu?

Există un risc real ca România să aibă probleme cu aprovizionarea în săptămânile următoare

Țările care blocat frontierele au făcut asta în ideea de a opri răspândirea virusului. Dar unele din ele au blocat complet granițele, inclusiv pentru transportul de bunuri. Pe un site specializat pe probleme de transport am dat peste niște informații cam nasoale:

Hungary states that starting from last night foreign trucks can cross the Slovenian-Hungarian border only between 21:00 and 00:00 only 15 trucks at every 10 minutes, so not more than 200 trucks per day!

Transport companies should provide, before a request to cross the border, data like the name of the driver, number plate of the truck and hour and minute when they intend to cross a certain border.

For Romania this is really problematic, because the price of being European Union member came with the disappearing of the local industry. Romania imports almost 80% of the food, so all the fruit and vegetables coming from Spain and Italy are limited to reach Romania because the trucks are asked to wait for days at the Hungarian borders. And not only Austria, Slovenia and even Croatia and Serbia make the transit really difficult. Trucks with medical supply are stopped in Germany, even if imported from The Netherlands, but Germany forbids the export of medical equipment and medicines so they stopped the trucks to Romania even if the goods come from The Netherlands.

Problema de mai sus e reală și a apărut pe ici pe colo în presă (aici, aici dar nu a fost luată în seamă).

Comisia Europeană a observat și ea chestiile astea și încearcă (zic ei) să remedieze situația. Cert e că închiderea granițelor de către celelalte țări ale UE riscă să lase România mai expusă decât alte țări din Vest. Nu cred că sunt motive de alarmă pentru moment, dar dacă situația transporturilor transfrontaliere nu e rezolvată România ar putea fi lovită de o lipsă acută de bunuri și imediat după de inflație. Lucrurile par să se miște în direcția bună și să sperăm că nu vor reapărea probleme.

Concluzii

Închiderea granițelor nu e ca un întrerupător unde oprești și pornești curentul. Închiderea completă a granițelor înseamnă  că nu mai pupăm multe dintre bunurile cu care suntem obișnuiți și pe care nu le producem local.

Așa că mai ușor cu ”închideți granițele” că mâine poimâine aflați din proprie experiențe cât de puține lucruri sunt produse în România.




Ministrul Finanțelor ia măsuri politice în plină pandemie

Fostul prim-ministru desemnat și actual (încă) ministru al finanțelor, Florin Cîțu ne-a anunțat că a luat măsuri pentru a sprijini contribuabilii în plină epidemie de coronavirus.

”În sfârșit se mișcă lucrurile” mi-am zis, mai ales că scrisesem și eu despre ce măsuri au luat alții pentru a ajuta mediul de afaceri. Nu știu de ce, dar mă gândeam că vor fi luate niște măsuri comprehensive, ceva consistent.

Ei bine, m-am înșelat, tot ce a putut produce dl. Cîțu pentru început a fost asta (sursă):

Și pentru că anunțul de mai sus nu era ”pe brand”, a venit și cel cu logo și siglă PNL (sursă):

Am două probleme mari și late cu măsura asta:

E o picătură într-un ocean

Dacă aveți curiozatatea să vă uitați pe cuantumul taxelor locale în România o înțelegeți de ce spun asta. Căutați cât sunt taxele pe siteul localității din care sunteți. Uite, vă dau eu linkul pentru Sector 1 București. Câte mașini are firma la care lucrați voi? Cât plătește pentru clădirea în care sunt birourile?

Cât plătiți voi ca persoană fizică taxe locale? 100 și ceva de lei pentru apartament? câteva sute de lei pentru mașină?

Taxele locale în România sunt mărunțiș pe lângă taxele locale din alte țări. Iar firmele nu plătesc sume exorbitante către consiliile locale. Asta înseamnă că amânarea asta nu le va ajuta prea mult.

