Diplomație în era social media: Ambasada Rusiei

Am dat recent peste bijuteria asta de cum se face diplomație în anul 2021 (sursă):

Evident că tweetul nu mai există, dar în cazul în care nu credeți că tweetul e real uite vă las și o sursă alternativă. Dacă nu știți ce e small dick energy aveți definiția pe Urban Dictionary.

După cum se poate citi mai sus reacția vine ca răspuns la faptul că Estonia, Letonia și Lituania au dat afară din țară două persoane din ambasada Rusiei în semn de solidaritate cu Cehia. Și România a expulzat un diplomat rus tot în semn de solidariate.

Evident că motivul oficial al expulzării e încălcarea unor legi (chestie care nu prea are legătură cu realitatea în astfel de situații), dar expulzarea propriu zisă se face din motive de solidaritate.

Oricum, una peste alta inclusiv diplomația a intrat în era social media. Urmează probabil diss-uri între ambasade urmat de lansări ironice de rachetă între țări. Și nu știu de ce, dar tweetul ăla m-a făcut să mă gândesc la Hipster Hitler.




Gânduri multe și mărunte #2

Vaccinare drive-thru 

S-a deschis un centru de vaccinare Drive-thru în România. Practic te poți vaccina fără să te dai jos din mașină pentru că se știe că ăsta era motivul pentru care nu se vaccina lumea, că trebuia să se dea jos din mașină.

Degeaba e guvern liberal că nu au idei de business oamenii ăștia. Dacă eram în locul lor făceam una din două:

  • ori puneam centrele de vaccinare în drive-thru-uri de la McDonalds și cu ocazia asta ajutam și economia
  • făceam parteneriat cu McDonalds sau ceva lanț de kebaburi și instalam și un fast food imediat după vaccinare.

În fine aștept cu nerăbdare și interes unități mobile de vaccinare care să meargă în satele ale României aflate la mai mult de 50km distanță de reședința de județ. Și sper să nu se formeze coloana de mașini cu Bucureșteni în spatele lor.

Inflația

România a avut a treia cea mai mare rată a inflației din UE în martie 2021. Dacă era PSD la putere aflam de la Florin Cîțu și presă cum guvernarea PSD distruge economiile și puterea de cumpărare a românilor. Dar pentru că acum sunt liberalii la putere sunt alte lucruri fantastic de bune care se întâmplă în România și inflația nu mai e problemă.

Apropo, știți în ce țară a avut loc cea mai mare scumpire a energiei electrice din UE în 2021? Aha, în România:

Bucureștiul este capitala europeană în care prețul plătit de consumatorii casnici era, în februarie 2021, cu 18% peste cel plătit cu un an în urmă.(sursă)

De ce? Pentru că Guvernul PNL-USR a abordat liberalizarea prețurilor cu picioarele. Îi pasă cuiva? În nici un caz politicienilor, mediei plătiei din bani publici sau influencerilor cu ștate pe la partide.

Pacienți fără citostatice

România anului 2021:

Medicii de la Institutul Oncologic din Capitală cer cu disperare medicamente ca să poată salva în continuare viețile celor care își pun ultimele speranțe în ei. Situația este cu atât mai critică cu cât acestea lipsesc deja de zece zile, iar Cezar Irimia, reprezentant al Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, acuză că fostul ministru al sănătății, Vlad Voiculescu, știa de o lună și jumătate de iminența acestei situații, dar nu a făcut nimic. Noul ministru al sănătății, Ioana Mihăilă, a declarat joi că abia miercuri seară a aflat despre problemă și încearcă să o rezolve cât mai rapid. (sursă)

Când ești mai preocupat de păruială politică îți mai scapă lucruri, cum ar fi medicamente pentru bolnavii de cancer. Apropo, Ioana Mihăilă era secretar de stat la Ministerul Sănătății înainte de a fi ministru, echipa aia nu discuta deloc? Cum de nu a ajuns mai devreme informația asta la ea?

Mă rog, nu că ar mai conta, sub USR sunt aceleași probleme cum erau și sub PNL și PSD înaintea lor. Dar Vlad Voiculescu și-a construit reputația fix pe problema medicamentelor lipsă și faimoasa lui ”Rețea a citostaticelor”.

Nu degeaba am spus că demiterea lui a fost cel mai bun lucru care i se putea întâmpla în acel moment.

Raluca Turcan descoperă apa caldă

“În România pensiile sunt foarte mici, salariul minim este foarte mic şi, în general, nivelul sărăciei este unul îngrijorător. Şi vă dau şi câteva cifre: avem peste 900.000 de pensionari plătiţi cu pensia minimă socială; avem, de asemenea, 5 milioane de pensionari din sistemul public de pensii cu o pensie medie de 1.500 de lei şi avem 2,7 milioane de pensionari cu pensie până în pensia medie. Deci sistemul de pensii este unul care nu le permite milioanelor de pensionari cu nivelurile menţionate de pensii să trăiască într-un mod decent”, a declarat Raluca Turcan vineri, la Râmnicu Vâlcea. (sursă)

Nu știu de voi, dar mă umplu de nervi când văd declarații de genul ăsta. Cine s-a opus creșterii pensiilor și nu a făcut nimic în privința pensiilor speciale? Cumva PNL? Când a fost asta? Păi în februarie 2021 când Guvernul doamnei Turcan a dat un OUG care zicea că pensiile sunt înghețate în 2021 și abia în 2022 se majorează punctul de pensie cu rata medie a inflației + cel mult 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Iar doamna Turcan și-a dat OK-ul pe chestia asta.

Acum află și ea că sunt pensii mici în România? Ha ha, ce glumă bună și ce show ieftin.

Care poluare?

Octavian Berceanu a găsit de unde vine problema poluării din București: nu de la milioanele de mașini, nu de la faptul că Bucureștiul e printre cele mai betonate orașe din Europa (locul 1 din cele vizitate de mine) ci de la niște oameni de prin comune aflate la km buni de București care ard chestii:

https://www.facebook.com/OctavianBerceanuUSR/posts/3782941571753342

E plin pe profilul lui Octavian Berceanu de vizite din astea pe la rromi. Știți ce nu veți găsi pe profilul lui Berceanu deloc deloc? Știri de genul ăsta:

Oamenii legii din Constanța au descoperit astăzi, în Portul Agigea, județul Constanța, nu mai puțin de 50 de containere pline de gunoaie ce urmau să fie descărcate în România. (sursă)

Sau asta:

Polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, în cooperare cu lucrători din cadrul Gărzii de Mediu Constanţa și ai Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud, au descoperit un container încărcat cu deșeuri inutilizabile din Portugalia, pentru o firmă de pe raza judeţului Călăraşi care efectua activități de import în România. (sursă)

Nici un cuvânt…nimic. Nu am văzut pe nimeni, nici de la Guvern, nici de la Garda de Mediu, poliție sau din presă explicând unde urmau să ajungă acele deșeuri, deși orice bun care trece prin vama o face cu documente. Nimic nimic.

Nici despre toate firmele alea de pe lângă București care au fost raportate și amendate de nu știu câte ori pentru poluare. Uite cum ar fi Iridex, care a tot fost amendată și se știe de probleme de niște ani de zile. Nici nu trebuie să facă mare lucru domnul Berceanu, trebuie doar să stea cu ochii pe niște grupuri de Facebook unde se plâng oamenii de chestii.

 




Două ilegalități, două rezolvări diferite din care una duce la pușcărie

Se dau două situații ilegale și două modalități diferite de rezolvare a problemei. Una din ele te face politician cu bun simț alta te trimite la pușcărie. Ambele sunt însă imorale dar reacțiile sunt complet diferite.

PSD, Voturi și ajutoare sociale

Se dă următoarea situație:

Europarlamentarul PSD Claudiu Manda, fost președinte al PSD Dolj, a fost trimis în judecată de DNA pentru folosirea influenței politice pe lângă directorul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială, coleg de partid cu el. Potrivit procurorilor, Manda ar fi intervenit ca directorul agenției de plăți să se implice ilegal în soluționarea favorabilă a problemelor beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoești. Mai exact, ar fi intervenit pentru a opri executarea silită a aproape 60 de beneficiari de ajutoare sociale care încasaseră ilegal banii, pentru a obține, în schimb, voturile acestora. sursă

Primul caz e așadar unul pe care probabil orice român îl va identifica aproape instant cu principalele atribute ale corupției:

  • are un politician PSD-ul
  • implică voturi cumpărate
  • e cu oameni care au primit ajutoare sociale nemeritat

Mai e cineva în țara asta care să spună că asta nu e corupție? Probabil că nu, mai ales că e despre PSD, caz în care 90% din români nici nu se mai uită la detalii.

Bani la bancă, prime de la stat și un proces pierdut

Haideți să luăm acum un alt caz:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat împotriva BCR Banca de Locuinţe în dosarul în care Curtea de Conturi o acuza că a acordat prime de stat anuale de până la 250 de euro şi unor persoane care nu au folosit sistemul de economisire creditare (bauspar).(sursă)

Despre ce era vorba concret? Despre asta:

În adresa înaintată instanţei, Curtea de Conturi arăta că de primă ar fi beneficiat şi persoanele sub 18 ani, care nu aveau vârsta legală pentru a contracta un credit, dar şi cele înaintate în vârstă, care ar fi depăşit vârsta maximă acceptată în normele de creditare, inclusiv mai mulţi membri ai aceleaşi familii. Astfel, aceste depuneri nu ar fi avut scopul de a rezulta în contractarea unor credite, ci doar a obţinerii subvenţiei de la stat, în condiţiile în care, arată Curtea de Conturi, BCR BpL acordase doar 2.900 de împrumuturi la 185.000 de contracte încheiate. Suma imputată de Curtea de Conturi BCR BpL era de circa 60 de milioane de euro la acel moment. (sursă)

Raportul Curții de Conturi vorbește despre bonus acordat părinților unor minori în numele minorului, de parcă minorul putea să își ia credit. Aceeași chestie a fost făcută și de Raiffeisen Bank, care și ei au pierdut procesul cu Curtea de Conturi. Puteți citi în decizia ICCJ.

Dar credeți că asta e tot? Ha ha, nu.

Ce credeți voi că ar fi trebuit să facă statul român după decizia definitivă de mai sus? Păi să ia înapoi banii ăia de la banci, nu?

Ei bine, poate în alte țări, dar nu în România unde parlamentarii români de la PSD, PNL, UDMR, Pro România, PMP și minorități au zis că ar fi păcat ca băncile și românii care au beneficiat pe nedrept de acei bani să îi dea și înapoi. Așa că au trecut frumos o lege prin Parlament în sensul ăsta care spune că românii care au beneficiat de acel bonus nu trebuie să dea banii înapoi deși erau acordați ilegal. Legea a ajuns la Iohannis, care însă a trimis-o înapoi. Aia era în decembrie 2020, iar momentan legea figurează ca fiind în continuare în reexaminare.

Sunt cele două cazuri similare?

Chiar așa, sunt oare cele două cazuri similare? Haideți să vedem:

  • Niște români au luat bani ilegal de la stat. Se aplică în ambele cazuri.
  • Banii acordați sunt bani din taxe și impozite. Se aplică în ambele cazuri.
  • Politicienii au încercat să ”rezolve” problema în scopuri electorale. Dacă la faza cu ajutoarele sociale e destul de clar e oare aceeași situație și cu banii din bonificație? Păi legea a fost inițiată pe 3 februarie 2020, dar a fost adoptată abia în noiembrie 2020, cumva fix la timp pentru campania electorală aferentă alegerilor parlamentare din 2020. Coincidență, nu?

Adică nu știu cum arată din perspectiva voastră, dar eu când mă uit la ambele cazuri văd oameni care au beneficiat ilegal de bani din taxe și impozite și cărora politicienii au încercat să le rezolve problema.

Care e problema atunci?

Acum stau și mă întreb de ce Manda de la PSD e pasibil de pușcărie în timp ce inițiatorii legii privind bonificiația sunt bine mersi? Păi cred că e destul de clar: Manda a încercat să rezolve problema ocolind legea. În partea celalaltă a fost ”rezolvată” problema schimbând legislația și gata.

Altfel spus, dacă Manda dădea dădea o lege similară cu cea dată pentru clienții băncilor nu avea problema de acum.

Sesizați cât de bizară e situația?

Pe de o parte mă gândesc că Parlamentul e voința poporului, prin urmare poporul a decis să fie exonerați acei oameni de a rambursa banii din bonificație statului român. E voința poporului, e trecut prin lege deci e ok, nu?

Pe de altă parte mă gândesc că deși rezolvarea încercată de Manda e ilegală, intenția e aceeași iar rezultatul final în ambele cazuri ar fi fost același: bani ajunși ilegal în buzunarul unor români nu ar mai fi fost recuperați de stat. Ambele situații sunt așadar imorale, dar una e legală, cealaltă nu.

de ce nu e deranjat nimeni?

Păi în primul rând pentru că de ani de zile în România avem retorica ”ăștia cu ajutoare sociale nu vor să muncească”. Când românul obișnuit citește știrea cu Manda își confirmă ideea că ajutoarele sociale sunt acordate de stat pentru beneficii electorale. E teritoriu cunoscut prin urmare poate comenta și își poate valida propriile idei.

