Chestii interesante 17 – 1

Mitch Griffiths, artist contemporan cu o serie de lucrări reprezentative pentru timpurile noastre

Despre post-adevăr, politică și alte boli ale secolului XXI într-un interviu cu Ciprian Mihali

Când expresia ”ne-am revenit după criză” chiar înseamnă ceva în economie vs. politică

Despre sănătatea în România în o serie de fotografii și comentarii pe marginea lor.

Un documentar foarte interesant despre obsesia Rusiei pentru Polul Nord de la Financial Times.

 




Chestii interesante 16 – 7

Sylvia Ji are o serie de picturi interesante, majoritatea realizate în stilul ”Dia de los Muertes”

Armata americană a publicat cele mai bune poze realizate de fotografii săi în 2016

Olanda înțelege că nu există lucruri gratuite și interzice ofertele de tipul ”trafic gratuit pe mobil pentru facebook/wattsapp/youtube”. Pe când și la noi oare?

Un video excelent (youtube) realizat de Financial Times despre Brexit și Europa.

(Comic) Poorly Drawn Lines: Nu vă mai plângeți că 2016 a fost nașpa.




Despre producători agricoli și retaileri

După ce am scris articolul de aseară despre modificarea conceptului de preț la raft m-am uitat un pic pe site-ul Ministerului Agriculturii pentru a mai săpa un pic după informații. Deși nu am găsit nici un proiect legislativ nou, am dat peste propunerea de norme care pun în aplicare legea cu 51% românesc (sau mă rog, ”lanțul scurt de aprovizionare”).

Pe scurt, normele spun în principiu ce ziceam și eu în postarea asta, anume că:

  • Lanț scurt de aprovizionare include și țările vecine deci toată povestea cu 51% românesc a fost propagandă ieftină;
  • 51% la sută românesc se va aplica doar la produsele de sezon, adică nu vor avea pretenția de a găsi roșii românești în ianuarie;
  • Se va constitui un consiliu de supraveghere a aplicării principiului de 51% românesc. Partea interesantă e că acest consiliu va avea următoarea componență:

    a) 3 membri desemnați din cadrul MADR;b) 2 membri desemnați din cadrul Ministerului Finanțelor Publice;c) 1 membru desemnat din cadrul Consiliului Concurenței;d) 7 membri desemnați de către organizațiile interprofesionale pentru produsele agroalimentare, câte unul din fiecare filieră de produs prevăzută la art. 3.e) 2 membri desemnați de către Asociația Marilor Rețele Comerciale din România.

    Altfel spus, 6 membri ai consiliului vor fi reprezentanți ai statului, 7 membri vor fi reprezentanți ai producătorilor și numai 2 membri vor fi reprezentanți ai retailerilor. Cam mare diferența aș zice și arată, din punctul meu de vedere pentru cine e făcută legea asta. Nu mă înțelegeți greșit, retailerii au o putere de negociere considerabil mai mare decât producătorii, dar prin această măsură lucrurile nu se vor schimba în bine pe termen lung pentru nimeni.

    Și ca să fie bătaia de joc completă, deși avem un reprezentant al Consiliului Concurenței în consiliu iată ce zice ordinul:

Ca la Radio Erevan: Avem un reprezent al Consiliului Concurenței în consiliu? Da. Are vreun impact legea asupra mediului concurențial? Nu. Avem cumva mici producători? Da, așa spun oamenii. Are vreun impact asupra întreprinderilor mici legea asta? Nu. Are vreun impact legea asupra mediului de afaceri? Nu. Doar că mai jos se vorbește despre faptul că micii producători au marja de profit mică.

Dar înainte să îmi dau eu cu părerea haideți să vedem care e perspectiva guvernului în toată povestea asta. Iata ce ne spune proiectul de norme:

Presiunile mediului economic exercitate în ultimii ani, ulterior instalării crizei economice din 2008, cât şi a blocării pieței rusești s-au reflectat şi în evoluţia pieţei agroalimentare din România.

Influențele pe piaţa agroalimentară vin din direcţia concurenţei între marii jucători prezenţi pe piaţă (gradul redus de diferenţiere al produselor determină creşterea gradului de rivalitate), întărită de scăderea puterii de cumpărare ca efect al presiunilor mediului economic exercitate în ultimii ani.

Traducere: Producătorii români exportau marfă în Rusia, dar de când cu războiul din Ucraina și sancțiunile economice, nu mai putem face comerț cu rușii. Prin urmare, producătorii noștri trebuie să vândă marfă în UE sau în România, acolo unde nu prea sunt competitivi. Plus că acum se simte concurența iar ai noștri, ca brazii, nu se pot diferenția pentru că produsele vândute de ei merg pe filiera ”mai ieftin decât concurența, nu neapărat mai bun”.