Dinspre mediul de afaceri și consultanții fiscali veneau în schimb alte cerințe:

  • Amânarea plății impozitului pe profit, care are termen 25 martie, adică peste 2 săptămâni. Pe 25 martie se plătește impozitul pe profit aferent calculului final pentru anul 2019. Impozitul se plătește în mod normal trimestrial pe baza unui calcul provizoriu (profitul înregistrat la trimestru). Dar sunt anumite cheltuieli care apar abia la final de an (de exemplu costurile cu auditul, facturi de abonamente anuale, cheltuieli cu managementul, cheltuieli venind de la firma mamă șamd). Asta înseamnă că o firmă care plătește impozit pe profit plătește 3 tranșe de impozit pe profit aferent trimestrelor 1 până la 3, apoi calculul pentru trimestru 4 e de fapt calculul final care include toate veniturile și cheltuielile aferente anului, din care se scade ce s-a plătit deja. Acest impozit se plătește luna asta pe 25 martie. Acea plată va pune ceva presiune pe finanțele firmelor mici și mijlocii în special.
  • În afară de asta ar mai fi și plata TVA-ului care se face fie la trimestru (pentru cine are sub 100.000 de euro cifră de afaceri) sau lunar (cine e peste sau intră pe niște excepții). Termenul de plată pentru TVA e 25 a lunii următoare celei în care s-a terminat trimestrul.

Deci pe 25 martie e termen de plată a impozitului pe profit pe anul 2019 și a TVA-ului pe luna februarie 2020. Abia pe 16 martie și după multe insistențe au apărut informații cum că se va amâna depunerea declarațiilor și plata acestor impozite.

Dar repet, ce sens avea amânarea impozitelor locale ca primă măsură? Cu atât mai mult cu cât măsurile de impact sunt altele?

Taxele locale sunt importante pentru localități

Se numesc taxe locale dintr-un motiv evident: banii aceia merg la localitățile care le colectează nu la bugetul central. E o distincție foarte importantă pentru că prin această amânare Ministerul Finanțelor privează localitățile de principala lor sursă de finanțare în multe cazuri. Chiar dacă la nivel individual suma plătită nu e mare, aceste impozite și taxe locale se adună și finanțează serviciile publice locale.

Transportul în comun din localități, serviciile sociale, întreținerea școlilor și a foarte important: A SPITALELOR! Multe spitale sunt în administrarea localităților în care se află. Și nu de ieri ci de mulți ani.

Spre exemplu Primăria București are în administrare 19 spitale (sursă):

De aproape 12 ani, în București, un număr de 19 spitale, unele foarte mari, precum Colentina (1.500 de angajați) sau Obregia (2.000 de angajați), funcționează în subordinea Primăriei Capitalei.

Amânarea termenului de plată a taxelor locale va lăsa Primăria București cu o gaură uriașă în buget! Ori PMB e responsabilă direct cu administrarea spitalelor unde se află și se vor afla cei care suferă de coronavirus. Salariile doctorilor sunt plătite de Ministerul Sănătății, dar spitalele sunt întreținute din banii primăriei.

De ce a luat dl. Cîțu măsura asta? Nu ajută firmele prea tare, nu ajută oamenii prea mult, dar pune o presiune uriașă pe finanțele primăriilor!

Speculez aici, dar e destul de clar că primăriile vor cere ajutor de la bugetul central. Cine controlează bugetul central? Ei bine, PNL prin dl. Cîțu. Cine va primi cu prioritate bani?

Experiența ultimilor 20 de ani ne spune că banii merg mai întâi la primăriile de aceeași culoare politică precum cea a partidului de la guvernare. Dacă ipoteza asta e adevărată atunci primăriile PNL vor primi cu prioritate bani în timp ce primăriile PSD vor vedea mai puține resurse. Știți care e cea mai mare primărie controlată de PSD? Primăria Municipiului București, cu cele 19 spitale în subordine.

În plină pandemie PNL și dl. Cîțu par să nu uite că sunt în an electoral. Să sperăm că mă înșel.

Și dacă Guvernul ar fi într-adevăr setat pe a ajuta primăriile ar fi putut trece finanțarea spitalelor în subordinea Guvernului măcar temporar. Așa Guvernul a luat banii primăriilor, dar le-a lăsat cheltuielile. Cu atât mai grav acum când spitalele vor fi supra-aglomerate

Halal responsabilitate!