Când vine vorba știrea cu băncile care au acordat bonus aiurea brusc apare un conflict de idei.

”Economisirea e bună, consumul e rău” e mantra repetată obsesiv peste tot prin presă de toți ”specialiștii” în economie. Ce au făcut oamenii aceia? Au economisit mai mult? Păi nu are cum să fie ăsta un lucru rău.

Ăia care au luat ajutoare sociale au băut probabil banii, de aia trebuie recuperați. Ceilalți au economisit, iar economisitul e bun. Apoi în cazul bonusului de economisire e vorba de bănci, nu de politicieni. Pentru românul obișnuit singurii care comit nasoale în țara asta sunt politicienii, la privat nu există fraudă și nu se comit ilegalități.

Care ar fi concluzia articolului ăsta?

Dacă ești politician și o problemă de rezolvat nu îți murdări mâinile, treci o lege prin Parlament și fă lucrurile elegant.




Istoria se repetă: valul de Covid 19 și criza politică

La final de februarie 2020 PNL condus de Ludovic Orban a încercat să forțeze alegerile anticipate și a făcut primul pas în această direcție: și-a trântit propriul guvern. Nori negri se puteau vedea deja la orizont în acea perioadă deși încă nu începuse oficial pandemia în România.

Florin Cîțu a fost desemnat premier în ideea că inclusiv guvernul produs de el urma să fie trântit deschizând ușa alegerilor anticipate. Între timp începuse pandemia și devenise clar că PSD nu ar fi votat împotriva guvernului Cîțu așa că Ludovic Orban, Iohannis și Cîțu au făcut circ politic zile în șir în timp ce numărul de infecții creștea rapid în România. S-a pierdut timp prețios în acele zile, chestie care inevitabil a dus la mai multe decese și infecții decât era nevoie.

Astăzi, 15 aprilie 2021, la aproximativ 1 an de la criza politică anterioară avem un nouă criză politică. Cine e implicat în cea din 2021? Păi: Cîțu, Iohannis și Vlad Voiculescu, adică 2 din cei 3 politicieni responsabili pentru criza anterioară.

Sunteți surprinși de prezența lui Iohannis pe listă? Nu, nu avea cum să facă treburile de azi dl. Cîțu fără aprobarea președintelui. De altfel Primul Ministru a făcut propunerea de demitere, Iohannis a semnat documentul.

La fel ca și data trecută această criză politică are loc într-un moment crucial în care era nevoie de un Guvern stabil care să se ocupe de administrarea celei mai grave probleme cu care s-a confruntat România în ultimii 30 de ani.

Tot scriu de ceva timp că se moare pe capete în România și nu îi pasă nimănui. Pe 13 aprilie 2020 fuseseră anunțați 193 de decese cauzate de Covid 19 ducând totalul la 25.441 oameni. Și cu toate politicienii PNL – USR au considerat că e mai important să declanșeze o criză politică în plin val 3 cu număr uriaș de morți.

La fel ca data trecută se vor lua măsuri mult prea târziu și vor muri mai mulți oameni decât era nevoie.

Politicienii români sunt de un cinism ieșit din comun, dar nu ar putea face chestiile astea fără acordul larg al publicului, care și el pare mai interesat de circul politic decât de morți și bolnavi.

Avantaje politice

Acum haideți să discutăm lucrurile din punct de vedere politic. Sistemul de sănătate pârâie din toate încheieturile și există un risc real să crape complet sub presiunea noului val de Covid 19. Dacă situația asta va persista câteva săptămâni o să vedem niște situații de-a dreptul dramatice (sper să mă înșel).

O criză politică de genul celei de acum e proastă pentru România, e proastă pentru Guvern și coaliția de guvernare, dar e bună pentru partidele din coaliție. De ce? Pentru că fiecare poate arunca vina pe celălalt în ochii propriului electorat pentru dezastrul care urmează (din nou, sper să mă înșel):

  • După această demitere PNL și Florin Cîțu pot spune că au demis un ministru incompetent care ne-a adus în situația dificilă de acum. Iar USR sunt iresponsabili pentru că nu vor să numească un nou ministru sau un ministru al sănătății interimar. Tot ce se întâmplă nasol în următoarea perioadă poate fi scuzat prin ”greaua moștenire” lăsată de Vlad Voiculescu și evident PSD.
  • USR la rândul lor nu trebuie să își asume faptul că sistemul sanitar a crăpat sub mandatul lor. ”Totul era ok cât a fost Vlad Voiculescu acolo” vor spune ei sau ”Vlad Voiculescu s-a luptat cu mafia, de aia a fost demis, mafia e de vină pentru căderea sistemului”. Morții de Covid sau din cauza condițiilor din spitale vor fi puși pe seama deciziei iresponsabile a lui Florin Cîțu de a dinamita coaliția de guvernare.

”Da, dar nu vor scădea cele două partide în sondaje?” mă întrebați? Ba da, dar cu scuzele de mai sus își vor păstra un număr mai mare de suporteri decât dacă ar fi fost forțați să își asume eșecul direct.

Nu știu dacă această criză a fost declanșată intenționat știind ce urmează, dar nu pot să nu observ cât de bine pică ea pentru ambele partide.

Cariera lui Vlad Voiculescu

Nu știu dacă Vlad Voiculescu mai are carieră politică la nivel înalt după această demitere, doar timpul ne va spune asta. Însă dacă va reveni în politica mare atunci ar trebui să îi mulțumească lui Florin Cîțu pentru că l-a demis azi.

Vlad Voiculescu nu a reușit să se remarce prin nimic pozitiv în mandatul său actual. A ajuns ministru în Guvernul Cioloș pe un val de simpatie și marșând pe tema nosocomialelor. Nu a făcut nimic pe tema asta atunci pentru că nu avea susținere politică, dar odată ajuns ministru cu suport politic a uitat complet de tema asta.

Au murit niște oameni pentru că niște spitale au luat foc. Nu e vina lui Vlad Voiculescu pentru asta, dar nici până azi nu a venit cu ceva propuneri de a remedia problema sau măcar cu un raport în privința a ce s-a întâmplat. Nu e el oare aceeași persoană care a ajuns ministru ca urmare a Colectiv? Că parcă văd că filmul ăla ia și Oscar și va rămâne în istorie drept actor, nu Ministru al Sănătății.

Pe lângă lipsurile de mai sus a reușit cumva să se bage în tot felul de scandaluri care mai de care mai stupide.

Vlad Voiculescu a reușit să își facă singur viața grea și dacă ar fi fost lăsat să continue ca ministru și-ar fi făcut singur un deserviciu și mai mare. Prin gestul său politic de azi Florin Cîțu a salvat ce urmă de credibilitate mai avea Vlad Voiculescu și l-a scutit de haosul care urmează.

Așa că dacă sunteți fani Vlad Voiculescu nu plângeți de parcă ar fi plecat Mântuitorul (nu glumesc – vedeți aici) ci mai bine vă bucurați pentru că a fost salvat.




Ce ne spune greva Metrorex despre politica romaneasca

Dacă ați urmărit știrile din România sau locuiți în București nu aveați cum să ratați cele două evenimente care au marcat luna martie: greva de la Metrorex si protestele.
Am fost destul de prins cu munca, dar și dacă nu aș fi fost probabil că nu aș fi vrut să scriu despre ele. De ce? Pentru că mi se pare că lumea a început să ia poziții marcate de ideologie imediat ce se declașează evenimentul, nici nu așteaptă să vadă despre ce e vorba. În mod normal un eveniment important trebuie analizat, se discută cu oamenii implicați în acel eveniment, se caută specialiști în acel domeniu care să explice de ce are loc acel eveniment, uneori cu puncte de vedere diferite. Abia apoi se trag concluzii.

Nici greva de la metrou nici protestele anti-restricții nu au trecut însă printr-un ciclu normal de analiză, imediat ce au început au fost clasate în baza ideologiei și apoi au început discuțiile.

Și nu spun asta pentru a fi pedant, pur și simplu nu poți analiza un eveniment complex și foarte important de parcă ar fi un meci de fotbal. Ba nu, mint! Un meci de fotbal are parte de dezbatere mai bună decât au avut protestele și greva de la metrou.

Nu vreau să ziceți că bat câmpii așa că haideți să vă dau niște exemple:

De ce a început greva la metrou de exemplu?

Am fost șocat de cât de mulți oameni credeau că acea grevă a început din cauza spațiilor comerciale de la metrou. De unde percepția asta? Păi de la însuși Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă:

Nu vă lăsați amăgiți: miza ocupării ilegale a unor șine de metrou nu o reprezintă binele angajaților. Nu, miza o reprezintă afacerile oneroase cu închirierea de spații comerciale. E dincolo de orice bănuială având în vedere notificarea trimisă ieri pentru evacuarea spațiilor ocupate ilegal după expirarea contractului dintre Metrorex și firma sindicatului USLM în 2018. O firmă, un sindicat vor neapărat să căpușeze Metrorex în liniște, în continuare. Cu legea de partea noastră nu vom da înapoi”, a scris Cătălin Drulă vineri dimineață pe Facebook. (sursă)

Așadar motivul grevei era dincolo de orice bănuială conform domnului ministru. Și mai toată presa a preluat această idee fără să se întrebe dacă e adevărată sau nu. Presa românească a ajuns instrument de propagandă pentru Guvern și cam atât.

Prin magia internetului era însă foarte simplu să afli de ce protestează acei oameni:

În lumina acțiunii de azi a lucrătorilor Metrorex, revin la dumneavoastra dupa ce v-am transmis o adresa prin care semnalam situatia din metroul bucurestean, inca din data de 5 februarie la care nu am primit nici un răspuns.

Membrii noștri din Metrorex (USLM / ATU) sunt în mod clar foarte îngrijorați de reducerile salariale și concedierile care le sunt impuse si intelegem nevoia lor de a întreprinde această acțiune urgentă și disperată. Problema trebuie rezolvată printr-un proces de dialog social adecvat și suntem profund dezamăgiti de faptul că compania, presupunem ca are sprijinul guvernului, întreprinde această acțiune unilaterală. (sursă)

Sursa e site-ul sindicatului. Mi-a luat 30 de secunde să aflu treaba asta printr-o simplă căutare pe internet. Dacă vă uitați pe site-ul sindicatului o să vedeți că sunt comunicate de presă de prin februarie în care sunt subliniate aceleași probleme cu salarizarea.

Tot nu mă credeți? Iată ce zice șeful Metrorex, un om numit politic la conducerea metroului de guvernul PNL-USR:

Întrebat, din nou, dacă revendicările sindicaliștilor n-au nicio legătură cu spațiile comerciale sau cu panourile publicitare de la metrou, Ștefan Paraschiv a răspuns categoric: ”Nu”. ”E într-adevăr o coincidență bizară, dar revendicările de astăzi nu au avut legătură cu spațiile comerciale și negocierile care vor începe de săptămâna viitoare nu se referă la aceste spații comerciale, dar, într-adevăr, coincidență este”, a mai spus Ștefan Paraschiv. (sursă)

Așadar ”dincolo de orice bănuială” al dl. Drulă e fals așa cum recunoaște chiar persoana numită de Guvern la conducerea Metrorex. Ca să fim sinceri, probabil că și dl. Drulă urmărește linia ideologică a șefului său, Florin Cîțu, care și el a zis ceva de genul:

„Un fost deputat PSD, care vede că îi dispar sinecurile, face un protest ilegal. Despre asta este acțiunea ilegală care a blocat metroul în această dimineață.” (sursă)

Vorbesc toții specialiștii în orice despre fake news și cum să nu luăm informații decât din surse sigure. Dar ce ne facem că în România sursa multor fake news-uri e însuși Guvernul? Cred că Putin a dat afară toată echipa de împrăștiat propagandă în România a Sputnik pentru că frecau mentau, fake news-urile lor nu au cum concura cu cele oficiale ale Guvernului.

Cine cu cine trage?

Adevărul nu a fost niciodată un subiect preferat în politică sau mass media. De la puii vii fătați de o găină ai lui Cristoiu la conspirațiile cu bancnota de 1 dolar a lui Guran presa în permanență s-a scăldat în mediocritate. Credeați de exemplu că în ciuda dezmințirilor de mai sus a dispărut faza cu ”Rădoi de la sindicat a declanșat grevă pentru că spații comerciale”? Nu, e încă vie, Digi24 îi dă tare înainte cu ea pentru că presa românească nu e interesată de adevăr.

Iar de la clasa politică nu cred că am avut istoric pretenții. Florin Cîțu de exemplu are un istoric lung de declarații false ori trunchiate și totuși puțin spre deloc se scrie despre ele într-un mod critic în afara presei mari. Apoi Cătălin Drulă, venit pe un val de entuziasm și cu pretenții de ”om nou” face fix ce fac toți politicienii din 90 încoace: spune un neadevăr și îi adaugă și un ”dincolo de orice dubiu”.

