Băiatul care a strigat lupul de prea multe ori

Știți povestea aia moralizatoare cu copilul care a strigat lupul de atât de multe ori încât nimeni nu îl mai credea, nici măcar atunci când lupul a venit într-adevăr în sat?

Ei bine, vreți să vedeți varianta online a acelui copil? Nu am să vă spun cine e, am să las sursele pentru că așa e politicos, dar încercați să nu dați click până la final când vă zic și cine e.

28 martie 2017 – Romania si falimentul democratiei liberale

Insula nu mai poate rezista asaltului, navigam direct cu viteza maxima direct catre stanci. Nu mai vad alte solutii in afara de strada. #Rezist a devenit obligatie fata de copiii nostri, oricat se vor enerva Dragnea&co auzind asta.

4 mai 2017 – #Ziuapefata. Acesti borfasi au nevoie de o lectie

Doar o lectie de civism, o mobilizare masiva si pasnica, mai puternica decat cea din iarna, ii va determina sa opreasca transformarea Romaniei intr-un stat mafiot. Doar aratand fara echivoc ca Romania respinge legalizarea coruptiei mai avem o sansa. 

Ca sa evitam orice neplaceri, trebuie sa iasa cat mai multi oameni in strada.

Or, in acest moment nu se mai poate conta doar pe presa. Majoritatea televiziunilor de stiri joaca pe mana borfasilor. Prin urmare, singura solutie eficienta a ramas, la fel ca in februarie, reactia publicului. 

5 mai 2017 – Batalia finala (De remarcat aici titlul dramatic)

Urmeaza cateva saptamani critice. Legea gratierii intra luni din nou in Comisia Juridica din Senat si tot luni se voteaza in plen, cel mai probabil. Daca duminica mobilizarea strazii va fi slaba, parlamentarii vor prinde din nou curaj.

Partea mea preferată e însă următoarea:

Protestul s-a banalizat, a devenit parte din peisaj, iar parlamentarii s-au obisnuit cu oameni in strada. Au vazut ca nu le pot face, de fapt, nimic. Doar un refuz masiv si fara echivoc al strazii i-ar mai putea speria si determina sa renunte. Numai un protest cel putin de amploarea celor din februarie mai poate stopa un dezastru care acum pare in faza incipienta, dar este iminent. 

Deci parlamentarii s-au obișnuit cu oamenii în strada. Soluția? Și mai mulți oameni în stradă! Apropo, nu a fost nici un protest de amploarea celui din februarie și totuși iată-ne în ianuarie 2018 și legile alea tot nu au trecut. S-au speriat politicienii de stradă?


Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!


24 noiembrie 2017 – Ultima zi din viata noastra Cum e asta…după ”Bătălia Finală” urmează ”Ultima zi din viața noastră”

PSD si ALDE nu s-au atins astazi de procedura de numire a procurorilor sefi dintr-un singur motiv: se tem ingrozitor de mitingul de duminica.

Acest weeek-end este ultimul in care legile justitiei mai pot fi oprite in Parlament.

Are rost să spun că acel weekend nu a fost ultimul în care legile justiției mai puteau fi oprite?

Daca ne resemnam acum, daca ne vom imagina ca protestul este fie inutil, fie suficient cu cei care oricum ies in strada oferindu-le celorlalti sansa sa doarma acasa, atunci exista o buna sansa ca anul viitor sa ne trezim in cu totul alta tara. Acest weekend este ultima sansa.

Sunt sigur că România anului 2018 e fix la fel ca România anului 2017.

In general ma feresc de cuvinte mari si ton apocaliptic, dar ar putea fi ultima zi din viata noastra. Din viata noastra, asa cum o stim.  Ultima zi din Romania europeana. Ultima zi intr-o tara inca democratica. Ultima zi. Acest lucru ar trebui sa-l inteleaga simplu toti cei care  inca se mai intreaba ce sa faca duminica sau care cred ca mai este timp berechet ca raul sa fie oprit.
Cred că doar din paragfrafele selectate de mine mai sus se poate vedea că tonul apocaliptic e la ordinea zilei în cazul acestui jurnalist, dar na, poate sunt eu cârcotâș.
29 noiembrie 2017 – Batalia finala Nu glumesc, ăsta e al doilea articol cu titlul ”Bătălia finală” din 2017.
Se joaca in acest zile, saptamani si luni o carte istorica. Nu sunt deloc vorbe mari.

Ba da, sunt vorbe mari, două bătălii finale în 2017, o carte istorică ce se joacă zilele astea, ba nu, săptămânile astea în caz că nu se întâmplă nimic, ba mai bine, lunile astea ca să pot spune că am avut dreptate când se va întâmpla eventual ceva.

11 decembrie 2017 – Cine mai poate opri legile justitiei? O posibila solutie in extremis

Faptul ca Romania a protestat luni de zile in strada nu a ramas fara urmari. Toti acesti parteneri externi, impresionati de reactiile interne si dramatismul situatiei, s-au simtit la randul lor datori sa actioneze.
Cei care ies in strada trebuie sa stie ca nu s-au mobilizat degeaba si nu sunt singuri. 

