Big Mac Index sau Avocado Index: au sens economic?

Big Mac Index sau Avocado Index fac parte din acele categorii de articole care transformă prețurile la chestii în număr de (ceva-uri) amuzante.

De exemplu BBC a publicat recent așa numitul ”avocado toast index” care ar trebui să ne spună de câte pâini cu avocado e nevoie pentru a cumpăra o casă în diverse locuri din lume.

Sau poate Indicele Big Mac, de la The Economist, vă sună cunoscut (ne spune dacă o monedă e sub-evaluată sau supra-evaluată).

Sunt sigură că ați mai văzut indexuri din astea de-a lungul timpului și v-ați gândit fie că sunt stupide fie că sunt drăguțe. Pentru mine în schimb întrebarea e, mai degrabă, au sens economic?

Adevărul e că unele indexuri sunt chiar ok, dar ca să fie utile ar trebui să îndeplinească niște condiții. Altfel sunt doar reclamă gratuită și un articol prost. Haideți să ne uităm un pic despre ele:

Big Mac Index

Big Mac Index de la The Economist a apărut în 1986 și era folosit pentru a vedea care e cursul de schimb real. O să mă întrebați: nu există o altă modalitate de a vedea care e cursul?

Răspunsul e: nu e doar o modalitate ci sunt mai multe, dar toate sunt aproximative.

Și atunci de ce folosim prețul unui cheesburger?

Pentru că acel cheesburger e vândut de aceeași corporație la nivel global, folosind aceleași ingrediente și aceleași proporții. Altfel spus, dacă un Big Mac se vinde cu 1 EUR în Franța, dar cu 1,5 USD în SUA înseamnă că avem un curs de schimb real de 1,5 USD pentru 1 EUR. Luăm raportul acesta și îl comparăm cu cursul oficial:

  1. Cursul oficial e, spre exemplu, 1 USD pentru 1 EUR. Asta înseamnă că Big Mac-ul ar fi trebuit să coste 1 USD, nu 1,5 USD conform cursului oficial. Diferența e de -33% (1 USD – 1,5 USD)/1,5 USD. Asta înseamnă că moneda euro e sub-evaluată față de dolar cu 33% în cazul acesta. Pe românește, dacă ar fi lăsată ”liberă” moneda euro s-ar aprecia față de dolar.
  2. Cursul oficial e, spre exemplu 2 USD pentru 1 EUR. Asta înseamnă că Big Mac-ul ar fi trebuit să coste 2 USD, nu 1,5 USD conform cursului oficial. Diferența e de 33% = (2 USD – 1,5 USD)/1,5 USD. Asta înseamnă că moneda euro e supra-apreciată față de dolar cu 33% în cazul acesta. Pe românește, dacă ar fi lăsată ”liberă” moneda euro s-ar deprecia față de dolar.

Paritatea Puterii de Cumpărare

Indexul se bazează pe conceptul de PPP (purchase parity power), o chestie care în română se numește ”paritatea puterii de cumpărare”. PPP e un concept economic care tratează diferențele dintre economii în baza ideii că viața poate fi mai ieftină sau mai scumpă în termeni reali, nu nominali.

De exemplu, faptul că mâncarea e în general mai ieftină în România decât în Anglia înseamnă că, deși salariul românesc e mai mic, cu aceeași sumă poți cumpăra mai multă mâncare în România decât în Anglia.

Ceea ce e adevărat. Cu 100 de lire englezești cumperi mai multă mâncare în România decât în Anglia. Asta înseamnă că puterea de cumpărare în România pentru 100 de lire e mai mare decât în Anglia.

Știu, știu, salariul în Anglia e mult mai mare decât în România. Dar asta nu schimbă faptul că există o diferență de putere de cumpărare. Atunci când se măsoară indicatori economici între Anglia și România, aceștia pot fi ajustați cu PPP. Adică indicatorii românești se vor îmbunătăți ușor ca urmare a faptului că în România poți cumpăra mai mult cu 100 de lire.

Cât de mult se va îmbunătăți? Cât e PPP în România vs. Anglia? Fix asta face Big Mac Index, încearcă să calculeze diferența de PPP rezultată din diferențe de curs valutar.