Te-ai gândi că poate influencerii, ONG-urile sau altcineva ar fi zis ceva pe subiectul acestor greve. Nope, nimic pe subiectul ”fake news” sau ”manipulare a opiniei publice”. Luați Factual.ro, siteul preferat al fanilor USR-PLUS de factchecking și căutați declarațiile de mai sus ale lui Drulă sau Cîțu. Le găsiți? Nu, normal că nu, că doar nu vrem să stricăm imaginea domnilor. Din toate declarațiile lui Drulă au ales-o fix pe cea mai inofensivă și irelevantă ca să o poată pune cu adevărat. Alta nu mai e! La Cîțu nu au mai pus nimic pur și simplu. Un subiect atât de important și nimic de la prim-ministru, iar de la Ministrul Transporturilor o declarația inofensivă și irelevantă.

Influencing se face acum într-o singură direcție, unii din ideologie alții probabil din considerente de partid pentru că în România influencerii uită constant să declare că lucrează cu partidul X sau Y sau le sunt afiliați.

Să nu ne înțelegem greșit, au fost oameni care au atras atenția că subiectul e distorsionat și manipulat, dar acei oameni nu au prea mare relevanță în online sau offline, cel mai probabil pentru că sunt de stânga. Chiar și când nu au simpatii politice de niciun fel, tot sunt ignorați, cum a fost cazul unui articol scris de dela0.ro.

Social media ca armă politică

Am murit un pic pe dinăuntru când într-o discuție pe grupul de Facebook al blogului mi s-a dat link la o postare pe Facebook în care se vorbea despre salariile de la Metrorex. Postarea în cauza e de la o persoană destul de clar afiliată USR, care spune că lucrează la un cabinet veterinar.

Vă gândiți probabil că nu ar trebui băgată în seamă o postare a unui om care lucrează la un cabinet veterinar. Nu ar trebui, doar că postarea are peste 4.400 de shareuri.

Vedeți voi, peisajul media s-a schimbat enorm în ultimii 10 ani. Până prin 2010 politica se făcea la nivel înalt, clubul închis al politicienilor și afiliaților, iar mesajele lor se propagau mesajele prin televiziuni și ziare. Din 2010 încoace strategia s-a schimbat și politica dă impresia că e mai aproape de oameni. Chestia asta nu s-a făcut prin apariția unor politicieni din rândul oamenilor obișnuiți. A fost o perioadă scurtă marcată de activismul politic la firul ierbii al lui Nicușor Dan, dar odată cu plecarea sa din USR acest activism s-a stins.

Ce s-a schimbat însă e faptul că acum mesajul politic e mult mai aproape de mase.

Românul normal și-a luat țepe prin anii 90 și a devenit destul de circumspect față de televiziuni și presă: se uită la ele, dar cu o doză sănătoasă de scepticism. În general cine se uită la Antena 3 sau la Digi24 știe în ce direcție trag. La fel și cu ziarele, se cam se știe cine pe unde trage.

Aceste bariere defensive ale românilor au fost ocolite (nici măcar dărâmate) de social media. Vă spuneam mai sus de postarea aia de pe facebook cu 4.400 de shareuri. Ei bine, postarea aia a făcut mai mult rău dezbaterii despre greva de la Metrorex decât orice articol sau știre de la Digi 24, Antena 3 sau ce publicație vreți voi pentru că postarea pare mai autentică venind de la un ”om simplu”. Acel cont de Facebook care a postat treaba aia e destul de clar afiliat USR având în vedere tipul de mesaje, cadrul de la profil și la ce dă share.

Sunt mii de conturi similare afiliate nu doar USR ci și PNL, PSD și altor partide care produc conținut politic pentru a susține cauzele politice ale partidelor respective. Unele conturi sunt reale, majoritatea sunt false, având conținut furat de pe internet (și cel de la USR de mai sus fură conținut în draci din câte văd).

Ați mai auzit asta cu conturile false și credeți că sunt folosite doar de PSD sau PNL ori AUR? Nu, și USR folosește boți. Conturile false ale USR folosesc poze de profil cu rusoaice de 15 ani pentru a atrage like-uri. Apoi schimbă repede imaginile cu ceva generic. Dacă sunteți curioși cine se ocupă de conturile astea, ei bine, se știe și asta, un tip care o arde cu glume KKK și administrează conturi de social media ale USR. Stați calmi, toată lumea are din astea, nu doar USR.

De ce a ajuns social media atât de importantă pentru partidele politice?

În primul rând mMesajele politice transmise publicului direct prin social media ocolesc presa și scutesc politicianul de întrebări neplăcute. Nu trebuie să te duci la interviu unde mai apar și întrebări neplăcute sau trebuie să îți justifici răspunsul, în social media comunicarea se face cu fanii predominant.

Apoi mai sunt conturile de boți de care vă spuneam mai sus. Aceste conturi duc la polarizare în rândul cetățenilor obișnuiți și contribuie la crearea unei atmosfere teribil de tensionate. Problema nu e un când un politician sau cont fals polarizează discuția. Atunci când întreg partidul o face plus o armată de boți (mii sau zeci de mii de conturi) poți inflama o țară întreagă.

Nu știu cum e pe la voi, dar eu am constatat că în ultimii ani majoritatea evenimentelor politice majore au transformat Facebook într-un loc plin de oameni isterici care încearcă să îți bage opiniile lor sub nas și care direct sau indirect vor să incite, să enerveze și să creeze tensiune.

Bombardamentul ideologic s-a mutat de la TV / presă în social media. Vreai să vezi ce mai fac prietenii tăi? Ei bine, iată ce crede Maricica de la Cucuieții din Deal, care n-a pus în viața ei piciorul în metrou despre Rădoi de la Metrorex. Vrei să tragi un ochi la ce mai face fostul/fosta? Uite aici de ce ăia de la Metrorex au salarii imense și au făcut acte de terorism (nu glumesc la faza cu terorismul) conform prietenului tău Ionel, om care merge peste tot cu mașina personală, dar are opinii. Vrei să pui poze de vacanță pe Facebook? Ia de aici niște oameni care îți spun de viermi în mască și mai jos un pic un om fff cult care îți explică de ce nu sunt viermi în mască.

Așa ajunge Maricica și Ionel, doi oameni care nu au nicio treabă cu Metrorex să se revolte pentru niște chestii care nu îi afectează, nu le înțeleg și probabil că nu le va mai păsa de treaba asta în 2-3 zile.

Însă chiar dacă social media se mută repede la următorul scandal tot rămâne ceva în urmă. Știți ce? Ura deja creată! Scandal iscat! Starea de tensiune și anxietate! Astea nu dispar, odată stârnite, ele rămân și se tot adună!

Social media a reușit să creeze impresia unui asediu permanent al cetății în care locuim din dorința partidelor de a ține mobilizat electoratul permanent. Iar partidele politice se folosesc de iluzia asediului pentru a ține propriul electorat mobilizat și a recruta noi oameni cauzei lor.

Partidele politice au nevoie de un electorat divizat și fidel. De regulă există o masă mare de oameni care nu vor nici comunism, dar nici capitalism sălbatic, nici interzicerea avortului, nici fete având deja 10 avorturi la vârsta de 16 ani. Politicienii spun că ăsta e ”centrul” și scopul lor a fost în permanență să rupă acest centru și să îl tragă în direcția lor, mai spre dreapta sau mai spre stânga (mă rog, România nu are partide de stânga, dar înțelegeți voi ideea). De ce nu încearcă să satisfacă acest electorat de centru? Pentru că normalitatea și bunul simț nu mobilizează, nu atrag atenția și nu aduc schimbări bruște așa cum o fac extremele.

Dar dacă politicienii conving cetățenii că cetatea lor e sub asediu și năvălesc sexo-marxiștii să le naționalizeze BMW-ul din 2007 și iphone-ul luat în rate atunci se vor putea vinde mai ușor drept salvatori către publicul lor.

Strategia asta politică de hiper-mobilizare și în permanent asalt e problematică însă pentru că energia acumulată nu se disipa ușor. Când cetatea e sub asediu poporul vrea să vadă sângele dușmanilor, așa că politicienii ajunși la putere caută dușmanii promiși.

Kayfabe

Politica și societatea au trecut ușor ușor de la o politică opacă, făcută în spatele ușilor închise, spre politică de tip showbiz, unde atât politicienii cât și publicul urmăresc evenimentele ca pe un spectacol. Scena lor e social media!

Am mai scris despre fenomenul ăsta, numit kayfabe și ce impact are asupra politicii.

Politica transformată în kayfabe e performativă: evenimentele politice sunt ca un spectacol unde important e cât de bine îți joci rolul, nu neapărat acțiunile din viața reală.

Metrorex a fost doar un exemplu, nu a fost însă primul! Kayfabe a fost și la Referendumul pentru Familie și la povestea cu spitalele arse sau mai devreme chiar la felul în care a fost gestionat dezastrul de la Colectiv.

Publicul a judecat politicienii în funcție de cât de bine și-au jucat rolul, nu în funcție de ce au făcut efectiv. Dacă ar fi judecat faptele ar fi observat că nu a avut loc nicio schimbare legată de Colectiv de exemplu, deși au trecut atât de mulți ani de atunci! Se aplaudă un pseudo-documentar nominalizat la Oscar, dar nimeni din clasa politică nu pare deranjat sau interesat să facă efectiv ceva.

Kayfabe și social media merg mână în mână, cetatea e sub asediu, dar e un spectacol în același timp. Vă spun sincer că am probleme să înțeleg cum poate fi atacată în permanență cetatea și totuși lumea să privească lucrurile ca pe un spectacol în care sunt aceiași actori, dar în roluri diferite. Și totuși fix asta se întâmplă, deși par incompatibile ideile astea două ele merg mână în mână.

De ce Metrorex?

Pentru PNL și USR dușmanii care asediază cetatea au fost PSD, bugetarii și asistații sociali. Dușmanul PSD a fost înfrânt odată cu intrarea lui Dragnea la pușcărie, punct din care nu a mai avut puterea de a mobiliza electoratul.

Au rămas bugetarii și asistații sociali.

Raluca Turcan a dus campanie împotriva asistaților sociali atât de bine încât a ajuns la concluzia că sistemul e subfinanțat, nu are suficienți oameni și sunt mult mai mulți oameni care au nevoie de ajutor social decât sunt în statisticile oficiale.

Dar greva Metrorex a fost mană cerească pentru PNL și USR pentru că din perspectiva lor Metrorex intră atât în categoria bugetari (lucrează la stat – deci sunt bugetari), dar și a asistaților sociali (primesc salarii prea mari pentru ceea ce fac).

Explicațiile raționale sunt complet inutile în discuțiile astea, am încercat, pur și simplu nu funcționează.

Cetatea vrea sângele asediatorilor, e irelevant că aceștia sunt închipuiți sau reali, poporul vrea sânge pentru că asta s-a promis, iar social media a jucat un rol cheie.

Concluzii

Felul în care greva de la Metrorex a fost abordată de politicieni, mass media, influenceri și populație e un exemplu de manual de polarizare a discursului public și a electoratului.

Motivele grevei nici nu au contat pentru românii interesați de subiect, pentru că ei deja știau de partea cui sunt și care e problema. Faptele, adevărul și realitatea din teren erau complet irelevante, chestie care convine de minune politicienilor.

România calcă cu pași înceți, dar din ce în ce mai siguri pe calea urmată la finalul anilor 20 și 30.




Cât trebuie să economisești pentru o pensie decentă?

Am scris de mai multe ori despre pensii și economii, iar într-o postare anterioară aminteam că randamentul pensiei Pilon II nu e atât de mare pe cât vor să îl facă să pară cei care conduc fondurile de pensii private. Am promis atunci că voi scrie un articol și despre cât trebuie să economisim pentru o a avea o pensie care să ne permită să trăim decent.

Înainte de toate trebuie să stabilim însă ce înseamnă ”o pensie decentă” și cum calculăm cât înseamnă asta în bani pentru că fiecare om poate înțelege ceva diferit. Odată ce am stabilit asta va trebui să ne gândim cum calculăm veniturile noastre peste 10, 20, 30 sau chiar 40 de ani! Stați liniștiți, nu trebuie să fiți specialiști în finanțe pentru asa ceva. Puteți descărca un fișier excel unde să introduceți datele necesare și care face toate calculele necesare pentru voi. Am pregătit pentru voi instrucțiuni detaliate despre cum se completează excelul acesta și dacă aveți întrebări puteți lăsa comentarii mai jos.

Va explic apoi cum să interpretați rezultatele obținute. În cazul în care nu economisiți destul pentru a avea o pensie decentă vă arăt cum să calculați cât trebuie să economisiți în plus și ce puteți schimba pentru a putea ajunge în acel punct.

Aveți în continuare un sumar cu capitolele din acest articol la care puteți reveni fără să fiți nevoiți să derulați articolul:

Sumar
  1. Cât înseamnă o pensie decentă?
  2. Cum calculăm cât trebuie să economisim?
  3. Cum citim rezultatele?
  4. Cum calculați cât ar trebui să economisiți în plus?
  5. Ce puteți schimba în viața voastră?

De ce scriu articolul ăsta?

