Catedrala Mântuirii Neamului ar fi trebuit construită de Stat

Azi a fost slujba de sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului, prilej de glume și revoltă în unele colțuri ale mass-mediei. Ce lipsește din discursul public legat de Catedrala asta e logica, dacă e să mă întrebați pe mine. Toată lumea are o opinie și e normal să fie așa, dar prea puțină lume are opinii argumentate, ca să putem înțelege măcar motivația lor. Iar din cei care au opinii argumentate și mai puțini folosesc logica în argumentele respective. Ce vreau eu astăzi e să vă explic câteva chestii despre Catedrala asta, așa cum arată ele atunci când abordăm lucrurile logic, realist și pragmatic. O să vedeți cum, aplicând aceste 3 concepte vom ajunge la niște rezultate surprinzătoare, cum ar fi:
  1. Catedrala ar fi trebuit construită de stat, nu de Biserica Ortodoxă Română (BOR)
  2. Construcția Catedralei nu e ceva anormal
  3. Catedrala se poate dovedi utilă în politica externă a României
Momentan am să vorbesc despre punctul 1, cel referitor la construcția Catedralei de către stat, nu de către BOR.

Soluția optimă vs soluția realistă

Trăim într-o lume complicată, cred că asta știe deja toată lumea. Ceea ce nu înțelege toată lumea însă e că, de multe ori, soluția optimă pentru rezolvarea unei probleme nu poate fi aplicată. Într-o lume ideală de exemplu nu am avea nevoie de oameni care să măture străzile, pentru că nimeni nu ar arunca mizerie pe jos. Educația de acasă alături de educația de la școală, plus dispunerea de coșuri de gunoi și camere de filmat într-un mod optim ar duce la zero mizerie aruncată pe jos. E posibil așa ceva însă? E sistemul de educația atât de bun, iar părinții atât de preocupați de odrasle încât să ajungem la așa ceva? E eficientă montarea a atât de multe coșuri de gunoi și camere de filmat? Soluția realistă la problema mizeriei aruncate pe jos de oameni sunt măturătorii. Nu ne putem baza pe bun simț și educație iar montarea unui număr atât de mare de camere de filmat și coșuri de gunoi e mai scumpă decât salariile plătite măturătorilor. În lumea reală lucrurile nu funcționează perfect, există ineficiențe în sistem de educație iar costurile vor fi întotdeauna o problemă.

Soluția optimă pentru construcția Catedralei

Haideți acum să folosim cele două variante de a rezolva o problemă pentru a înțelege construcția Catedralei. În primul rând haideți să presupunem (de dragul argumentației momentan) că această Catedrală trebuie construită. Voi discuta despre necesitatea ei în altă postare, nu acum. Bun, acum haideți să ne gândim la câteva soluții la problema construcției ei:
  1. Catedrala e construită de BOR din fondurile proprii și donații private (nu ale statului)
  2. Catedrala e construită de BOR din fondurile proprii, donații private și donații ale statului (indiferent că vorbim de primării, ministere și așa mai departe).
  3. Catedrala e construită de Stat din fonduri proprii, donații BOR și donații private.
  4. Catedrala e construită în parteneriat de Stat și BOR din fonduri guvernamentale, ale Bisericii și donații private.
Atât pentru BOR, cât și pentru Statul Român soluția optimă ar fi fost cea de la punctul 1, anume Catedrala construită de BOR din fonduri proprii și donații private. Spun că ar fi fost soluția optimă pentru toată lumea pentru că:
  • BOR nu ar fi depins de relația cu Statul român, care vine la pachet cu obligații (vezi mai jos)
  • Statul nu ar fi fost în situația de a fi constant criticat pentru relația cu BOR
  • S-ar fi putut spune că NU au fost luați bani de la spitale sau școli pentru construcție
Soluția actuală la problema construcției Catedralei e cea de la punctul 2, adică un melanj de fonduri proprii ale BOR, donații private și, mai important, donații ale Statului Român. Amestecul acesta de finanțări crează o grămadă de probleme:

BOR depinde de Statul Român pentru finanțarea Catedralei

Știu că relația asta există de mult timp, dar dimensiunea actuală cred că e fără precedent de la Revoluție și până în prezent. Toate acele zeci de milioane de euro alocate catedralei nu vin fără obligații, în ciuda faptului că sunt donații. BOR trebuie să livreze voturi, influență politică în comunitățile pe care le păstorește și (posibil) multe alte lucruri la schimb, inclusiv bani (explic mai jos). Și nu o zic doar eu, o zic până și preoții (via Casa Jurnalistului):
Domnul și Maica Stareța

„Să trăiți, domnu’ Vanghelie! Mai bun ai fost matale![către enoriași:] Păi ne-a dat bani, a fost bun.“„Părinte, a dat și din munca noastră!“

Publicată de Casa Jurnalistului pe Duminică, 25 Noiembrie 2018
Sumele astea mari dedicate Catedralei nu fac altceva decât să atragă priviri urâte de la populație și oameni care își bagă nasul în afacerile BOR (la propriu). ”Să fie lumină” e un proiect jurnalistic al lui Vlad Stoicescu care analizează legătura între stat și biserică. O să vă luați cu mâinile de păr citind cât de puternic e legată lumea politică de cea religioasă. De asemenea o să înțelegeți și cât de puțină vizibilitate există asupra felului în care sunt cheltuiți banii publici alocații Bisericii. Ca paranteză vă recomand să citiți ultimul lor articol care discută fix despre istoricul finanțării Catedralei.

Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!


Lăsând la o parte privire urâte, BOR mai are un motiv să nu fie neapărat încântat de faptul că banii vin de la bugetul de stat:

Să nu furi

Cam așa zice una din cele 10 porunci. Dar în România furtul nu e un păcat ci o parte din cultura noastră. Cu toate astea, nimănui nu îi convine să îi dispară bani, cu atât mai puțin BOR. La ce mă refer? Păi haideți să privim lucrurile obiectiv: România e țara în care proiecte mari de infrastructură nu se fac până cine trebuie nu își ia șpaga necesară. În ultimii ani însă, la presiunea unor instituții internaționale șpaga a devenit din ce în ce mai dificil de luat pentru că:
  1. Pe de o parte a crescut riscul de a ajunge la pușcărie
  2. Transparența cheltuirii banului public a crescut și ea considerabil (mai avem până a ajunge la nivelul Vestului, dar e mai bine decât în anii 90).
Punctul 2 de mai sus e cel care ne interesează în discuția asta. Când vine vorba de contracte publice, cam toate instituțiile trebuie să demareze proceduri de licitație dacă sumele sunt măricele. Acele licitații sunt la rândul lor publice și se poate vedea cine câștigă și cu ce ofertă. Apoi se poate afla dacă firma câștigătoare e cumva legată de vreun politician. Ce legătură are asta cu BOR?

Foto: Rakoon [CC0], from Wikimedia Commons

Păi BOR nu e instituție a Statului Român și, prin urmare, nu e supusă regulilor de transparență ale acestuia. Deci BOR nu e obligată să facă licitație publică pentru atribuirea lucrărilor de la Catedrală. Ce intră și ce iese în contabilitatea BOR nu e atât de transparent precum contabilitatea instituțiilor publice. Ori asta e mană cerească pentru politicieni.

