Va fi sau nu recesiune in 2017?

Agitatie mare în mica lume a economiștilor zilele astea ca urmare a unor declarații venite de la BNR vis-a-vis de posibilitatea ca România să intre în recesiune în 2017.

Mai întâi Daniel Daianu (sursa Economica.net):

“Schimbarea politicii fiscale şi perspectiva creşterii dobânzilor de către Rezerva Federală Americană ar putea strânge lichidităţile din pieţele emergente probabil şi din România şi ar putea declanşa o recesiune economică în perioada imediat următoare”, spune Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie al BNR.

De vreo 2-3 ani se tot vehiculează că FED-ul (BNR-ul americanilor) va crește rata dobânzii de politică monetară abrupt. Până acum însă nu s-a întamplat acest lucru dat fiind că economia lor, deși e în stare mai bună, nu arată încă suficient de puternică pentru a face față unei creștere substanțiale a ratei dobânzii de politică monetară. De regulă o creștere a dobânzilor în SUA înseamnă că foarte mulți investitori vor dori să cumpere certificate de trezorerie americane (datoria statului american) considerând că este o investiție sigură și brusc, mai profitabilă.

Dar, foarte important, asta nu înseamnă neaparat recesiune. Înseamnă doar că statul roman se va împrumuta la dobânzi mai mari, dat fiind că investitorii vor avea o dobândă atractivă la datoria SUA.

Dacă România, ca țară, arată imaginea unei economii stabile, atunci o astfel de temere este nefundamentată. Capitalul a plecat din Romania în 2009 nu pentru că a crescut SUA dobânzile ci pentru că noi am dat impresia unei țări bananiere care ar putea intra în faliment, lucru care s-ar fi întamplat de altfel în lipsa împrumutului de la FMI.

Deci, da, e posibil ca FED-ul să crească rata dobânzii; da ne va afecta chestia asta, dar nu, doar chestia asta nu ne va arunca în recesiune. Haideti să vedem ce alte motive mai vede dl. Daianu:

Principalele riscuri economice în condiţii de recesiune sunt legate de saltul din ultimii doi ani al deficitului bugetar şi legea salarizării care vor pune în continuare presiuni. “Dacă am avea venituri fiscale nu la media Uniunii Europene, ci măcar de 31% – 32% cât este media ţărilor emergente din UE, şi nu 27% din PIB cât sunt veniturile fiscale la noi acum, dacă sistemul redevenţelor ar fi bine pus la punct, dacă jaful de la exploatarea resurselor naturale ar fi puse la punct, ar fi mai uşor să facem faţă unei recesiuni”, precizează Dăianu. De aceea, un control al deficitelor, bugetar şi de cont curent, devine important şi poate contribui la încetinirea creşterii economice care până la urmă se poate dovedi de bun augur: mai avem nevoie şi de investiţii nu doar de consum care să contribuie la creşterea economică.

Ce nu îmi e mie clar e de ce Daniel Dăianu, de la BNR, vorbește despre orice altceva în afară de politică monetară, adică atribuția nr. 1 a BNR? Și dacă tot veni vorba de atribuții, BNR se apropie de o performanță unică între băncile centrale din Europa: 11/12 rateuri ale singurului obiectiv asumat prin lege: țintirea inflației.

Daniel Dăianu nu vede ca potențială problemă pentru economia României faptul că ne confruntăm cu semne clare de deflație (inflatie negativa) de ceva timp și că deflația are consecințe negative asupra economiei. Nici nu vorbește despre faptul că BNR-ul are instrumentele necesare pentru a menține rata inflației la un nivel asumat. Nu, problema BNR e “jaful de la exploatarea resurselor”, nu faptul că în lipsa măsurilor de stimulare a consumului este posibil ca România să fi intrat oricum în recesiune.

El semnalează niște probleme de care știe toată lumea, dar uită că BNR are alta misiune și BNR, prin deciziile sale de politică monetare influențează economia și o poate scoate sau băga în recesiune.