Mda, cu siguranță partenerii externi fac tot ce fac pentru că se simt datori oamenilor ieșiți în stradă în România. Pentru că așa funcționează politica internațională: țări dezvoltate se uită cum ies oamenii în stradă în țări mai puțin dezvoltate și le ajută. Dap! Sună convingător!

Oricum, am ajuns în decembrie 2017 și…încă mai salvăm România de legile justiției care trebuiau să fii intrat în vigoare prin mai dacă era să ne luăm după titlurile panicarde de mai sus.

13 decembrie 2017 – De ce se grabeste PSD atat de tare sa distruga justitia 

Deci legile justiției se discută din primăvară, dar noi credem că PSD se grăbește…bun.

Singura diferenta fata de Ungaria lui Orban, anesteziata social de mariri de salarii si nationalism desantat, pentru care publicul maghiar are un apetit special, este ca opinia publica din Romania a reactionat energic. Si aici avem insa o problema: strada a cam obosit, energia s-a cam epuizat.  

Hmm…e ca și când strada ar fi ieșit panicată să protesteze de nu știu câte ori când, în realitate, nu s-a prea grăbit nimeni să adopte nimic. Cine s-ar fi gândit că ieșind la proteste săptămânal sau fără a exista o amenințare directă ar putea epuiza strada?


Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!


19 ianuarie 2018 – Cine-i mai opreste?

Aș zice că se opresc unul pe altul, că na…PSD-iștii are natural born enemies, like englishmen and scots or, welsh and scots or scots and scots.

De data asta nu mai avem ce anunta pe surse. Totul e pe fata. Acum stim exact ce vor face, iar prin Guvern nu tropaie doar doi elefanti. O turma intreaga asteapta instalarea Vioricai Dancila pentru a calca in picioare justitia.

Wow…e nasol, dar când se va întâmpla asta? Ca să știu să ies în stradă!

Toate acestea se vor intampla inca din primele ore, zile, cel mult saptamani dupa instalarea la Palatul Victoria.

Mda…primele ore, zile sau săptămâni…foarte specific.

In absenta unui prostest masiv, cu peste o suta de mii de oameni in Bucuresti, daca oamenii onesti din tara asta nu inteleg gravitatea momentului si nu se mobilizeaza exemplar, fara o participare mult peste tot ce am vazut pana acum, in cateva zile ne vom intreba cu totii cat timp mai avem la dispozite sa cautam solutii individuale.

Nici cu o suta de mii, cu doua sau cu jumatate de milion nu este sigur ca vor da inapoi, dar macar merita incercat. Apoi, avem datoria sa aratam lumii si copiilor nostri ca nu capitulam in genunchi si ca am facut tot ce ne-a stat in putere sa luptam pentru tara noastra. 

Atentie la trolii pusi pe mesaje demobilizatoare! 

Ok, în cazul în care ați avut răbdare să citiți până aici și nu ați dat click pe linkuri, autorul e Dan Tăpălagă pe care am încetat să îl mai citesc fix din cauza mesajelor redundante și total panicarde pe care le trimite în ultimul an:

  1. Asta e bătălia finală – nu, nu e bătălia finală, e un război de uzură, asta era evident de la început
  2. Doar proteste masive mai pot salva România de legile justiției – aham, fix de aia chemi oameni în stradă la fiecare fentă a PSD-ului

Orice om care înțelege un pic de politică și-a dat până acum seama că e un război de uzură în care ultimul om rămas în picioare câștigă. Ieșirile în stradă sunt semnale că societatea civilă nu e de acord cu ce se întâmplă, dar oamenii trebuie încurajați să iasă în momente cheie, nu tot timpul pentru că altfel se instaurează uzura și obișnuința, așa cum chiar Dan Tăpălagă recunoaște. Soluția lui? Și mai multe proteste (o zice el, nu eu).

Nu e nevoie de troli puși pe mesaje demobilizatoare, face el o treabă foarte bună strigând lupul ori de câte ori vede ceva într-o tufă. Eu doar am selectat mesajele în care cheamă oamenii în stradă sau vorbește de bătălii finale, voi puteți să vă uitați prin întreaga arhivă hotnews cu articolele sale. Nu îl bănuiesc de rea intenție, dar nu pot să nu remarc cum face jocul PSD și obosește strada cu apeluri inutile la proteste care nu servesc niciunui scop.

Omul acesta e motivul pentru care multă lume refuză să mai citească știrile! E atât de panicard și de apocaliptic în discurs încât mulți oameni s-au săturat să citească în fiecare zi de apocalipsă…iar apocalipsa aceea refuză să vină. Problema mea e că și atunci când va veni cu adevărat lupul cel rău, indiferent cât de tare va striga Dan Tăpălagă, multă lume nu îl va mai băga în seamă.

Daniel

Be the first to comment on "Băiatul care a strigat lupul de prea multe ori"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*