Foto din cover: Norbert Kaiser / CC BY-SA (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.5)




Nu ar trebui stimulat consumul în economie în perioada pandemiei

Știu că lumea probabil nu prea are chef să se gândească la economie în perioada asta, dar uite că trebuie să o facem.

Pandemia de CoVid-19 ar putea să afecteze puternic economia mondială dacă nu se stinge în câteva săptămâni. Efectele se văd deja în unele sectoare:

Problemele vor crește și mai mult dacă va trebui ca o mare parte a forței de muncă să rămână acasă. Sunt oameni care pot lucra de la birou, dar sunt încă mulți care nu vor putea face asta.

Nu ar trebui stimulată economia în timpul unei pandemii

Instrumentele clasice de stimulare a economiei în vremea unei pandemii nu prea funcționează. De fapt, cred că e nevoie de o explicație ceva mai lungă: instrumentele funcționează, dar efectele nu sunt cele dorite.

În mod normal, când o economie intră în recesiune, decidenții au la dispoziție două tipuri de instrumente:

  • monetare – de regulă Banca națională scade rata dobânzii
  • fiscale – tăieri de taxe

Prin scăderea ratei dobânzii băncile pot acorda credite la dobânzi mici. Asta înseamnă că firmele se pot împrumuta mai ieftin de la bănci ceea ce duce, în condiții normale, la o creștere a activității economice pentru că firmele au mai mulți bani de investit. Zic în condiții normale pentru că sunt și excepții de la situația asta, dar nu vorbim despre ele momentan.

Creșterea activității economice înseamnă că firmele bagă acei bani în a cumpăra mai multă marfă, a produce mai multe bunuri în fabrici, a deschide noi magazine poate, angajează mai mulți oameni și așa mai departe.

Prin tăieri de taxe se dorește, în condiții economice normale, același efect: taxele mai mici, spun unii economiști, vor stimula firmele să investească în expansiune. La fel ca și mai sus, asta înseamnă că vor cumpăra mai multă marfă, vor produce mai mult în fabrici, vor angaja mai mulți oameni și așa mai departe.

Acum întrebare: vrem să creștem numărul de oameni din fabrici, birouri și magazine în perioada unei pandemii? Vrem să facem bunurile și serviciile mai ieftine și să facem oamenii să iasă din case și să călătoarească sau să consume în perioada unei pandemii?

NU! Clar nu!

Ce poate face totuși un guvern?

Zic un guvern, nu neapărat guvernul român pentru că unele țări au înțeles că instrumentele normale nu ar trebui folosite în situația asta. Un exemplu destul de bun pare la o primă vedere cel al Guvernului Britanic al lui Boris Johnson. Zic ”la primă vedere” pentru că ieri a fost publicat și nu am avut timp să mă uit în detaliu prin el.

Pentru a ajuta economia în perioada coronavirusului Guvernul lui Johnson vrea să facă următoarele chestii:

  • se poate lua concediu medical mult mai ușor, inclusiv pentru cei care se află în auto-izolare, fără să aibă vreo hârtie de la doctor
  • decontarea concediului medical către angajatori se face mult mai rapid
  • un fond de garantare a creditelor va fi creat prin care IMM-urile britanice afectate de coronavirus vor putea accesa finanțare la dobânzi mult mai mici
  • există posibilitatea de a agrea cu Fiscul britanic prelungirea termenelor de plată a taxelor datorate statului.
  • extinderea unor scheme de ajutor social pentru cei care lucrează în ”gig economy” adică șoferii de Uber, Deliveroo (echivalentul Glovo) și așa mai departe. Aceștia nu au statut de ”salariați” deci nu pot beneficia de concediu medical.
  • extinderea temporară a unei reduceri a taxelor pe clădiri plătite de baruri, restaurante, cinemauri și alte afaceri care sunt legate de turism și ceea ce britanicii numesc ”high street”.

Lista de mai sus nu e completă, puteți citi și alte măsuri în documentul prezentat de guvernul britanic. Nu sunt fan al conservatorilor britanici, și nici nu sunt 100% de acord cu ce e în lista de mai sus, dar la nivel principial măsurile sunt în linie cu ideea de a nu stimula consumul în perioada pandemiei. Ajutoarele acordate companiilor sunt pentru a le ajuta să treacă peste o problemă temporară.