Ideea articolului mi-a venit de la următoarea declarație:

Adrian Codirlașu, Vicepreședinte CFA România: “Pilonul 1 și pilonul 2 nu vor putea asigura un trai decent la pensionare pentru actualii contribuitori. (sursă)

Apoi mai avem și declarația asta de la un domn pe nume Claudiu Vuță, pe care articolul îl prezintă drept ”analist economic și fondator al Project -E.ro”:

Astfel, devine urgent ca pentru Pilonul 2 statul, împreună cu specialiștii din domeniu, să caute soluții, să gândească pe termen mediu și lung, pentru ca și actualii angajați să beneficieze de pensii decente când se retrag din activitate.(sursă)

Nasol, nu? Oare unde erau oamenii ăștia când a fost discuția cu Pilonul II vs. Pilonul I? Spuneau ei atunci același lucru oare, că Pilon II nu asigură o pensie decentă?

De asemenea genială faza cu statul care trebuie să facă ceva pentru Pilonul II. Păi nu era vorba că Pilonul II e bun și Pilon I nasol și statul e prost administrator?

Altă chestie care mă irită e felul în care prezintă unele lucruri, spre exemplu în articolul ăsta de pe G4Media:

Un român cu salariul mediu pe economie care va contribui lunar timp de 13 ani la Pilonul II de pensii va avea la finalul acestei perioade un câștig net de 4.489 lei, de aproape trei ori mai mare decât dacă ar pune aceiași bani lunar într-un depozit bancar, arată o simulare realizată de Mihai Bobocea, consilier al Board-ului Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), publicată pe e-project.ro.

În primul rând că articolul de mai sus trebuia marcat probabil ca publicitar, pentru că e reclamă, dar hei de ce să ne încurcăm în detalii. Apoi sunt curios de ce nu spune cât e câștigul acela după ce își ia fondul de pensii comisioanele?

Revenind la subiectul articolului niciunul din băieții ăștia nu spun cât trebuie să economisiți ca să aveți o pensie decentă. Vă spun că trebuie să economisiți, că să aveți Pilon III și tot felul de șmecherii fără să spună concret câți bani trebuie să puneți deoparte.

Eu nu mă intitulez ”analist economic”, dar sunt un om care lucrează mult cu cifrele. Așa că am vrut să aflu câți bani trebuie să pun deoparte pentru a fi sigur că nu mor de foame la pensie.

Dacă și voi vreți să aflați atunci citiți în continuare.

Cât înseamnă o pensie decentă?

Asta ar fi întrebarea numărul 1 și cea de la care pleacă orice fel de discuție de genul ăsta. Nu există un răspuns universal valabil la întrebarea asta pentru că fiecare om are nevoi diferite. Dar nu ați venit pe blogul acesta pentru răspunsuri vagi așa că haideți să încercăm să găsim ceva mai concret.

Haideți să presupunem că aveți undeva la 30 – 40 de ani. Aveți o rată la bancă pentru apartament sau casă, poate și pentru mașină. Aveți poate copii sau vă gândiți la ei, mergeți odată sau de două ori pe an în vacanță în România și / sau în afara României.

Aveți smartTV, un smartphone pe care îl înlocuiți la 2-3 ani, se mai strică uneori mașină, mai un ITP.

Acum haideți să ne gândim cum va arăta viața voastră peste 30 – 40 de ani. Păi o parte din cheltuielile de mai sus vor dispărea:

  • rata la apartament va fi fost plătită până atunci probabil, deci veți avea cheltuială măricică în minus.
  • copiii deja independenți economic la vârsta aceea sau aproape independenți (sper) – asta e o altă cheltuială semnificativă în minus.
  • mașină probabil o să aveți în continuare dacă nu se inventează teleportarea până atunci.
  • Smartphone, smartTV, proiector de holograme sau cine știe ce chestii se mai inventează până atunci o să aveți deși e posibil să vă pierdeți din apetitul pentru tehnologie nouă.
  • tot va trebui să mâncați și să plătiți facturi, dar nu vor fi cheltuieli legate de muncă (prânz la birou, bani de benzină sau autobuz / metrou etc.).

Așadar putem presupune că persoana voastră de la pensie nu va cheltui la fel de mult cât cheltuie azi. Majoritatea oamenilor mai deștepți ca mine care vorbesc despre pensie spun că o pensie decentă e pensia care nu necesită o schimbare substanțială a stilului de viață. Pentru un om obișnuit asta înseamnă să rămână cu un venit undeva la 70% din cât câștiga înainte de pensie (presupunând că avea un venit decent).

Pentru unii dintre voi 60% va fi suficient, alții vor avea nevoie 80-90%. Nu luați numărul ăsta ca pe ceva sfânt ci mai mult ca pe ceva orientativ.

Dacă știu cât câștig acum și știu cât ar trebui să am la pensie ca procent din venitul actual cum fac să aflu câți bani trebuie să pun deoparte ca să ajung la acel 70% (sau cât vreți voi)?

Înapoi la sumar

Cum calculăm cât trebuie să economisim?

În Marea Britanie, SUA sau alte țări cu apă caldă există foarte multe siteuri cu calculatoare online care vă ajută să înțelegeți cât ar trebui să economisiți. Acele siteuri fac în principiu cam ce o să vă învăț eu în acest articol să faceți. Ele nu există însă în România, motiv pentru care scriu postarea asta.

Așadar ce trebuie să calculăm? Păi cotizăm în fiecare lună cu niște bani la un fond de pensii Pilon II sau chiar Pilon III (pensie privată). Banii aceia se adună. Trebuie să vedem câți bani vom avea în acel fond peste 30 – 40 de ani. De asemenea vom avea și o pensie de la stat care se va adăuga la banii de la Pilon II.

E posibil de asemenea ca unii dintre voi să aibă venituri din chirii, depozite bancare și alți bani pe care decid să îi adune la ciorap sau să îi investească.

Apropo, toți banii ăștia generează câștiguri sau dobândă care se adună și ea la suma inițială timp de 30 – 40 de ani.

Știu că sună complicat, dar nu e chiar așa rău pentru că toate calculele astea se pot rezolva destul de ușor într-un excel. Și sincer mă apucasem să fac unul până când mi-am adus aminte că Excel are o bază foarte mare de fani și e posibil ca altcineva deja să fi făcut un astfel de calculator. Ei bine, nu doar că există un astfel de calculator, dar e făcut chiar de oamenii de la Microsoft, deci e fără viruși, gratis și foarte important puteți să folosiți date reale fără să vă fie teamă că ajung la cine știe cine.

Așa că în continuare vă rog să downloadați un fișier de excel de la Microsoft în limba engleză sau varianta tradusă de mine în limba română. În continuare am să vă explic cum să completați excelul astfel încât să aflați cât trebuie să economisiți pentru o pensie decentă.

Înainte să începem trebuie să dăm ”Enable content” în bara galbenă de sus a excelului, altfel nu puteți folosi excelul.

Excelul are 3 seturi de date pe care le puteți completa. De fapt ele sunt deja pre-completate ca să vă dea o idee despre cum funcționează excelul. Mai jos vă explic ce reprezintă câmpurile astea și vă dau sugestii cum le completați.

Pasul 1: Completăm coloana ”Azi”

Vârsta voastră în prezent – e evident, completați vârsta voastră de azi. E nevoie de câmpul ăsta pentru a putea calcula cât timp aveți la dispoziție să acumulați bani pentru pensie.

Venit anual – Noi românii nu suntem obișnuiți să ne facem calculele pe venituri și cheltuieli anuale, dar cam asta e regula în lumea anglo-saxonă cel puțin. Așadar luați salariul net și îl înmulțiți cu 12 iar rezultatul îl completați în celula asta. Dar dacă o să fiți promovați și vă crește salariul substanțial? Cu atât mai bine, puteți reface calculul atunci. Nu ar trebui să faceți însă calculul în baza unor promisiuni ci doar pe venituri pe care vă puteți baza.

Inflația anuală și creștere a venitului – Aici excelul vrea să luați rata inflației și procentul cu care vă crește venitul anual (adică salariu pentru majoritatea dintre voi). Dacă salariul vostru e 100 de lei anul ăsta și tot 100 de lei anul viitor, dar inflația e 3% înseamnă că salariul vostru real a scăzut. Practic cumpărați mai puține bunuri și servicii cu 100 de lei anul viitor decât anul ăsta. Dacă salariul vostru crește cu 1%, dar inflația e 2% atunci aveți o pierdere reală de putere de cumpărare de 1%. Dacă salariul crește în linie cu inflația atunci cele două se anulează.

Cât va fi inflația peste 10 ani? Habar nu am. Cu cât îmi vor crește mie veniturile peste 10 ani? Nici asta nu știu și îmi e greu să estimez.

Așa că pentru a ține lucrurile simple am să consider că salariul și inflația vor fi egale. Am să pun 0% în fișier considerând că venitul meu de azi va fi venitul meu real  și de peste 30 de ani practic (din nou deja ajustat pentru inflație).

Soldul contului de economii pentru pensie – Aici ar trebuie să introduceți câți bani aveți deja economisiți pentru pensie. Aveți bani puși deoparte pentru zile negre? Îi puteți adăuga aici. Bani puși deoparte cu care nu aveți neapărat un plan? La fel, adăugați aici. Aveți probabil niște sume deja strânse la pensia Pilon II și cred că majoritatea fondurilor de pensii vă permit să vedeți soldul. Poate e o hârtie pe care o primiți odată pe an, poate vă puteți loga în cont și să vedeți exact suma strânsă. Adăugați suma totală din acel cont aici. Dacă dați bani și la Pilon III adăugați aici cât aveți deja strâns. Alte investiții aveți? Poate investiți la un fond de investiție (nu pensie), adăugați și acele sume aici. Din nou, trebuie să adăugați valoarea totală strânsă până azi.

Cât economisiți anual pentru pensie – Aici trebuie să includeți ce sumă se adaugă în fiecare an la ce ați strâns deja pentru pensie. Dacă la punctul anterior ați adăugat suma deja strânsă, acum trebuie să adăugați cât adăugați în fiecare an în plus. La fel ca mai sus aici trebuie să adăugați banii cotizați în fiecare an pensia Pilon II și Pilon III plus orice alte investiții sau economii pe termen mai lung. Nu știți exact sumele? Se pot afla, nu e problemă.

  • Cotizația la un fond de pensii Pilon III e separată de cea de Pilon II deci acolo ar trebui să știți exact cu câți bani cotizați. Luați un fluturaș de salariu (îl primiți probabil electronic) și vedeți cât vi se reține din salariu pentru așa ceva dacă Pensia Pilon III o aveți prin angajator. Dacă o aveți separat de angajator atunci ar trebui să știți exact câți bani virați în fiecare lună. Luați acea valoare și o înmulțiți cu 12 luni. Acea sumă trebuie adăugată împreună cu restul surselor de economisire pentru pensie. Atenție însă! Dacă aveți pensia Pilon III prin angajator trebuie să știți că legea oferă posibilitatea angajatorilor de a contribui la rândul lor la pensia voastră Pilon III (dacă vor). E ok și pentru ei că primesc niște scutiri de taxe deci sunt șanse mari ca suma virată să fie mai mare decât ce vi se reține din salariu. Nu știți dacă angajatorul vostru contribuie? Întrebați la HR sau cine se ocupă de salarizare la voi sau căutați mailul sau hârtia de când ați aplicat pentru pensia Pilon III.
  • În ceea ce privește cotizația la Pilon II acolo e destul de simplu: 3,75% din salariul brut se duce la fondul de pensii Pilon II. Nu știți cât e salariul vostru brut? Folosiți un calculator de salarii ca ăsta. Tot ce trebuie să faceți e să introduceți suma netă, apoi în dreapta în loc de brut să selectați net și să apăsați butonul calculează. Calculatorul va afișa salariul brut. Luați acel brut și înmulțiți cu 0,0375 și aveți contribuția lunară. Înmulțiți cu 12 și aveți contribuția anuală. Puneți contribuția anuală în excelul nostru.

Dacă băgați bani într-un fond de investiții privat adăugați și acei bani sau orice alte economii pe termen lung. Însă dacă economisiți bani pentru a cumpăra o mașină nouă nu adăugați acele economii aici, doar acei bani în care nu aveți de gând să vă băgați.

Creșterea anuală a economiilor (%) – Aici ar trebui să introduceți procentul cu care cresc economiile voastre. Dacă aveți acele economii la bancă atunci asta va fi rata dobânzii la depozitul în care aveți economiile.

Dobânzile sunt destul de mici așa că indiferent dacă aveți banii în RON, EUR, USD sau altceva rata dobânzii va fi probabil pe la 1-2%.

Atenție însă! Dacă ați pus mai sus 0% la creșterea venitului aș recomanda să puneți 0% și aici pentru că de regulă valoarea dobânzii la depozite e egală sau ușor sub inflație. Altfel presupuneți că banca vă dă bani peste rata inflației și din păcate nimeni nu prea face asta. Eu în calculul meu am să pun 0% și 0% mai sus la inflație.