Haideți să vedem mai departe:

Dominaţia rețelelor de retail determină importante bariere la intrarea pe aceasta piaţă, în special datorită economiilor rezultate în urma achiziţiilor în vrac/de volume mari. Produsele agroalimentare sunt bunuri de primă necesitate, existând diferenţe mici între comercianţii cu amănuntul şi prin urmare, mulţi factori care afectează puterea de cumpărare în cadrul pieţei produselor agroalimentare, sunt interdependenţi cu cei de pe piaţa retailerilor, cum ar fi loialitatea faţă de brand.

A fi agricultor nu înseamna a avea și talent la scris, iar fraza de mai sus e un exemplu perfect. Ați înțeles ceva? Nici eu. Se pleacă de la ideea că există importante bariere la intrarea pe piață, fără a spune despre care piață este vorba. Discutăm despre piața de retail sau despre piața producătorilor agricoli? Este important să știm despre care este vorba pentru că fiecare piață are caracteristici diferite.

Ce să caute un producător agricol pe piața de retail? Ce ar căuta un retail pe piața de producție?

A fi retailer înseamnă bani băgați în infrastructura logistică, în achiziția de terenuri și construcția de magazine, în marketing, în negocieri de contracte cu furnizori la nivel global etc.

A fi producător agricol înseamnă să bagi bani în achiziția sau arendarea de teren agricol, semințe, îngrășeminte, lucrări agricole, echipament agricol, depozitare a produselor agricole.

Par cele două similare? Evident că nu! Atunci despre ce bariere la intrarea pe piață vorbim?

Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, a fost completată şi modificată în urma semnalelor primite din piaţă, producătorii și procesatorii din România atrăgând atenţia asupra marjei de profit pe piaţa agroalimentară, care privită per ansamblu, se caracterizează prin fluctuaţii mari.Astfel, cea mai mică marjă de profit net, pe lanțul agroalimentar, se înregistrează la fermierii şi micii procesatori, fiind de asemenea necesară asigurarea unei mai bune protecţii împotriva volatilităţii preţurilor.

Iată și versiunea din proiect, ca să nu credeți că bat eu câmpii:

Știți de ce fermierii și micii procesatori au cea mai mică marjă? Pentru că sunt mici și nu au putere de negociere. Știți de ce nu au putere de negociere? Pentru că fiecare e de capul lui și nu vor să se asocieze. Și bineînțeles că va veni guvernul român să le crească marja de profit. Se poate mai clar de atât? Asta e problema pe care legea încearcă să o rezolve guvernul: marja mică de profit a producătorilor într-o economie de piață. Aș vrea și eu să îmi deschid o firmă apoi să mă duc la guvern să mă plâng că am profitul prea mic și aș vrea mai mult.

În prezent în România există numai cinci Organizații Interprofesionale pe Filiere de Produse Agroalimentare, acest fapt generând o capacitate redusă în ceea ce privește creşterea vânzărilor între producători şi marile rețele comerciale, cât și la o eficienţă redusă a acestora, din punct de vedere al dotărilor logistice și de marketing.

Da, asta ziceam și eu mai sus, ia și rezolvă problema asta, nu marja de profit.

Prin implementarea acestor norme se urmărește consolidarea poziţiei fermierilor în lanţul agroalimentar, pentru a le putea oferi posibilitatea de a obţine cel mai bun preţ de pe piaţă pentru produsele lor

”Cel mai bun preț de pe piață”…oameni buni, ei sunt piața! Nu poți obține cel mai bun preț de pe piață atunci când tu ești piața! Prețul pieței e cel pe care ei îl negociază cu retailerii!

Așa cum am mai spus, legea asta va conduce la o creștere a prețurilor ceea ce va afecta disproporționat oamenii cu venituri mici care nu vor mai putea cumpăra roșii din Turcia ieftine pentru că le vor fi băgate pe gât cele românești, la fel de proaste, dar mai scumpe.

Vreți soluții pentru micii producători? În primul rând asociere pentru a putea negocia mai bine cu retailerii și pentru a putea construi împreună. Dacă poți vinde roșii românești în ianuarie poți scoate mai mulți bani decât dacă le-ai vinde în octombrie pe toate. Producătorii români nu au facilități de depozitare, nu au capacități logistice, nu știu să negocieze. Dar astea sunt lucruri care țin de piață, nu de guvern. Genul acesta de intervenții va băga bani în buzunarele producătorilor luați din buzunarele românilor. Hypermarketurile nu vor avea de suferit atât de mult pentru că vor transfera prețurile mai mari către cumpărători.