Ce va face Guvernul român?

Guvernul României se sfătuiește cu diverse instituții ale statului și cu patronatele în legătură cu ce măsuri economice să ia pentru a contracara efectele coronovarisului. Cineva remarca bine că din întâlnirea aia lipsesc sindicatele. Credeți că va ieși ceva bun pentru românii simpli din întâlnirea asta? Vom vedea…

Pe de altă parte, sper să mă înșel, dar am o bănuială că mințile luminate de la Guvern nu vor ține cont de tot ce am scris mai sus despre stimularea consumului în perioada asta. Iată de exemplu ce ne anunță Florin Cîțu:

”În acest moment este foarte imporatant să creștem puterea de cumpărare a românilor.”

Nu boss, nu e ăsta momentul! Din toate momentele posibile fix ăsta e cel mai prost să crești puterea de cumpărare a românilor! Și atenție, postarea lui nu e de acum 2 săptămâni ci de pe 11 martie 2020!

Și fără supărare, dar nu îți trebuie doctorat în economie să îți dai seama că ce spun e corect. E de manual de economie de anul 1!

Dar există se pare destul de multe voci care cer stimulente economice de la guvern, așa că sunt șanse mari să nu scăpăm. Inclusiv în rândul ”influencerilor” au apărut îndemnuri la revenirea la normalitate (văzută la Alexandru Evanghelidis):

Cum dracu să le zici oamenilor să facă turism și să iasă în restaurante acum? Postarea lui Mândruță și Mandachi e de pe 10 martie, nu de acum 2 săptămâni! Cum poți spune asta având în vedere tot ce s-a întâmplat zilele astea?

Concluzii

Eu știu că unele chestii de economie sunt complicate, dar a NU stimula consumul în perioada unei pandemii globale e la mintea cocoșului! Nu îți trebuie doctorat în economie la Oxford ca să îți dai seama de asta! Trebuie ajutați atât salariații cât și firmele să treacă peste acest șoc, dar nu prin stimularea consumului ci prin măsuri menite să facă viața mai ușoară tuturor în perioada asta.

Concret e vorba despre:

  • amânarea unor termene de plată a impozitelor și taxelor acolo unde pandemia a avut un impact major
  • credite la dobânzi preferențiale pentru a ajuta firmele cu cash în perioada asta
  • simplificarea legislației privind concediul medical pe perioada pandemiei atât la nivel de angajat cât și angajator.
  • extinderea ajutoarelor sociale și celor care nu sunt salariați pe perioada pandemiei.
  • înghețarea plății creditelor (ipotecare cel puțin) pe perioada pandemiei având în vedere că mulți oameni s-ar putea să nu își mai primească salariilor în întregime sau să le primească cu întârziere (Italia a făcut deja asta)

Se pot face multe lucruri în privința asta, important e să nu se stimuleze consumul ci ajutorarea oamenilor și a companiilor temporar.




Va trebui să trăim cu (corona)virușii într-o lume globală

În cercurile ceva mai înalte ale lumii civilizate se știa că la un moment dat va apărea o pandemie globală. Problema nu s-a pus niciodată la modul ”dacă vine o pandemie ce facem?” ci ”când vine o pandemie ce facem?”.

Ei bine, cu toate astea, politicienii și factorii decidenți au ignorat problema ani la rândul, considerând că sunt alte lucruri mai urgente de care ar trebui să se ocupe:

In May 1989, Nobel laureate Joshua Lederberg gathered fellow Nobelists and a roster of extraordinary virus-hunters for a three-day meeting in Washington to consider a then bold hypothesis that viruses, far from being vanquished by modern medicine, were actually surging worldwide in animals and people, often in forms never previously seen. And air travel increasingly meant that an outbreak in an obscure location could spread to large cities, even make its way around the world.

Problema pare să fie bine înțeleasă de specialiști, dar insuficiente fonduri au fost puse la dispoziție de-a lungul timpului pentru pregătiri.