Haideți să vedem ce spune și Lucian Croitoru, tot de la BNR despre treaba asta (boldul e al meu):

Dacă gap-ul PIB s-a închis acum aproape trei ani și de atunci a devenit tot mai stimulativ, înseamnă că suntem în plin boom. Aceasta mai înseamnă și că politica monetară este mai relaxată decât intenționează să fie, iar politica fiscală relaxată a generat un impuls fiscal, ceteris paribusi>, mai stimulativ la adresa economiei decât ar fi fost implicat de valoarea alternativă (negativă) a gap-ului PIB. În sfârșit, aceasta ar mai putea înseamnă și că suntem mai aproproape decât am putea crede, fie de o ajustare care să aducă producția spre potențial, fie de o recesiune, dacă ajustările nu se fac la timp.

Sursa este blogul BNR-ului, dar atenție, articolul este lung și destul de tehnic. Ce spune omul de fapt e că, e posibil, ca economia României să fie supraîncălzită, ceea ce conduce la o creștere nesustenabilă și posibile probleme în viitor.

Ce nu imi e mie clar aici e de ce BNR, dacă observă că politica monetara e prea relaxată, nu face nimic pentru a o corecta. Și cum se împacă deflația cu politica monetară relaxată? Cumva faptul că scăderea ratei dobânzii de politică monetară nu se vede în inflație are legătură cu euroizarea economiei ori cu blocarea canalelor de transmisie a politicii monetare (creditarea spre exemplu)? Și dacă acestea sunt cauzele, cine e de vine? Cumva tot BNR prin politicile sale?

Haideți să vedem ce zice și Consiliul Fiscal pe tema asta, într-un raport privind riscurile cu care se va confrunta România în perioada urmatoare (sursa aici):

venituri-bugetare

 

 

Păi se pare că anul viitor e posibil să avem cele mai mici venituri bugetare (calculate ca procent din PIB) din ultimii 20 de ani. De ce? Păi în principiu pentru că economia noastră a crescut destul de mult pe consum iar guvernele României din ultimi ani (Guvernul Ponta și Guvernul Cioloș) au diminuat principala taxă pe consum (TVA) cu 5%, de la 24% (în 2015) la 19% (în 2017) iar contribuțiile sociale ale angajatorului cu alte 5%. Și surpriză, după diminuarea contribuțiilor sociale a crescut deficitul bugetului de pensiiȘ

deficit-pensii

Haideți să vedem ce alte probleme mai are România în 2017:

investitii-publice

Și la capitolul investiții publice situația se prezintă dezastruos, România fiind sub media regiunii și sub Polonia, țara pe care, în momentul de față o considerăm etalon de comparație. De ce stăm atât de prost? Pe scurt, pentru că 2016 e an electoral, iar banii din investiții au mers în scăderea taxelor, în fonduri pentru baroni locali și altele asemenea.

Părerea mea?

Nu cred că România va intra în recesiune în 2017, exceptând cazul în care se petrec turbulențe serioase pe piețele internaționale (spre exemplu să pornească o recesiune economică în China). Când spun asta mă bazez pe faptul că, deși poziția bugetară a României se deteriorează în mod vizibil, nu anul 2017 va marca o scădere ci probabil 2018. Un factor foarte important va fi cine câștigă alegerile și de unde va decide acel partid ori coaliție că trebuie scoși banii necesari.


Abonare pe mail

Dacă te abonezi vei primi 1 mail, odată pe săptămână, cu articolele postate, fără spam, fără mizerii

Daniel

De 7 ani lucrez în consultanță, din care ultima jumătate de an petrecută la o firmă din UK. Pasionat de economie și artă grafică. Cola mă ține treaz, ceaiul mă ține sănătos, dar vinul mă ține optimist.
Scriu despre economie, taxe, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep.

About the Author

Daniel

De 7 ani lucrez în consultanță, din care ultima jumătate de an petrecută la o firmă din UK. Pasionat de economie și artă grafică. Cola mă ține treaz, ceaiul mă ține sănătos, dar vinul mă ține optimist.
Scriu despre economie, taxe, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep.

Be the first to comment on "Va fi sau nu recesiune in 2017?"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*