Rata de rentabilitate a investiției (%) – Asta e probabil chestia cea mai dificil de estimat pentru că se referă la % cu care va crește investiția voastră. Cât va fi acel procent? Greu de spus, pentru că randamentul investițiilor majorității fondurilor de pensii sunt la minime istorice.

Haideți să luăm cazul concret al României: fondurile de pensii se laudă cu 6,2%. După niște calcule de ale mele de fapt randamentul real e însă 2,55% după ce eliminați comisioanele. Așadar vă recomand să folosiți 2,55% ca randament pentru că aia e valoarea cu care crește suma din contul vostru, restul sunt comisioane.

Pasul 2: Completăm rubrica ”La Pensie”

Bun, am trecut de prima coloană, cea în care ne puneam în ordine finanțele personale. Acum trebuie să ne gândim un pic ce planuri de viitor avem:

Pensie de stat: Aici ar trebui să punem valoarea pe care o vom încasa ca pensie de la stat, adică banii din pensia Pilon I. Problema aici e că statul cam are obiceiul să tot schimbe felul în care se calculează pensia asta. Actualul guvern PNL-USR face treaba asta chiar acum.

Cum se va calcula și cât va fi pensia de stat peste 10 ani? 20 de ani? Habar nu am! Putem însă calcula cât ar fi pensie conform metodologiei de acum. Există un calculator pe care îl puteți folosi (click aici). Introduceți valoarea salariului brut, peste câți ani vă veți pensiona și puneți da/nu în căsuța cu pensia privată. Calculatorul vă va spune pensia lunară. Înmulțiți cu 12 luni și introduceți valoarea în excel.

Rată anuală de creștere a pensiei (%): Aici ar trebui să introduceți valoarea cu care va crește pensia de stat anual. Iarăși avem problema incertitudinii pentru că în România nu se prea respectă nimic. De exemplu Guvernul PNL are în programul de electoral faptul că va mări pensiile cu rata inflației plus 58,5% din creşterea salariului mediu pe economie deși în programul electoral zicea că vor crește cu 8%. Până la urmă nu e nici într-un fel nici în celălalt. Tocmai de aceea recomandarea mea e să puneți 0% aici dacă ați pus 0% și la inflația din venituri și la creșterea economiilor. Practic presupunem că pensia de stat cu care vă pensionați rămâne neschimbată și va fi în linie cu inflația. Mi se pare o abordare realistă a situației.

Vârsta de pensionare: Ai zice că e simplu și ar trebui să completăm vârsta la care vom ieși la pensie. Eu am 33 de ani, la mine pensia va veni peste multe decenii și sunt șanse mari ca până atunci vârsta de pensionare să meargă spre 75 de ani. Pentru simulările mele eu voi folosi 75 de ani, dacă aveți peste de 50 de ani puteți folosi 67 sau 70 de ani. Dacă aveți sub 50 de ani atunci completați 70 – 75 de ani.

Număr de ani de pensie: Asta e o chestie dificil de estimat. Aici ar trebui să completați câți ani credeți că veți mânca pensie. În alte cuvinte, câți ani credeți că mai trăiți după ce vă pensionați? Sincer, nu știu câți ani voi trăi, dar pot să folosesc valori statistice. Eurostat zice că un bărbat mai trăiește 14,7 ani după 65 de ani, adică aproximativ după vârsta de pensionare pentru muritorii de rând. Femeile au 18,4 ani speranță de viață după 65 de ani.

Așadar dacă sunteți bărbat completați 15 ani, în căsuța aia dacă sunteți femeie 18 sau 19 ani.

Pensia dorită ca (%) din venitul actual: Așa cum vă spuneam la începutul articolului aici ar trebui să completați cât credeți voi că ar fi venitul cu care puteți trăi decent. Pentru unii e 60%, pentru alții 80%, va trebui să faceți o estimare. Eu vă recomand să vă jucați cu excelul și să încercați ambele valori.

Rata de rentabilitate a investiției (%): Am mai avut o rată de rentabilitate mai sus, dar atunci se referea la cât de mulți bani vor genera investițiile noastre înainte de a ieși la pensie. De data asta suntem întrebați cât va fi valoarea cu care vor crește investițiile noastre după ce ieșim la pensie. De ce sunt două valori? Pentru că e posibil să ne răzgândim și să investim în chestii riscante cât timp avem loc de muncă, dar apoi să optăm pentru chestii mai sigure, dar mai puțin profitabile după ce ieșim la pensie.

Eu am să pun în celula asta aceeași valoare ca în cealaltă celulă cu același nume, adică 2,55%. Folosesc valoarea asta și ca urmare a faptului că am pus 0% la celelalte creșteri și inflație. Dacă ați folosit altă valoare pentru inflație atunci adăugați valoarea inflației la rata de rentabilitate a investiției (adică inflație + 2,55%).

Pasul 3: Completăm rubrica ”Nesiguranță” (Opțional)

În a treia secțiune a excelului puteți să introduceți un element de incertitudine în calcule. Asta e o chestie mișto dacă îți plac graficele și statistica, dar care poate crea ceva confuzie altfel.

Nimic în lumea asta nu e sigur. Lumea zice să cumperi aur că aurul e sigur, dar poți să îți iei o mega țeapă cumpărând aur la prețuri prea mari. La fel, se zice că obligațiunile guvernamentale sunt investiții sigure, dar și țările mai dau faliment, sau, dacă nu dau faliment se salvează de la faliment prin inflație. Ce încerc să spun e că nimic în lumea asta nu e sigur. Fix de aceea majoritatea modelelor statistice complexe folosite de bănci, fonduri de investiții, fonduri de pensii șamd folosesc intervale de incertitudine.

Pe românește asta înseamnă să creezi 3 scenarii:

  • totul merge prost.
  • lucrurile merg așa și așa
  • totul merge foarte bine.

Dacă urmați sfaturile mele și folosiți valorile indicate mai sus obțineți scenariul așa și așa, adică rezonabil. Dacă veți completa valori în coloana a treia obțineți și scenariul prost și scenariul foarte bun.

Cifrele celor două scenarii sunt ascunse pentru că s-ar fi încărcat excelul prea tare și risca să creeze mai multă confuzie. Dacă vreți să vedeți toate cifrele click dreapta pe tab, apoi apăsați ”unhide”, selectați tabul ascuns și aveți acolo totul. Altfel, dacă vreți să vedeți scenariul prost și foarte bun îl puteți vedea în graficul de mai sus.

Exemplu:

Cam așa arată graficul dacă nu completați câmpul ”Incertitudine”. Cu albastru e soldul economiilor voastre înainte de pensie, cu verde / kaki soldul economiilor după ce ieșiți la pensie. Vedeți cum scade pe măsură ce trece timpul.

Dacă pun o valoare de 2% în câmpul ”Incertitudine randament investiție (%)” atunci arată așa:

Vedeți umbra aia cu albastru deschis? Acela e intervalul de incertitudine. Scenariul ”totul merge prost” e cel de sub linia albastră sau verde. Scenariul ”totul merge foarte bine” e cel de deasupra liniei albastre sau verde.

Ar trebui să completați secțiunea asta a excelului? Într-o primă fază eu aș zice să puneți 0% în toate celulele pentru că o să vă distragă atenția. După ce ați făcut mai multe simulări puteți să vă jucați cu valorile din secțiunea asta.

Cât ar trebui să fie aceste valori? Greu de spus. Problema cu intervalele astea de incertitudine e că aplicate pe o perioadă suficient de lungă devin atât de largi încât nu prea mai au sens. Pe românește, schimbări mici, dar pe o durată lungă de timp pot duce la modificări foarte mari. În exemplele de grafic de mai sus cu 2% incertitudine la randamentul investiției poți fie să termini toți banii la 84 de ani (totul merge prost) fie să ai vreo 650.000 de dolari în cont la acea vârstă.

Dacă aveți sub 50 de ani atunci vă recomand să lăsați 0% într-o primă fază peste tot. Dacă aveți peste 50 de ani puteți pune 1-2% în celula ”Incertitudine randament investiție (%)”. La celelalte probabil nu e nevoie, dar vă puteți juca cu valorile. De ce zic că e ok dacă aveți peste 50 de ani? Pentru că e mai puțin timp la dispoziție pentru ca acel interval să se lărgească. Una e să prezici ceva peste 10 – 20 de ani, alta e să prezici peste 40 de ani. Dacă ai peste 50 de ani acel interval de incertitudine e mai realist pentru că e mai aproape de pensie.

Înapoi la sumar

Cum citim rezultatele?

Ce obțin completând valorile de mai sus? În primul rând veți afla cum va arăta venitul vostru la pensie în baza sumelor economisite azi.

Pentru a exemplifica am completat mai jos informațiile având în minte sfaturile de mai sus și un salariu la nivelul salariului mediu pe economie în 2020. Am presupus că persoana cu datele de mai jos nu economisește pentru pensie și se va baza pe pensia de la stat și pensia Pilon II, cu o vârstă de pensionare de 69 de ani și un venit la pensie de 70% din cât câștigă azi:

Rezultatul calculului e sumarizat prin graficul următor:

Linia albastră arată banii economisiți până la pensie, linie verde arată cum sunt cheltuiți banii. Când linie verde atinge axa X (adică linia orizontală) atunci persoana noastră a rămas fără bani. Conform graficului de mai sus asta se petrece undeva pe la pe la 87 de ani, adică la 18 ani de la data la care a ieșit la pensie. Când zic că ar rămâne fără bani mă refer la faptul că nu ar mai avea bani cât să acopere un trai decent, adică 75% din venitul obișnuit din timpul muncii. Atenție, el nu ar rămâne complet fără bani pentru că ar primi însă în continuare pensia de la stat. Nu ar mai avea însă bani strânși de la Pilonul II deci nu ar mai avea acel ”trai decent” de care vorbim noi și care e 2,223 RON / lună în exemplul meu.

Dacă vreți să vedeți o detaliere a soldului pe ani puteți să vă duceți în partea de jos a excelului. Așa arată partea în care strângeți bani înainte de pensie:

”Venit dorit la pensie” și ”Pensie de stat” vor fi populate abia după vârsta de pensionare.

Apoi valorile la pensie:

Dispar valorile din coloana ”Salariu”, ”Câștig din investiții” și ”Economii anuale” pentru că am presupus că

Vremuri bune, vremuri rele

În graficele voastre ar trebui să vă uitați când atinge linia verde axa orizontală. Aceea e vârsta de la care nu mai puteți trăi comfortabil pentru că vi s-au terminat banii din Pilon II, Pilon III sau alte economii ori investiții.

În graficul de mai sus am estimat că persoana mea ar mai trăi 20 de ani de la data la care se pensionează, deci până pe la 89. Estimările noastre spun că de pe la vârsta de 87 de ani ar rămâne doar cu banii din pensia de stat, adică 1,419 RON / lună față de un venit decent estimat la 2,223 RON / lună. Cam nasol, pentru că asta înseamnă o scădere de 36% a veniturilor iar 2 ani trebuie să trăiască doar din pensia de stat.

Acum că aveți acea vârstă trebuie să o comparați cu cât credeți că veți trăi. Sună cinic, dar dacă ați completat în excel că veți trăi 20 de ani de la data retragerii, dar banii voștri pentru un trai decent se termină după 10 ani e cam nasol pentru că din punctul acela doar pensia de stat vă mai asigură un venit stabil. Altfel va trebui să începeți să vindeți din active.

Ar mai fi de remarcat o chestie importantă: în ciuda a ce se spune, pensia de stat în cazul de față reprezintă grosul venitului odată ieșit la pensie, chiar dacă persoana respectivă a cotizat la un fond privat timp de 36 de ani. Suma cotizată însă a fost mică și se pare că nu ar acoperi nici măcar 20 de ani de pensie. Iar această persoană are ca venit un salariul mediu pe economie. Majoritatea României nu câștigă însă atât! Așadar dacă 2,223 RON / lună pensie vi se pare puțin atunci ar trebui să vă gândiți că mare parte a românilor nu vor avea nici măcar atât.

Pe de altă parte însă statistic vorbind persoana din exemplul meu nu ar trebui să își facă prea multe griji pentru că dacă e bărbat va fi mort înainte să i se termine banii. Dacă e femeie va muri aproximativ când i se termină banii. Sună sinistru, nu? E sinistru, dar cam așa stau lucrurile dacă ne uităm la cifre.

Înapoi la sumar

Cum calculați cât ar trebui să economisiți în plus?

Ați văzut valorile? Sunt ok? Economisiți cât ar trebui să acoperiți 15 – 20 de ani de trai decent? Probabil că nu.

Ok, cum calculăm cât trebuie să economisiți ca să aveți totuși un trai comfortabil? Evident că puteți să modificați valorile de mână până ajungeți la rezultatul dorit. Dar avem un excel în fața noastră, deci nu trebuie să facem nimic de mână pentru că există o grămadă de funcții care pot face treaba asta pentru noi. Cea pe care o propun eu e destul de simplu de folosit și se numește ”Goal seek”. Goal seek e o funcție folosită des în lumea finanțelor pentru că e foarte folositoare la stabilirea bugetelor pentru că face fix treaba de care avem noi nevoie: caută valori care duc la îndeplinirea unei condiții (de regulă numerice). Noi o vom folosi pentru a căuta cât trebuie să economisim pentru a putea atinge acel venit la pensie de 75% (sau cât vreți voi).