Ce opțiuni sunt în cazul unei pandemii

Majoritatea țărilor din lumea civilizată au o strategie de urgență pentru pandemii. Odată cu aparia CoVid-19 (ăsta nou) au apărut două variante diferite de a aborda problema:

  • varianta dramatică: închiderea totală a unor regiuni
  • prevenire – limitare a pandemiei

Închiderea totală a unor regiuni

Primii care au făcut asta au fost chinezii, care au închis regiunea Wuhan, de unde provine virusul. Ați crede că e o măsură binevenită pentru stoparea virusului, dar de regulă chestia asta se face mai mult pe post de teatru ieftin. În China măsura a fost o dovadă a incompetenței autorităților care au scăpat situația de sub control, efectiv ignorând o cantitate uriașă de dovezi că un virus făcea ravagii în oraș. Dacă citiți un pic despre ce s-a întâmplat în Wuhan înainte de declararea carantinei veți înțelege mai bine că răspunsul autorităților putea fi mult mai eficient și mai puțin dramatic.

Închiderea provinciei practic a fost semnul că autoritățile nu știu să gestioneze eficient situația și au dat cu toporul acolo unde era nevoie de un cuțit.

Pe urmele lor calcă Italia, care la rândul ei a închis provincia Lombardia. La fel ca în China, în Italia începuse epidemia cu câteva săptămâni înainte ca autoritățile să descopere primul caz. În timp ce Marea Britanie, Germania și Franța repatriau cetățeni din Wuhan și îi băgau direct în carantină, Italia stătea cu mâinile în buzunare și fluiera.

Astfel s-a ajuns ca epidemia din Italia să scape de sub control și Italia să fie țara care exportă virusul în numeroase alte țări (nu doar România). Din nou, închiderea provinciei și a unui număr de orașe e un semn al incompetenței autorităților italiene în a gestiona situația.

Prevenirea – limitarea epidemiei

Asta e ce au făcut celelalte țări europene cu capul pe umeri. Și culmea e că situația era sub control până la punctul la care a izbucnit epidemia în Italia. Odată cu explozia numărului de cazuri din Italia a avut loc o creștere și a cazurilor din alte țări.

Țările cu un număr mare de conexiuni internaționale, de genul Marii Britanii știu că nu pot face prea multe pentru a stopa virusul în astfel de situații.

Spre exemplu dacă veți citi strategia de combatere a virușilor de tip gripal a Marii Britanii veți găsi o chestie foarte interesantă menționată acolo (vezi pagina 38):

The Foreign and Commonwealth Office will issue advice regarding travel to affected countries. There are no plans to attempt to close borders in the event of an influenza pandemic. The UK generally has a high level of international connectivity, and so is likely to be one of the earlier countries to receive infectious individuals.

Așadar, nu au de gând să închidă granițele pentru așa ceva. De ce? Păi iată ce zic oamenii:

Modelling suggests that imposing a 90% restriction on all air travel to the UK at the point a pandemic emerges would only delay the peak of a pandemic wave by one to two weeks. Even a 99.9% travel restriction might delay a pandemic wave by only two months.

Deci chiar și închiderea aproape completă a granițelor (99,9%) nu ar opri virusul, doar l-ar întârzia cu vreo 2 luni. Dar repercusiunile închiderii granițelor ar fi serioase:

The economic, political and social consequences of border closures would also be very substantial, including risks to the secure supply of food, pharmaceuticals and other supplies.

Practic, ce spun ei e că dacă vrei să închizi granițele complet riști să rămâi fără mâncare și medicamente. Care ar fi alternativa? Tipul ăsta care scrie pentru Reuters pune punctul pe ”i”:

Maintaining business as normal is crucial to maintaining health services, supply chains, food distribution, and essential services such as utilities, banking and transportation.

In contrast to China, where the government placed much of the country in lockdown, Britain will try to carry on as normally as possible, and most other countries will probably follow the same strategy.

If coronavirus cannot be contained in China, which now seems likely, governments, businesses and individuals will have to learn to adapt to it.

Aplatizarea curbei

Închiderea granițelor nu funcționează din câte se pare, cel puțin nu în țări democratice. Sunt șanse mari ca nici închiderea provinciei Lombardia să nu oprească virusul dacă italienii nu se adună și iau măsuri.