Sursă: Wikipedia Antti Vuorela [CC BY-SA 3.0 (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0)]

Sunt mulți oameni care nu prea înțeleg ideile astea și ajung să spună enormități prin media, uneori voit, alteori nevoit. E important să înțelegeți de unde apar diferențele astea.

Indicele Avocado

Totul a plecat de la un dezvoltator imobiliar care a spus că el a reușit în viață pentru că ”nu a dat 19 dolari pe avocado și 4 dolari pe o cafea”. Așa că cei de la BBC au vrut să vadă dacă într-adevăr reușești să răzbești în viață renunțând la avocado.

Evident că s-a dovedit că tipul mânca rahat (nu avocado). Ar fi fost nevoie de 67 de ani de nemâncat avocado zilnic pentru a cumpăra o casă în Londra spre exemplu

Indicele avocado e un pic diferit. Producția mondială de avocado provine în mare parte din țări în curs de dezvoltare. Principala lor piață de consum totuși e Europa de Vest, SUA, Australia și țările asiatice mai dezvoltate. Așadar niciuna dintre țările care consumă avocado nu îl și crește. O excepție e SUA, unde ceva avocado e cultivat în California. Dar producția locală e mult sub consumul național.

Din punct de vedere economic, prețul în SUA pentru avocado nu ar trebui să fie așadar diferit de cel din Marea Britanie, Australia, Germania sau alte piețe unde avocado se consumă în cantități mari. De ce? Pentru că întreaga producție vine din afara țării și toate aceste țări cumpără avocado de pe piața mondială.

SUA produce un pic, dar nu suficient încât să influențeze prețul avocado pe piața națională.

Prin urmare logica economică a unui index avocado e similară cu logica indexului Big Mac. Dacă un avocado costă 1,5 dolari în SUA, dar 1 euro în UE atunci avem un raport de 1,5 USD pentru 1 EUR.

Putem compara acest raport cu cursul oficial de schimb. Concluziile vor fi identice cu cele de mai sus, de la indicele Big Mac.

De ce Big Mac Index și Avocado Index? De ce nu avem un indice ”brânză de vacă index”?

Pe românește, de ce nu putem calcula prețul apartamentelor din Londra cu cel al apartamentelor din SUA pe baza unui kg de brânză de vacă?

Pentru că atât SUA cât și Marea Britanie produc brânză local, cu costuri locale. Mai mult, atât în SUA cât și în UK prețul brânzei e ținut jos de subvenții acordate de stat (în SUA) sau de UE (în UK). Așadar o mulțime de factori specifici industriei de lactate în ambele țări ”ascund” prețul real al 1 kg de brânză.

Asta înseamnă că dacă am compara prețul brânzei din UK cu cel din SUA raportul dintre cele două ar fi puternic influențat de alți factori, nu doar costuri reale.

Nimeni nu subvenționează Big Mac-ul sau avocado.

Ar mai fi apoi și alți factori. Spre exemplu dacă o țară e mare amatoare de lapte cu cereale (SUA), o parte considerabilă din producție se va duce acolo. Dar dacă acea țară e amatoare de brânză, dar nu neapărat de lapte cu cereale (Franța), atunci laptele va fi direcționat spre brânză. Prețul brânzei va fi influențat așadar și de consumul de lapte, materia primă pentru brânză. Comparând prețul din SUA cu cel din Franța pentru brânză nu ar prea avea sens.

Care e regula deci pentru un index ciudat?

Cei de la The Economist mai folosesc și ”Tall Latte index ”, unde compară prețul la o cafea Starbucks. De ce? Pentru că e o combinație a celor două explicații de mai sus:

  • Rețeta și ingredientele sunt aceeași peste tot în lume și produsul e vândut de aceeași companie. Se presupune că puterea de negociere (cu furnizorii) și atracția brandului e suficient de mare încât să obțină rezultate similare peste tot.
  • Produsul principal e un produs ce nu crește în țările dezvoltate. Așadar prețul pentru un american e același ca prețul pentru un englez.

Așadar orice produs care îndeplinește cele două criterii de mai sus va funcționa ca un indice bun, dar și amuzant.

P.S: Mai sunt și alte feluri de indicatori mai mult sau mai puțin ciudați (vedeți aici de exemplu), dar ei spun altă poveste.

Spune-le si altora

Be the first to comment on "Big Mac Index sau Avocado Index: au sens economic?"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*