Cum folosim Goak Seek? Aveți instrucțiunile în linkul de mai sus, dar vă ajut și eu:

Pasul 1: Ați văzut tabelul acela detaliat cu valori? Ei bine mergeți cu cursorul pe capul tabelului până la ultima coloană din dreaptă, adică ”Sold la final de an”. Ce vreți voi e ca valoarea ”soldului la final de an” din ultimul an de viață să fie egală cu venitul nostru decent. Adică vrem ca toată viață noastră estimată să aibă un venit decent.

Mergeți cu cursorul apoi pe ultima celulă din coloana ”Sold la final de an”:

Problema noastră e că valoarea din celula ”Venit dorit la pensie” (adică a treia numărând de la dreapta la stânga) e 26,678 RON / an în timp ce valoarea ”Pensie de stat” + ”Sold la final de an” e doar 20,677 RON / an (17,028 RON + 3649 RON). Practic, ne lipsesc 6,001 RON / an pentru un trai decent. Dacă persoana din exemplul nostru ar trăi mai mult situația ar fi și mai nasoală, pentru că în anul următor ar avea 0 RON economii și ar depinde doar de pensia de stat.

În exemplul meu trebuie să închid diferența aia de 6,001 RON. Voi trebuie să vedeți cât e diferența voastră.

Pasul 2: Am zis că Pensia de stat rămâne neschimbată pentru că nu e bine să vă faceți planuri crezând că politicienii de peste 30 – 40 de ani vor avea grijă de voi. Asta înseamnă că nu putem modifica valoarea din celula ”Pensie de Stat” ci doar valoarea din celula ”Sold la final de an”.

Pentru asta folosim Goal Seek: găsiți funcția Goal Seek în secțiunea ”Data” din excel. După ce ați dat click pe secțiunea Data în dreapta de tot sunt niște butoane pe care probabil nu le-ați folosit niciodată. Unul din ele se numește ”What if analysis” și are un ”?” în poză.

Dacă dați click pe ”What if analysis” excelul vă pune să alegeți între ”Scenario Manager”, ”Goal Seek” și ”Data table”. Click pe Goal Seek. Dacă aveți probleme în a găsi Goal seek dați un search pe google de genul ”goal seek in Office XX” și înlocuiți XX cu versiunea de Office pe care o folosiți.

După ce ați apăsat va apărea o căsuță în care să introduceți valori:

În ”Set cell” introduceți celula pe care vreți să o modificați. În cazul meu e I72 pentru că vreau să modific ”Soldul la final de an” pentru ultimul an din viață, care în exemplul meu e la I72. În funcție de datele introduse de voi acea valoare va fi tot din coloana I, dar mai sus sau mai jos, adică I78 poate sau I71 sau cine știe cât.

În ”To Value” trebuie să îi spunem la ce valoare vrem să fie acea celulă. Cum vă spuneam mai sus, vrem ca valoarea din celula ”Sold la final de an” + ”Pensie de stat” să fie egală cu valoarea din ”Venit dorit la pensie”. Altfel nu ne ajung banii la pensie. Prin urmare va trebui ca valoarea soldului la final de an să fie ”Venit dorit la pensie” – ”Pensie de stat”. În cazul meu e 9.650 RON.

Ultima căsuță care trebuie completată e ”By changing cell”. Aici trebuie să îi spunem excelului ce anume vrem să modificăm ca să ajungem la 9.650 RON în celula I72. Haideți să ne uităm un pic la datele noastră:

Ce trebuie să modificăm noi e valoarea economisită anual prin pensie Pilon II, Pilon III, investiții și economii. Toate astea am zis că sunt în celula ”Cât economisiți anual pentru pensie”. Așadar selectăm acea celulă și îi punem referința în Goal Seek:

După ce ați apăsat OK funcția Goal Seek a modificat valoarea din celula ”Cât economisiți anual pentru pensie” de la 2.500 RON la 2.604 RON:

Acel 2.604 RON e cât ar trebui să economisească anual persoana din exemplul meu pentru a putea avea acea viață decentă de ”75% din venituri” în cei 20 de ani estimați. Altfel spus trebuie să mai adauge un 104 RON / an în economii, ceea ce nu pare un efort foarte mare.

Cât e acea valoare în cazul vostru? Credeți că puteți economisi atât?

Ca o paranteză funcția Goal Seek vă permite să modificați orice celulă legată printr-o formulă de o altă celulă. Asta înseamnă că puteți folosi funcția asta pentru a vedea cât ar trebui să fie randamentul investițiilor voastră pentru a avea o pensie decentă, cât ar trebui să fie inflația, cu cât ar trebui să crească pensia de stat și multe altele.

Nu am făcut exemple și cu ele pentru că acestea nu pot fi controlate. Exceptând cazul în care sunteți guvernatorul BNR nu puteți controla rata inflației, la fel cum nu puteți controla cât de profitabile să fie investițiile în fondurile de pensii sau câtă dobândă dau băncile pentru depozite. Puteți să vă jucați de curiozitate cu acea funcție, dar nu vă ajută în a vă face planuri pentru bătrânețe.

Înapoi la sumar

Ce puteți schimba în viața voastră?

Cred că asta e întrebarea cea mai importantă din tot articolul de fapt: dacă nu economisiți destul acum ce puteți face pentru a strânge mai mulți bani?

Așa cum vă ziceam și mai sus, nu sunt specialist în finanțe personale iar internetul e plin de oameni care vă spun cum să ajungeți milionari până la 45 de ani. Dar dacă aș fi în locul vostru m-aș întreba:

Știu pe ce cheltui banii?

Atunci când vă gândiți la pensie, trebuie să înțelegeți că aveți o ocazie rară: aceea de a schimba lucruri mici azi, dar care vor avea un efect uriaș peste 20 – 30 de ani. Asta se vede foarte bine în privința cheltuielilor, niște schimbări mici când aveți 30 de ani în privința cheltuielilor pot avea efecte nebănuite când ajungeți la 60 – 70 de ani. De aceea trebuie să vă întrebați: știu pe ce cheltui banii?

Dacă aveți cheltuieli mari, gen rată la bancă sau la mașină probabil că știți exact cât sunt astea, dar în afara lor aveți idee unde se duc banii voștri? De aceea e bine să încercați să țineți o evidență lunară a cheltuielilor. Nu trebuie să fie complicată și să vă uitați la fiecare bănuț, dar stabiliți măcar câteva categorii mari, de genul:

  • rate la bancă și / sau chirie
  • mâncare
  • haine și încălțăminte
  • utilități (gaz, curent, întreținere, internet etc)
  • transport – abonamente la autobuz, tren, metrou, banii de benzină
  • Relaxare – cablu TV, abonamente la servicii de muzică (Spotify), video (Netflix, HBO etc.), cărți etc.
  • Alte cheltuieli

Poate merită să vă aruncați o privire pe acolo și să vedeți dacă nu cumva e ceva care vă cam mănâncă din bani și nu prea vă aduce un beneficiu. Vă spuneam și mai sus, o cheltuială mică, dar frecventă poate duce la o sumă măricică. Dați 7 lei pe zi pe cafea când sunteți la muncă? 7 lei x 20 zile lucrătoare în lună x 12 luni = 1.680 RON / an. În 10 ani sunt 16.800 RON. În 30 de ani sunt 50.400 RON.

Doamne ferește, nu vă zic să trăiți ca niște pustnici și mie îmi place un cappucino în oraș, că nu prea pot să fac așa ceva acasă, dar e musai să fie cafeaua aia în fiecare zi cumpărată?

Dacă aveți Netflix și HBO, vă uitați la amândouă? Aveți abonament la sală? Vă duceți des? Aveți internet de 1GB. dar ați putea oare să trăiți și cu cel de 500MB?

Puteți face asta și pentru cheltuielile mai mari: e musai să vă schimbați telefonul în fiecare an sau chiar la doi ani? E neapărat nevoie să vă luați mașină mai mare sau să o schimbați neapărat anul ăsta? Trebuie neapărat excursie la all-inclusive, nu merge și un Air BnB?

Uneori îți trebuie mai mulți bani

Dacă citiți articolul ăsta și câștigați salariul minim pe economie sau pe aproape ar trebui probabil să vă gândiți mai de grabă cum să faceți mai mulți bani, nu neapărat de unde să tăiați.

Merită să vă gândiți dacă ar fi cazul să cereți o mărire de salariu sau poate să schimbați locul de muncă. Sau poate ar trebui să încercați să vă reprofilați pe meserie mai bună sau să vă mutați în altă localitate pentru un loc de muncă mai bun. Tăiatul cheltuielilor nu e întotdeauna soluția, uneori e nevoie de mai mulți bani.

Înapoi la sumar

Concluzii

E un articol lung și dacă ați ajuns până aici felicitări! Vă recomand să luați ce am scris mai sus cu un gram de sare: nimeni nu știe ce ne rezervă viitorul. Poate va exista, poate nu va mai exista pensie de stat. Poate fondurile de pensii vor da faliment sau vor fi naționalizate de stat sau poate vor oferi câștiguri foarte bune.

Pentru că nu știm ce ne rezervă viitorul nu putem să facem altceva decât să ne pregătim pentru ce e mai rău, dar să sperăm la ce e mai bine.

Dacă vi s-a părut util articolul dați și altora mai departe, poate ajută.




Nicușor Dan află că oamenii competenți sunt scumpi

Omul care a vrut să salveze România, dar a ajuns să salveze doar Bucureștiul a aflat că oamenii competenți sunt scumpi:

„În Primăria generală, salariul unui director este de aproximativ 2700 de euro net. Vreau să vă spun că am vrut să aduc un director pe zona de investiţii , care nu a venit la banii ăştia. El, în privat, câştigă 7000-8000”, a declarat primarul general în emisiunea Insider Politic, difuzată duminică de Prima Tv. (sursă)

Am tot încercat să explic treaba asta cui avea urechi de auzit: nu poți veni cu pretenții de eficiență în administrația publică sau în companiile de stat plătind sub nivelul pieței.

De exemplu se publicase acum ceva vreme lista cu salariile celor de la Metrorex și multă lume era ofuscată de salariul directorului sau al mecanicului de tren:

Salariile de la Metrorex sunt cu mult peste media unui angajat din România. Șefii ajung să ia chiar și 13.000 de lei, în mână, iar subiectul a ajuns și în atenția Ministrului Transporturilor Cătălin Drulă. (sursă)

13.000 de lei net înseamnă undeva la 2.700 euro pentru post de director. La privat un director pe o funcție comparabilă într-o companie comparabilă merge lejer spre 10.000 de euro.

Am lucrat în taxe în România și pot să vă spun că un om care lucrează la ANAF va fi tot timpul plătit mai prost decât dacă și-ar abandona jobul și s-ar angaja în privat. Dar noi ne mirăm de ce nu colectează ANAF suficiente taxe sau de ce nu le pasă funcționarilor de la ghișeu. Și sunt n exemple de astfel de situații.

Dar românii încă o țin pe aia cu ”bugetarii sunt plătiți prea bine” și politicienii urmăresc aceeași retorică din păcate. Apoi încearcă să facă reformă și ajung să alunge puținii oameni care își făceau treaba. După tăierea salariilor personalului bugetar din 2009 – 2010 a fost un exod masiv de oameni competenți de la stat spre privat sau direct în afara României. Îmi aduc aminte că am vizitat buncărul lui Churchill din al Doilea Război Mondial, transformat în muzeu și am dat acolo peste un tip care fusese polițist în România. Omul plecase din poliție și prefera să fie ghid turistic în Londra decât polițist în România cu salariul tăiat.

Sunt însă oameni în administrația publică din România care nu își fac treaba din păcate. Dar e greu de mers după ei pentru că de regulă au pe cineva care îi ține în spate, iar acel cineva e probabil conectat politic. De aceea e mai simplu să spui ”toți bugetarii sunt nașpa” decât ”unii bugetari sunt nașpa”. Dacă spui toți nu trebuie să muncești efectiv și să rezolvi problema, că nu poți da afară toți bugetarii din România.

Plus că e mai dificil pentru politicieni să spună că unii bugetari își merită salariile sau poate chiar ar trebui mai bine plătiți în timp ce alții ar trebui dați afară. E mult mai ușor să zică însă: haideți să îi dăm pe toți afară! chiar dacă nu o vor face…

Apoi aceiași politicieni se apucă de reformă și încearcă să facă una sau alta, dar constată că nu au cu cine, cei numiți de partid pe acolo sunt praf sau nu vor să muncească iar la salariile plătite de administrație nu găsesc oameni competenți.

Iar acum Nicușor Dan constată fix treaba asta: nu prea găsește oameni competenți la banii ăia. Dar e ok, dacă mai fac colegii de la USR și PNL câte o campanie de demonizare a angajaților din sectorul public și ceva tăieri de salarii nu mai găsește chiar pe nimeni pentru poziții cu calificări înalte. Și atunci poate privatiza externaliza acel serviciu către operatori privați.