Între acestea se discută mult zilele astea despre importanța ”aplatizării curbei”. Când spun ”se discută” nu mă refer la România ci prin alte locuri:

Acel ”flattening the curve” se referă la următoarea chestie:

Cocoașa aia mare în curbă e o chestie foarte nasoală pentru sistemul medical al oricărei țări pentru că, de regulă, sistemele medicale nu sunt puse la punct pentru a face față unui număr foarte mare de internări în spital. Altfel spus nu e loc în spitale, nu e personal medical suficient, nu sunt medicamente destule sau echipamente care să fie disponibile într-un interval foarte scurt de timp pentru un număr foarte mare de pacienți.

Prin urmare trebuie luate măsuri pentru a aplatiza acea cocoașă, adică o reducere a numărului maxim de îmbolnăviri. Numărul de cazuri e posibil să rămână neschimbat, dar odată ce trece boala pacientul poate fi externat și locul său luat de altcineva. Astfel presiunea asupra sistemului medical e mai mică decât în ipoteza unei pandemii necontrolate.

Cum se aplatizează curba?

Ce se poate face pentru a aplatiza curba? Statul acasă în carantina dacă există suspiciuni de infectare pare a fi o măsură larg răspândită. Nu e foarte clar cât de eficientă e având în vedere că trebuie să îți cumperi mâncare totuși. Ba chiar în România fix statul face chestia asta mai grea (sursă):

Directorul General al Poștei Române, Horia Grigorescu, a trimis o circulară către oficiile poștale prin care le solicită poștașilor să nu mai livreze pensiile și alocațiile către cetățenii aflați în carantină din cauza coronavirusului.

Nu există o listă publică cu cazuri deci nu înțeleg sensul măsurii. Dar în fine.

O altă măsură larg răspândită e limitarea evenimentelor cu un număr mare de oameni. În România a interzis evenimentele cu mai mult de 1.000 de oameni și închiderea școlilor unde se depistează cazuri.

Închiderea școlilor e o măsură care, luată la timp, poate salva multe vieți. Există dovezi ample care indică faptul că în timpul gripei spaniole din 1918 orașele care au închis școlile înainte ca epidemia să atingă proporții au avut o rată de mortalitate mult mai mică decât cele care le-au închis după ce epidemia făcea ravagii. Închiderea școlilor e considerată cea mai eficientă măsură non-farmaceutică în astfel de cazuri pentru că oprește nu doar închiderea școlilor ci și statul acasă de către părinți cu copiii.

România ar trebui probabil să închidă școlile de pe acum, nu să aștepte ca situația să devină similară cu a Italiei.

Mă rog, știți voi, și clasicul spălat pe mâini și evitatul contactului social inutil. Cert e că astfel de măsuri funcționează, dovadă în acest sens fiind țări precum Taiwan sau Vietnam (unde cele mai recente cazuri provin din Europa), ambele cu un număr redus de cazuri de CoVid-19 deși sunt vecine cu China.

Va trebui să trăim și să muncim în astfel de pandemii

Vă spuneam într-un alt articol despre căderea bursei, ei bine nu toate acțiunile au căzut. Unele din ele de fapt au luat-o bine în sus (via AlphaVille):

Turns out however, the working from home stocks are on a tear. Peloton is up 5.6 per cent on the week, and Zoom, the video communications company is up a whopping 15.5 per cent.

Peloton produce biciclete de exerciții de interior. Zoom produce software de video-conferințe. Ambele se referă la situația în care ieșitul din casă și mersul la muncă nu vor mai fi foarte populare.

Pe de altă parte poate cu ocazia asta se va trece cu adevărat la lucratul de acasă la scară mai mare. Tehnologia există, disponibilitate există, ar trebui să lucrăm mult mai mult de acasă. Ar fi bine și pentru mediu și pentru noi.

Așa că gripa asta va fi doar încălzirea pentru multe alte evenimente similare care vor urma.

P.S: Dacă vreți să vă asigurați că sistemul vostru imunitar e puternic, sunt lucruri plăcute pe care le puteți face:




Orientul Mijlociu poate deveni și mai periculos din cauza coronavirusului

Un tip de la Wired remarca o chestie interesantă despre Iran:

For six weeks after China first reported details of a previously-unknown coronavirus spreading in the city of Wuhan, the disease – now called Covid-19 – stayed mostly confined to China. But in the last two weeks, major outbreaks have sprung up outside the country’s borders. In South Korea more than 1,250 have contracted the disease while in Italy seven people have died amid 229 confirmed cases.