Opinia despre orice subiect controversat in Romania




Magazinele și taxele de raft

Am scris despre măsura guvernului (tehnocrat) de a impune anumite restricții în ceea ce privește funcționarea pieței de retail acum ceva timp și eram sigur atunci că lucrurile nu vor rămâne așa cum sunt. Și răsfoind profit.ro azi dau peste o știre ciudată:

Prețul de achiziție al unui produs alimentar și cel de vânzare către consumator vor fi redefinite, pentru a împiedica marile magazine să mai perceapă ”taxe de raft”, care ridică artificial și nejustificat prețul final al produsului, este argumentul cu care modificarea a fost pregătită acum în Parlament.

Culmea e că nu am găsit pe nicăieri vreun proiect de modificare a legislației, iar bineînțeles că site-ul nu oferă nici un link sau vreo declarație a vreunui oficial sau reprezentant al retailerilor. E o știre ”pe surse” probabil, motiv pentru care îmi mențin un nivel ridicat de scepticism în privința ei.

În orice caz, o astfel de abordare ar fi cu adevărat stupidă în momentul de față, din mai multe motive:

  • eliminarea taxelor de raft s-a făcut de la 18 iulie 2016 iar retailerii (hypermarketurile) și clienții negociază de atunci noile contracte. O astfel de modificare ar face rău tuturor pentru că ambele părți s-ar trezi, din nou, în situația de a relua lucrurile de la zero.
  • Este clar că intenția declarată de a elimina taxele de raft a dat greș. Hypermarketurile sunt în continuare cele care dictează condițiile, lucru normal de altfel, dacă avem în vedere că ele controlează interfața cu clientul, în timp ce producătorii sunt slab organizați.
  • Noul guvern s-ar putea să vadă lucrurile altfel și oricum e posibil să ne trezim cu noi modificări ale legislației privind taxele la raft.
  • A controla prețul nu va face altceva decât să mute negocierile pe alt plan. Într-o economie de piață nu se poate impune un preț controlat pe o categorie atât de largă de bunuri. Este imposibil logistic și ar încălca principiile piețelor libere.

Aștept însă un draft de ordin concret, altfel, e imposibil de ghicit la ce anume s-au gândit sursele când au vorbit de controlul prețurilor.




Ipocrizie prezidentiala la Donald Trump

O știre din Washinghton Post ne anunță că Donald Trump e ipocrit (din nou):

Trump, este președinte al podgoriei Charlottesville care a aplicat pentru vize H2 pentru șase muncitori, și va deveni șef al guvernului Statelor Unite, care hotărăște cui i se acordă aceste vize.

Trump a câștigat alegerile prezidențiale promițând că va deporta străinii care fură joburile americanilor. Cu toate acestea același Trump solicită permise de muncă pentru afacerile pe care le conduce (în continuare), deși își va începe mandatul în scurt timp (20 ianuarie).

La fel ca și Donald Trump, Dragnea și-a construit campania electorală pe ura către străini, dar odată ajuns la putere demonstrează că nu are nici un fel de reținere în a face exact invers față de ce spunea în campanie.

Morala poveștii e că trăim în era post truth, în care e adevărul de astăzi e minciuna de ieri. Iar politicienii par a fi printre primii care s-au adaptat la noua realitate (fie că se numesc Dragnea sau Trump). Dar se pare că acesta e arhetipul președintelui viitorului.




Chestii interesante 16 – 6

Ilustratii in stilul revistelor anilor 60 realizate de Rebecca Mock

Inregistrari video de pe strazile Bucurestiului din timpul revolutiei din 1989, de la Casa Jurnalistului.

Ultimele discutii despre rearmare nucleara in Rusia si SUA m-au dus la un articol foarte interesant din New Yorker pe tema politicii nucleare a SUA.

O investigatie RISE Project despre deturnarea fondurilor pentru ajutorarea victimelor violentei domestice in Romania

(Comic) Poorly Drawn Lines: Don’t feed the monster




Chestii interesante 16 – 5

Ilustratii intr-o tenta minimalista si similara celor din anii 60 ale artistului Jasu Hu.

Cate joburi in productie s-au pierdut in Statele Unite din cauza globalizarii? Un articol foarte bun pe aceasta tema pe blogul Alphaville al celor de la Financial Times.

Un articol de pe Vice despre Modafinil, un medicament cu potential, pentru tratarea dependentei de cocaina, dar de care companiile farmaceutice nu par foarte interesate.

Greseli in antreprenoriat – avansul, un articol de Alex Ciuda (hoinaru.ro).

(COMIC) Poorly Drawn Lines – Dupa 72 de ani de casatorie




Omul care a gandit Razboiul Rece

Numele lui era Thomas Schelling si a murit recent. Daca nu ai auzit de el, e ok, nu multi il cunosc, dar tipul a gandit strategia aplicata de americani in timpul Razboiului Rece.