În altă ordine de idei dacă vă plictisiți luați CV-urile actualilor miniștri din guvernul de dreapta PNL-USR și numărați câți dintre ei au făcut succes în mediul privat pe care îl ridică în slăvi. Și când zic succes nu mă refer la director la propria firmă cu zero angajați sau cu rude ca singuri angajați ori la firma lu mami și tati. Vedeți câți au lucrat în firme private și au ajuns măcar manageri, că na, e cam aiurea să ajungi ministru și aia să fie prima dată în viața ta când ai oameni în subordine.




Vaccinurile trimise la sate ajung tot la cei din orașe

Cei care mă cunosc mai bine știu că în spatele acelui cinism e încredere că lucrurile vor fi bine dacă muncim și le facem să fie bine. Sunt cel mai pesimist optimist sau cel mai optimist pesimist pe care îl veți cunoaște.

Și cu toate astea am momente când rămân dezamăgit. Trebuie să recunosc că nu mi s-a mai întâmplat de mult să trăiesc sentimentul ăsta în legătură cu România, dar azi a fost unul din acele momente.

A pornit cu chestia asta:

Tot mai mulți români sunt nevoiți să se programeze la vaccinarea împotriva COVID-19 în afara localității lor, unde locurile se epuizează rapid, iar această problemă se menține și după deschiderea înscrierilor pentru cea de-a treia etapă a vaccinării, care se adresează populației generale. Vlad Mixich, expert în politici de sănătate, se întreabă “De ce ai ține mii și mii de doze de vaccin anti COVID-19 pe stocuri în comuna Talpa (de exemplu), când cererea masiv nesatisfăcută este altundeva, în marele oraș aflat la 100-150 km distanță, unde sunt zero stocuri?”. (sursă)

Ce e în neregulă cu observația asta? Păi în primul rând că vorbim de o campanie de vaccinare, nu de vânzare. Să vorbești de cerere mai mare la oraș pentru vaccin înseamnă să pierzi din vedere că dozele alea nu sunt o marfă. Și vă spun asta eu ca economist: vaccinurile nu sunt o marfă! Nu li se aplică legea cererii și a ofertei. E profund greșit și imoral să privești vaccinurile ca pe o marfă și să privești situația pe principiul cerere și ofertă. Dacă am merge pe ideea asta atunci cererea cea mai mare e în București și prin urmare acolo ar trebui să trimitem toate vaccinurile pe care le primim. Locuiești într-un sat de 100 de oameni? Ghinion, nu e cerere suficient de mare ca să îți aducem, așteaptă să se vaccineze toate orașele mari înainte și mai vedem apoi.

Altă chestie care văd că scapă expertului: vaccinurile astea nu se pot depozita oriunde. Chiar și un amator ca mine știe că vaccinul de la Pfizer trebuie ținut la temperaturi între -70 și -80 de grade. Moderna trebuie să stea la -25 până la -15 grade Celsius. Astra Zeneca e singurul care poate fi ținut la temperaturi de frigider.

Acum întrebare: câte sate credeți voi că au unități frigorifice pentru a depozita un vaccin la -70 de grade Celsius? Dar – 25? Credeți că va cumpăra cineva astfel de unități pentru fiecare sat? Sau pentru cele de la Pfizer, credeți că va sta cineva să cumpere 50 de frigidere pentru a depozita toate vaccinurile care trebuie administrate unei comune întregi?

Întrebare de om care nu e expert în politici de sănătate: e posibil oare ca o localitate de genul Talpa să fie singura cu capacitate de stocare a unui număr mai mare de vaccinuri și acolo să se vaccineze oameni din mai multe sate sau comune dimprejur? Poate de aia sunt trimise mai multe vaccinuri acolo și oamenii care au făcut asta nu sunt chiar proști? Zic și eu ca un nespecialist ce sunt.

Oare cei care se ocupă de vaccinare știu că sunt probleme cu depozitarea vaccinului în mediul rural? Păi ia să vedem:

Trebuie să avem și centre disponibile pentru localitățile din mediul rural, chiar dacă acolo adresabilitatea este mai scăzută. În paralel vom opera acele centre mobile care să deservească populația din mediul rural (sursă)

Aha, de ce oare e nevoie de centre mobile în mediul rural? Pentru că dispensarele și spitalele din mediul rural au de toate?

Și apropo de asta cu cererea, 22% din oamenii înscriși pe platformă sunt din București în condițiile în care Bucureștiul reprezintă circa 10% din populația României. Deci Bucureștenii sunt și așa suprareprezentați și se vaccinează mult mai mult față de restul populației. Bucureștiul plus următoarele 5 județe dau 50% din populația înscrisă azi. Restul României se înghesuie pe cealaltă jumătate. Dar hei, eu nu sunt expert în sănătate ca alții, ce știu eu.

Scăderea populației e de vină

A apărut apoi povestea asta cu scăderea populației (sursă):

Dacă nu aveți chef să citiți vă fac un rezumat: sunt prea multe vaccinuri la sate pentru că sunt mai mulți oameni pe hârtie care locuiesc acolo când în realitate ei nu mai locuiesc de muncă în acele localități. Altfel spus, sunt vaccinuri nefolosite la sat pentru că populația de acolo cumva există, dar nu mai există atât de mult.

Ce e surprinzător la explicația de mai sus e că vine de la un sociolog, un om care e obișnuit să lucreze cu concepte complexe, dar și cu statistica.

Ori de câte ori văd o explicație din asta aplic testul numit ”briciul lui Ocam”. Briciul lui Ocam e un principiu care spune că cel mai des explicația cea mai simplă e și cea mai credibilă. Dacă ar fi să aplicăm briciul lui Ocam, explicația de mai sus ține?

Păi haideți să vedem, există o explicație mai simplă a fenomenului? Haideți să vedem care din următoarele două explicații e mai simplă?

  1. Cei care coordonează campania de vaccinare nu știu numărul real de oameni din mediul rural. În același timp numărul de vaccinuri din aceste localități e mai mare decât populația satului / comunei. De asemenea în mod misterios numărul de înscrieri pentru vaccinare de la sat crește greu.
  2. La sat trăiesc oameni bătrâni care nici nu au internet și chiar dacă l-ar avea nu ar ști să se înscrie. Platforma de înscriere de asemenea nu prea funcționează iar la telefon e greu spre imposibil să găsești pe cineva să te programeze. Medicul de familie de la sat e sublim, dar lipsește cu desăvârșire în multe sate. Acolo unde e unul nu are timp și poate nici chef să înscrie bătrâni.

Ce e mai probabil? Guvernul să trimită sute de mii de doze de vaccin la sate crezând în mod naiv că încă locuiesc milioane de oameni acolo sau pur și simplu la sate locuiesc oameni bătrâni care nu au cum să se înscrie pe o platformă care și așa nu merge?

Hai serios că e simplu, oare chiar crede cineva că toate vaccinurile trimise la Talpa sunt pentru oamenii din Talpa? Chiar am ajuns să credem că în satele astea nu mai există decât 20 de oamenii iar Guvernul nu știe asta? O fi scăzut populația României, dar nu a scăzut atât de mult încât să rămână disponibile doze atunci când trimiți câteva zeci de mii în mediul rural.

De ce preferă lumea explicațiile astea

Pentru că oamenii vor să se vaccineze cât se poate de repede și nu vor să mai aștepte. Mai știți scandalul ăla că se vaccinează ”esențialii” înaintea oamenilor simpli?

Știți ce am învățat eu astăzi? Că românii nu s-au scandalizat din cauza faptului că e imoral să te vaccinezi înaintea celor bolnavi cronici sau vulnerabili. Nope! Românii s-au scandalizat pentru că existau modalități de vaccinare și ei nu erau între cei aleși. Majoritatea românilor s-ar fi alăturat acelei liste dacă s-ar fi ivit ocazia.

Și pentru ce? Ce câștigă acești oameni? 1-2 luni poate avans la vaccinare. Ce vor face cu acest avans? Ce era atât de important încât să sară înaintea unor alți oameni care poate chiar au nevoie de vaccinul ăla? O vacanță în Grecia? Un city break la Barcelona? Atât de urgent e încât să riști viața unui om? Dacă e o șansă de 1% ca un om să moară pentru că ai sărit tu rândul îți vezi de treabă și o faci? Atât de rău am ajuns?

Și ca să nu se simtă vinovați evident că se vor găsi explicații convenabile:

  • nu iau vaccinul nimănui, de fapt acei oameni nu există. Sigur că da, în mediul rural mai trăiesc fix 30 de oameni iar guvernul a trimis 3 milioane de vaccinuri acolo. 45% din România locuiește la țară, nu s-au trimis 9 milioane de doze de vaccin acolo ca să rămână în plus. Cine se programează la vaccin la sat acum posibil să ia vaccinul altcuiva care are nevoie de el.
  • cererea de vaccin e mai mare la oraș. Wow, cum ai măsurat? Ai fost tu acolo să vezi cât e cererea?
  • dacă oamenii ăia chiar ar vrea să se vaccineze de ce nu s-au înscris? Că nu au internet de aia. De ce nu au dat telefon atunci? Că nu răspunde nimeni, mulți dintre ei nici nu au semnal pe unde locuiesc (jumătate din satul bunicilor mei de exemplu, în România anului 2021). De ce nu i-a înscris medicul de familie? Că vorbim de sute sau mii de oameni într-o comună iar medicul de familie de regulă are 2-3 comune în subordine. Vorbim de mii de oameni! Și să vrea și nu poate!
  • majoritatea sunt pensionari, au timp să se ducă la oraș să se vaccineze. Nu știu cum e la alții, dar la mine în Oltenia la sat se trăiește din pământ și animale, pe care nu le poți lăsa singure o zi întreagă să te duci la oraș să te vaccinezi. Ca să nu spun că prin satul bunicilor mei nu prea mai circulă mijloace de transport în comun de niște ani de zile. Și nu e un sat în vârful muntelui. Sunt mii de localități în România fără transport în comun. Cum vor ajunge oamenii aceia la oraș? Pe jos?
  • la sat nu vor să se vaccineze pentru că religie și anti-vacciniștii. Adevărul e că Olivia Ster locuiește la sat, nu? Și toți oamenii ăia de pe la tv și online care sunt anti-vacciniști, toți locuiesc la sat, nu? Știu știu, ai auzit tu de la cineva că e popa nu știu cum la sat și se opune vaccinului și satana cu cipuri și bil gheitz nu? În baza unor anecdote și dubioși de pe facebook ai tras tu concluzia că toți oamenii de la sat și toți preoții nu vor să se vaccineze. Wow! Ce deștept ești tu și ce proști sunt ei! Ce bine că iei tu vaccinul ăla în locul lor că tu știi că la sat se votează PSD și BOR e nașpa iar oamenii ăia sunt niște necivilizați care oricum nu merită nimic. Sunt sigur că ai niște cifre solide pentru a baza opinia asta.

Sincer să fiu am o speranță în toată marea asta de dezamăgire: sper că oamenii care se duc la Talpa să se vaccineze sau prin alte sate să se uite bine de tot cum arată România din afara comfortului lor. România aia profundă pe care o ignoră cu grație când cer autostradă până la Brașov în loc de dispensare, medici și profesori în mediul rural.




Bugetul pe 2021 a fost adoptat – îi mai pasă cuiva?

Ne informează Primul Ministru al României triumfător că bugetul a fost adoptat:

Și chit că mi-am promis că nu mai bag în seama toate chestiile pe care le zice, dar nu pot să mă abțin. Astăzi e 8 martie 2021, au trecut 67 de zile din 365, mai bine de 2 luni și o săptămână și România abia acum are buget pe anul în curs. Un buget care se concentrează pe investiții, dar nu acum…mai încolo, gen în următoarele 9 luni probabil că 2 luni și ceva sunt deja duse.

E o vorbă pe la americani: primele 100 de zile sunt cele în care un guvern nou apucă efectiv să facă lucrurile pe care și le propune. După aceea sari din urgență în urgență și încerci să stingi incendii cauzate de alții. Acest guvern se apropie rapid de cele 100 de zile de lună de miere.

Oricum rețineți ultima fraza:

”De acum nu mai există scuze”

Doar că presimt că una din următoarele 2 chestii se vor întâmpla:

  1. Va ploua cu scuze (PSD a făcut asta, din cauza PSD e aia sau alalată)
  2. Pur și simplu veștile proaste nu vor exista pentru dl. prim-ministru.

Apropo, știați că în ianuarie 2021 deja avem deficit bugetar de 0,3%, cel mai slab an din 2006 încoace. Înainte de ianuarie 2021 știți care a fost al doilea cel mai slab an ca încasări din ultimii 10 ani? Ați ghicit: ianuarie 2020, adică tot sub mandat PNL.

Deficitele bugetare ale PSD erau criticate pentru că împovărau românii cu datorii. Deficitele PNL sunt bune însă pentru că lasă bani în economie cică.

Se plânge careva prin media aia bună de faptul că finanțele statului nu sunt sănătoase? Nope, liniște peste tot, nici măcar pâs.