But it is Iran that is concerning public health experts the most. According to the latest reports from the Iranian health ministry, the country has seen 15 confirmed deaths from Covid-19 and 95 confirmed cases. That death rate – of around 16 per cent – is “really quite high based on the China experience, and for early in the course of the epidemic is substantially high,” says Paul Hunter, professor in medicine at the University of East Anglia.

Se pare că același coronavirus are rate diferite de mortalitate în China și Iran. Explicația cea mai la îndemână e că Iranul nu raportează corect cifrele și are mai multe cazuri de infecție decât recunoaște. Pe de altă parte, când vine vorba de raportări cam toată lumea știe că uriașul asiatic manipulează masiv datele statistice. Nu ar fi vreo surpriză dacă ar fi subestimat cifrele. Ba chiar se pare că între timp până și chinezii au început să dea drumul la cifre care urcă rata de mortalitate la 4%.

Dar 4% e mult sub 16% al Iranienilor. O explicație mult mai logică însă pentru diferența asta privind rata de mortalitate ar fi însă alta: sancțiunile economice. Iranul a fost sub sancțiuni economice mulți ani de zile (și încă e). Ei bine, deși echipamentele și produsele medicale nu se află pe lista de sancțiuni, economia sa și resursele disponibile sistemului medical iranian sunt mult atrofiate raportat la necesități:

Human Rights Watch said in October 2019, long before the coronavirus outbreak began, that American economic sanctions have harmed Iranian’s right to health. While international sanctions don’t extend to medical supplies, the knock-on effects on the economy have no ability but to harm how Iran’s health system works. Iran has 1.5 hospital beds per 1,000 people, according to the World Bank, half the number in Italy and lower than the global average of 2.7 per 1,000 people.

O altă mare problemă e zona Orientului Mijlociu în general. Vorbim de o regiune cu o populație uriașă de refugiați, cu un stat sirian în ruine și cu granițe mai mult pe hârtie. Se poate trece din Irak în Siria fără să te întrebe nimeni de sănătate. Iranul antrenează și trimite oameni să lupte în Siria, Liban și prin alte locuri prin Orientul Mijlociu.

Ca să nu mai spunem de milioanele de oameni aflați în tabere de refugiați, hrăniți precar, cu igienă precară și aglomerați în spații mici. Izbucnirea epidemiei într-o astfel de tabără ar fi catastrofală și ar avea o rată de mortalitate uriașă.

Sper să nu fie cazul, dar vă imaginați ce panică s-ar declanșa în Europa dacă un nou val de imigranți, potențial purtători ai virusului, ar pleca spre Europa? Europa cu greu a făcut față ascensiunii dreptei extremiste după primul val de imigrație. Dacă adăugăm teama de virus unui nou val de imigrație îmi e teamă că lucrurile o vor lua razna complet.

Poate UE își dă seama cu ocazia asta că trebuie să joace un rol mai activ la nivel global și să prevină conflicte în vecinătatea sa. Altfel va fi la mâna sorții sau a unor personaje în care nu poți avea încredere. Și nu, nu e o exagerare, iată ce zice BBC-ul):

Recep Tayyip Erdogan was speaking after announcing Turkey could no longer enforce a 2016 deal with the EU to prevent migrants entering Europe.

Greek police have used tear gas to stop thousands of migrants entering and the country has asked the EU border agency Frontex for urgent help.

Mr Erdogan said Turkey could not cope with a new wave of Syrian refugees.

Nearly a million Syrians have fled to the Turkish border from the Idlib area, amid heavy fighting between Turkish-backed rebels and Syrian government forces.

Turkey is already hosting 3.7 million Syrian refugees, as well as migrants from other countries such as Afghanistan – but previously stopped them from leaving for Europe.

Dacă reizbucnește războiul în Idlib (și așa se pare) atunci există riscul de a apărea încă 1 milion de refugiați sirieni la granițele Europei.