O mostra din gandirea lui (sursa):

“Statele Unite au plasat o mica garnizoana de soldati in Berlin, aflata adanc in teritoriul Republicii Democrate Germane, lipsita de aparare in cazul oricarui atac serios. In cuvintele lui Schelling, misiunea acelor soldati nu era de a apara orasul ci de a muri daca erau atacati. Un astfel de gest ar fi declansat un raspuns la scara mare din partea Statelor Unite, din moment ce nici un presedinte american nu ar fi tolerat o situatie in care URSS sa ucida soldati americani iar el sa nu ii razbune.  Prin urmare, mergand pe logica amenintarilor credibile, URSS nu ar putea ataca Berlin din moment ce stia ca SUA ar trebui sa pedepseasca un astfel de gest cu asprime, fiind obligata practic sa raspunda la amenintare”.

Acum cititi stirea asta (sursa):

Ministrul polonez al Apararii Antoni Macierewicz a facut acest anunt miercuri, in urma unei intalniri cu locotenent-generalul Ben Hodges, comandantul trupelor terestre americane in Europa, la Zagan, in vestul Poloniei.

O echipa din Brigada blindata de lupta de la Fort Carson, in Colorado, va fi mobilizata la Zagan luna viitoare, iar un batalion va fi mobilizat pe 1 aprilie la Orzysz in nord-estul Poloniei.

Misiunea soldatilor transferati in Europa nu e neaparat de a respinge un atac al Rusiei ci de a descuraja un atac al flancului estic al NATO. Nu numarul soldatilor e important ci prezenta lor si angajamentul SUA de a razbuna orice soldat pierdut in cazul unui atac.

Acesta e de fapt si motivul pentru care 1.000 de soldati americani sunt mai importanti pentru Romania decat 10.000 de soldati romani dotati cu acelasi echipament. A ataca 1.000 de soldati americani inseamna sa starnesti intreaga masinarie de razboi a SUA impotriva ta. A ataca 10.000 de soldati romani inseamna sa te iei in piept cu o tara care pana anul trecut inca mai zbura cu MIG0-21.

Un rezumat bun al vietii lui Thomas Schelling puteti citi pe Financial Times.




USR la alegeri

Cateva chestii legate de USR care ar trebui sa dea de gandit celorlalte partide politice dupa alegeri:

1. USR este a doua forta politica ca numar de voturi in Bucuresti (cu aproximativ 25%) din voturi, fata de 38% PSD, respectiv 12% PNL. Daca USR nu face compromisuri, cam asta e viitorul politic al Romaniei.
2. USR castiga diaspora cu 27%, la distanta mica de PNL cu 26%, pe fondul insa a unei prezente dezastruos de mici.
3. Din 43 de judete (am numarat si diaspora ca un judet), USR obtine scor peste 5% (pragul de intrare in Parlament) in 24, ceea ce inseamna ca geografic vorbind, mai mult de jumatate din judetele au votat pentru prezenta USR in Parlament.
ALDE, celalalt partid nou infiintat sta mai bine la capitolul distributie in teritoriu cu 30 de judete care au votat in proportie de peste 5%
4. USR obtine scoruri dezastruoase (0% in Harghita, 1,8% in Covasna) sau sub 5% in Satu Mare sau Bihor in judetele cu populatie maghiara. Mures si Salaj sunt exceptii, dar aici scade si ponderea maghiarilor in populatie.

De ce scriu despre USR, pentru ca sunt un nou pol de putere in peisajul politic romanesc. Voi reveni asupra subiectului.


Ținem legătura pe mail?

Dacă îți place articolul te poți abona la newsletter-ul și vei primi mail, odată pe săptămână cu ce articolele am scris. Fără spam! Fără mizerii!

[email-subscribers namefield=”YES” desc=”” group=”Public”]





Chestii interesante 16-4

Ilustratii futuriste foarte faine ale  unui artist chinez (cred), pe nume LW. Ce imi place la abordarea lui e ca urmareste un viitor probabil, nu un viitor ideal si il ilustreaza de o maniera originala.

Cum dispar locurile de muncă: Amazon Go, un concept store în care intri, iei produsele şi plăteşti mai târziu, cu cardul. Sistemul elimină complet casierii din ecuaţie.

Furnicile din Fiji isi cresc singure nu numai mancarea, dar si casele. Un articol foarte interesant de pe site-ul The Economist.

SUA blocheaza vanzarea unui companii hi tech catre chinezi, dat fiind ca firma respectiva detine tehnologii cheie folosite in echipamentul armatei SUA.

Imagini cutremuratoare din Filipine, unde presedintele Duterte a inceput un adevarat carnagiu impotriva traficantilor de droguri, dar si a consumatorilor.