Acum întrebarea de 1 milion de euro:

Dacă ați fi un politician deștept care vrea să își tragă o șpagă ați fi tentați de o schemă cu BOR? De exemplu: Donați 1 milion de euro DOAR DACĂ lucrează cu firma X a vărului soției voastre de exemplu.  Ori asta înseamnă că din milionul acela de euro alocat, o parte trebuie să fie șpaga voastră. Și de când cu DNA-ul riscul e mai mare deci și șpaga pe măsură. Prin urmare, deși au fost alocați 1 milion de euro, BOR nu beneficiază concret decât de o parte din acei bani, restul fiind șpaga. Cei de la ”Să fie lumină” vorbesc despre 121 de milioane de euro alocați de-a lungul timpului pentru Catedrală. Credeți că toți cei 121 de milioane au fost efectiv folosiți pentru asta? Având în vedere cine a alocat banii și lipsa de transparență a BOR e posibil să nu. Tot cei de la ”Să fie lumină” spun că nu le ies la socoteală vreo 40 de milioane de euro din cei alocați. Nu știu cum au ajuns la suma asta, dar nu m-ar surprinde să fie adevărată. Așa că atunci când citiți articole care vorbesc despre alocarea a X milioane de euro pentru Catedrală trebuie să vă gândiți că e posibil ca o parte din ei să se întoarcă la acei politicieni care i-au alocat.

Soluția pragmatică

Am văzut care era soluția optimă, dar nerealistă pentru construcția Catedralei. Am discutat și despre soluția actuală, care e lipsită de transparență și invită la fraudă. Care ar fi fost atunci soluția pragmatică? Păi, așa cum zice și titlul: Statul ar fi putut să construiască minunea de Catedrală. De ce ar fi fost asta soluția pragmatică? Pentru că toate sumele cheltuite de Stat ar fi fost supuse regulilor de transparență specifice instituțiilor publice. Altfel spus, am fi aflat destinația fondurilor, am fi văzut cum s-a făcut selecția constructorilor, am fi aflat mai multe despre circuitul banilor alocați de la buget pentru Catedrală. În prezent nu știm mai nimic despre banii aceștia cu excepția a ce mai apare prin presă. Și când zic presă sunt generos: cei de la ”Să fie lumină” fac o muncă extraordinară, dar sunt cam singurii care investighează constant BOR. Pe lângă asta subiectele lor nu prea sunt preluate de presa televizată (foarte importantă în România) decât rar. În prezent se alocă și se vor mai aloca bani pentru Catedrală, dar nu știm cât din acei bani sunt folosiți efectiv de BOR, cât sunt șpagă, cât folosește BOR pentru altceva decât Catedrală și așa mai departe. Iar această risipă continuă convine de minune politicienilor.

Foto: Post of Romania [Public domain], via Wikimedia Commons

De ce soluția pragmatică nu poate fi aplicată

Pentru că nimeni nu are interesul acesta:
  • BOR vrea să fie cea care construiește pentru că în felul acesta nu depinde de toanele partidului de la guvernare. Atenție însă aici mă refer controlul construcției, nu și la controlul finanțării.
  • Cei de la guvernare văd în relația de dependență financiară a BOR un avantaj politic (voturi, putere etc.)
  • Catedrala e o gaură neagră unde regulile transparenței nu funcționează. Iar asta convine de minune atât BOR, dar mai ales clasei politice aflate la guvernare
  • O parte din public nu ar agrea ideea ca Statul să construiască catedrale.
Și pentru că soluția pragmatică nu poate fi implementată am rămas cu varianta cea mai proastă: BOR construiește pe banii Statului fără ca nimeni să controleze costurile.

Concluzii

Dacă Statul s-ar fi angajat să construiască Biserica în parteneriat cu BOR, atunci regulile cu privire la transparența financiară s-ar fi aplicat și ele. Am fi știut ce se întâmplă cu banii alocați construcției și e posibil să fi redus ceva din risipă. Actuala modalitate de a construcție (de către BOR) și finanțare (de către Stat) e cea mai proastă posibilă. Foto cover: MIHAIL [GFDL (http://www.gnu.org/copyleft/fdl.html) or CC BY-SA 4.0 (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0)], from Wikimedia Commons

Be the first to comment on "Catedrala Mântuirii Neamului ar fi trebuit construită de Stat"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*