Îi mai pasă cuiva? Sincer nu cred, nu acum, nu încă. La un moment dat vor trebui făcute corecții însă, fie prin creșterea taxelor fie prin scăderea cheltuielilor (sau amândoua, de ce nu).

Și lumea bună care acum tace vă va explica cum e vina bugetarilor, a pensionarilor, PSD, asistații sociali și contextul internațional, mișcarea plăcilor tectonice etc.

Vorba aia: operația a fost un succes, pacientul e mort.




Ce se întâmplă când nu vrei să reglementezi deloc prețul curentului: cazul Texas

Nu știu dacă ați urmărit știrile de peste ocean, dar acum câteva săptămâni o furtună de iarnă a lovit Texasul. Da, da, Texas, locul ăla cu deșert din sudul Statelor Unite.

În fine, scriu despre furtuna asta pentru că s-a întâmplat si chestie interesantă din punct de vedere economic: din cauza frigului consumul de energie a crescut puternic, pentru ca fiecare a incercat sa se incalzeasca cu aeroterma sau centrala lui pe gaz.

Ce se întâmplă când crește cererea? Păi legile economiei spun că într-o piață liberă ar trebui să crească și prețurile dacă ofertă nu poate crește pe măsură.

Vreți să vedeți niște exemple din Texas? Iata (sursă):

Comparați prețul de mai sus (2 dolari americani) cu prețul din România (0,263 RON / Kwh).

Iar treaba asta poate duce la drame (sursă):

“My savings is gone,” said Scott Willoughby, a 63-year-old Army veteran who lives on Social Security payments in a Dallas suburb. He said he had nearly emptied his savings account so that he would be able to pay the $16,752 electric bill charged to his credit card — 70 times what he usually pays for all of his utilities combined. “There’s nothing I can do about it, but it’s broken me.”

Știți mema aia cu: ești sărac pentru că nu ai muncit destul. Ei bine, în SUA poți ajunge sărac dacă îți plătești factura la curent.

Știți ce e și mai interesant în povestea asta? Partea următoare:

But when last week’s crisis hit and power systems faltered, the state’s Public Utilities Commission ordered that the price cap be raised to its maximum limit of $9 per kilowatt-hour, easily pushing many customers’ daily electric costs above $100. And in some cases, like Mr. Willoughby’s, bills rose by more than 50 times the normal cost.

Așadar cei care se ocupă de piața de energie din Texas au crescut prețul maxim pe care furnizorii de energie îl pot cere pe kwh până la 9 dolari / kwh ceea ce a dus la facturi la energie de 100 de dolari pe zi!

Așadar faptul că au crescut prețurile la un nivel astronomic nu e o anomalie ci fix ce se aștepta orice economist să se întâmple! De altfel, chiar persoana care a creat actualul sistem de prețuri la energie pentru Texas a zis așa:

William W. Hogan, considered the architect of the Texas energy market design, said in an interview this past week that the high prices reflected the market performing as it was designed.

Lumea s-a ofuscat pe chestia asta, dar omul are dreptate, piața a fost creată de așa natură încât să favorizeze producătorii și distribuitorii de energie, nu consumatorii. Fix asta a făcut!

Cei care au avut curent au fost norocoși, au fost multe exemple (gen ăsta, sau ăsta ori ăsta) de oameni care nu au avut deloc energie (nici curent nici gaz) pentru că fie a crăpat rețeaua de frig (transformatoare, țevi sau stații de pompare înghețate), fie nu a fost suficientă energie de distribuit. Iar aici apare o altă anomalie interesantă legată de Texas: se pare că Texas e singurul stat american cu propria rețea de energie electrică, restul statelor americane sunt racordate la cele 2 mari rețele care reunesc SUA și Canada:

Alinor at English Wikipedia, CC BY-SA 3.0 <https://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0>, via Wikimedia Commons

Texas e pata aia albastră între verde și galben. Faptul că rețeaua lor de energie e atât de mică a făcut ca regiunile vecine să nu poată transfera energie electrică masiv pentru a crește oferta și a echilibra cererea. Nu îmi e clar le ce îi ajută pseudo-independența asta a rețelei de energie.

Ceea ce face cu atât mai perversă ridicarea prețului la energie înainte de furtună. Pentru oricine se uită la harta aia devine clar care va fi consecința acestei mișcări.

De ce e nevoie de o piață reglementată

Am avut și noi parte de o liberalizare a pieței și cred că e important să vorbim despre ce înseamnă lipsa reglementării pieței. Iar cazul Texas e oportunitatea perfectă pentru a vedea ce se întâmplă atunci când când piața e lăsată să se regleze singură. Vedeți voi, într-o economie de piață cererea și oferta se reglează prin intermediul prețului. Ceea ce sună ok în teorie, dar în practică asta poate însemna că o ajustare a pieței îi va costa enorm de mult pe oameni care sunt puși între a alege: prețuri exorbitante sau să înghețe (la propriu, nu e figură de stil) în case.

Am explicat într-o postare de anul trecut de ce plafonarea prețului în cazul măștilor nu era o idee bună. Și aparent ce spun acum e în contradicție cu argumentele din acel articol despre măști. Dar nu e, pentru că prețul mai mare în cazul măștilor a făcut ca mai mulți producători sa se apuce de fabricat măști. În acel caz prețul mai mare a dus la creșterea ofertei.

În cazul Texas guvernul acestui stat a lăsat prețul să meargă până la 9 dolari / kwh. Dacă ar fi scos și această limită puteți fi sigur că s-ar fi dus și mai sus. De ce? Simplu: oferta nu doar că a nu crescut, chiar a scăzut pentru că multe echipamente nu erau construite pentru a face față frigului. De aia au crăpat de exemplu mori de vânt care produceau energie deși în Norvegia sunt mori care merg la temperaturi mult mai mici.

Iar faptul că Texasul are propria rețea de energie a făcut ca oferta să nu poată efectiv crește. Oricât de mult s-ar fi dus prețul în sus oferta nu avea crește pentru că nu exista furnizor de energie care să livreze suplimentar.

În astfel de circumstanțe reglarea pieței prin preț nu are sens. Dacă vreți e echivalent cu a pune un om lovit de mașină în stare gravă să aleagă între moarte sau un preț astronomic pentru a-l duce la spital și trata. Evident că acel om va alege prețul astronomic, e o chestie de viață și de moartă. Poți să spui însă că ăla e prețul pieței? E inuman să faci așa ceva și acel preț e pur și simplu extracție de resurse și nimic mai mult. Acel preț nu duce la creșterea ofertei sau la servicii mai bune.

Dacă ești milionar poate îți permiți să plătești o factură de câteva mii de dolari la curent. Dar pentru cei cu venituri medii sau mici asta înseamnă că îi condamni fie să înghețe fie să își distrugă viața.

Lipsa de reglementare în materie de preț de utilități îi afectează întotdeauna mai rău pe cei vulnerabili / săraci.

Și apropo de asta, Ted Cruz, probabil cel mai influent politician texan din ultimii ani s-a urcat imediat ce a dat frigul într-un avion cu familia și a zburat spre Cancun, Mexic.

Știți în schimb cine s-a apucat să strângă bani pentru a ajuta familiile fără posibilități din Texas? Alexandra Ocasio Cortez, parlamentar din Bronx, New York, care a reușit să strângă într-un timp relativ scurt aproape 5 milioane de dolari. Dacă nu face ceva incredibil de tâmpit în următorii ani cred că AOC are șanse reale la o funcție înaltă în stat (chiar de președinte, de ce nu?).

Cât despre Texas, măcar de ar fi consecvenți și republicanii la faza cu ”nouă nu ne place reglementarea”:

E vina energiei regenerabile?

S-a vorbit despre faptul că energia regenerabilă ar fi responsabilă pentru prețurile mari plătite de consumatorii texani. Chestia asta a dus la niște discuții aprinse prin media.

De partea acuzatorilor stau republicanii texani care văd în energia regenerabilă un fel de satană. Ei au dat vina pe energia eoliană pentru faptul că au urcat prețurile atât de sus. Logica lor e ceva de genul: din cauza frigului au picat morile de vânt, ceea ce a dus la scăderea producției de energie, chestie care a dus la creșterea prețului.

Problema cu logica asta e următoarea: în Norvegia funcționează eoliene bine mersi deși sunt aproape sau dincolo de cercul polar. Cum? Simplu, cablurile, transformatoarele și echipamentul în general sunt izolate pentru a face față temperaturilor mici. Valabil inclusiv pentru țări precum Rusia unde sunt +30 grade celsius vara și -30 grade celsius iarna.

Apoi mai e și faptul că energia verde. deși în creștere, nu reprezintă suficient de mult în producția de energie a Texasului pentru a fi cu adevărat relevant într-o astfel de discuție. Chiar și cu acea contribuție venind din surse regenerabile, creșterea cererii ar fi depășit cu mult oferta:

US energy market analysts ICF said the problem was caused primarily by surprisingly high demand. “ERCOT’s Extreme Peak Load scenario anticipated demand up to 67.2 GW, but the day-ahead load forecast for 8am Monday was 74.5 GW. ERCOT’s Extreme Peak forecast was based on 2011 winter weather, which resulted in emergency operations but not widespread load shedding”. They too reiterated the culprit. “Thermal outages, rather than renewables, are the main supply gap”. (sursă)

Ar fi frumos să închidem discuția asta spunând că totul e ok cu regenerabilele astea și ăștia de se plâng bat câmpii. Viața e însă complexă și are multe aspecte, cum ziceau niște oameni înțelepți odată.

În ianuarie 2021 Europa a fost la doi pași de o pană uriașă de curent. Părți din România și alte țări au rămas complet fără curent, în timp ce în Franța și Italia a fost tăiat curentul consumatorilor industriali. Motivul? O supra încărcare a rețelei undeva în Croația care a dus la o fluctuație peste limite a frecvenței, care ar trebui să stea în jur de 50 Hz de obicei. Nu se știe încă ce a cauzat acea pană de curent.

Probleme similare însă au apărut în California și Australia, acolo fiind cauzate de energia regenerabilă. Vedeți voi, e clar pentru toată lumea că vântul nu bate tot timpul iar soarele mai intră și între nori. Ce nu e clar pentru toată lumea e că atunci când soarele strălucește puternic afară lumea nu prea aprinde lumina și implicit nu consumă curent. În schimb se generează foarte mult curent în acel moment. Ce se întâmplă cu acel curent? Ei bine el trebuie să intre în rețea. Ce se întâmplă dacă intră prea mult curent, într-un timp prea scurt și nu există suficient consum? Pică rețeaua!

Dar dacă nu bate vântul sau e o zi rece și cu nori? Consumul de energie crește, dar regenerabilele nu produc decât puțin? Cu se acoperă diferența de consum? Păi din alte surse îmi veți spune. Care alte surse? Că energia pe cărbune nu ne place că poluează, energia nucleară nu ne place că am văzut filmul Cernobâl.

Apropo, dureaza minim 24 de ore să dai restart la o centrală nucleară. Tot așa vreo 10 – 20 de ore să pornești o centrală pe cărbune. Cele mai rapide par a fi cele pe gaz (1 oră), dar din alea nu prea sunt.

Deși se poate estima destul de bine câtă energie din surse regenerabile se poate produce, sunt și destule situații în care acele estimări nu vor funcționa. În Texas problema nu au fost regenerabilele, repet, dar asta nu înseamnă că nu trebuie discutat despre faptul că astfel de surse provoaca probleme prin faptul că sunt impredictibile uneori. Rețele electrice bazate într-o mare măsură pe energie regenerabilă vor claca.

Se poate întâmpla așa ceva și în România?

Asta a fost între primele întrebări pe care mi le-am pus când am văzut ce s-a întâmplat în Texas. Puțin probabil, dar nu imposibil. România are marele avantaj că e legată la rețeaua europeană de energie deci poate importa curent electric și gaz dacă la un moment s-ar trezi cu o creștere puternică a cererii. Ar face asta la un preț mai mare decât e prețul intern, dar cu siguranță nu la prețuri similare cu cele din SUA.

Pe de altă parte nici nu e neapărat exclus să vedem niște facturi mari la un moment dat. Haideți să ne gândim la un scenariu nasol de tot:

Vine o iarnă grea peste Europa, nu doar peste, ci peste toată Europa, din Rusia până în Franța. Implicit crește consumul și de gaz și de curent pe tot continentul, nu doar în România. Din cauza unor tensiuni politice sau pur și simplu pe fondul consumului mare prețul gazului crește și odată cu el prețul curentului. Putem avea căderi ale rețelei în unele țări și creșteri rapide de preț în alte părți.

Și știți ce? Avem prețuri liberalizate deci consumatorii care nu au optat pentru contract cu preț fix s-ar putea trezi cu prețuri mult mai mari.

Ar fi prețurile atât de mari precum în Texas? Cu siguranță nu, dar prețuri mult mai mari decât media cu siguranță vor fi. Există contracte cu preț variabil, contracte cu preț fix și multe alte minuni pe piață. Nu vă spun eu ce să vă luați și ce nu. Aveți însă grijă în ce vă băgați și gândiți-vă de 3 ori înainte să vă alegeți un contract.