Una cu salariul minim pe economie

Mi-am dat seama zilele trecute că dacă voi deveni vreodată dictator voi avea o listă lungă de pedepse dubioase pe care să le aplic celor care publică rahaturi pe internet. Astăzi vă voi arăta cum cei de la Digi 24 se transformă într-un fel de Antena 3, dar de dreapta. De ce spun asta? Pentru că oamenii de acolo au publicat un articol despre cum creșterea salariului minim pe economie a condus la creșterea cu 20% a costurilor din industria de panificație, fapt confirmat de doi tipi oarecare de pe stradă (nu glumesc).

Bineînțeles că imediat după publicarea articolului (nesemnat și neasumat de nimeni) au ieșit la interval, pe facebook și pe diverse siteuri, postacii de stânga care să acuze că patronilor nu le convine că nu vor mai avea profit de 5 milioane de euro ci doar de 4,98 milioane de euro. Și cum nu există yin fără yang imediat au apărut și postacii de dreapta care să explice cum creșterea salariului minim va duce România în ruină și va declanșa cea mai mare criză economică din istorie.

Din păcate, pe lângă postaci, printre comentatori se mai află și o categorie cunoscută drept ”idioți utili” oameni care înghit gălușca, dar care merg apoi și încearcă să îi convingă și pe alții să o înghită.

Dar articolul de la Digi 24 e de o calitate mai mult decât îndoielnică având serioase carențe jurnalistice. Să începem cu problemele de formă:

  1. Articolul citează și se bazează pe declarațiile unor oameni botezați ”cumpărător” și ”alt cumpărător”. Atenție aici:

” Cumpărătorii spun că, imediat după ce salariul minim pe economie a crescut la 1.450 de lei, a crescut şi preţul pâinii. „Era 2,20, acum e 2,40 ce iau eu”, spune un cumpărător.

„Adică ce dai cu o mână, iei cu cealaltă. Teoretic, cel puțin, rămânem la același nivel”, spune alt cumpărător.”

Deci o chestie complexă, pe care economiștii se ceartă de jumătate de secol, a fost tranșată de ”cumpărător” și ”alt cumpărător”. Ce nu au reușit 50 de ani economiștii din lumea vestică, să găsească o corelație între creșterea salariului minim și șomaj ori inflație, au reușit ”cumpărător” și ”alt cumpărător”. Krugman, poți să crapi de ciudă acum, ai luat degeaba Nobelul ăla pentru economie!

  1. Aflăm apoi că:

    ”directorii firmelor de panificație spun că odată cu majorarea salariului minim pe economie, cheltuielile companiilor au crescut cu aproape 20%. Şi, ca să nu rămână în pierdere, au crescut imediat preţurile.”

După care ni se mai spune că:

La produsele noastre prețurile au crescut în jur de 10-9%, dar în medie cam 10%. Creșterea se datorează și materiilor prime, pentru că în momentul când s-au modificat prin lege salariile minime, toată lumea a majorat prețurile la materiile prime, la materiale și la utilități”, spune Aurel Macovei, directorul unei brutării”

Deci de fapt creșterea de 20% e cam de 10%. Și nu se datorează chiar creșterii salariului minim pe economie ci creșterii prețurilor materiei prime.

Bineînțeles că articolul nu e semnat, dar chiar sunt curios cine a putut să scrie două idei care se bat cap în cap fix una lânga alta.

  1. Nu vreau să fiu cârcotaș, dar mă dor ochii când văd declarații de genul ăsta:

Pentru a compesa aceste pierderi am aplicat majorări de prețuri la toate categoriile, ceea ce se va reflecta în prețul final la consumator”, spune Mirela Totu, director de marketing al unei brutării.”

Care pierderi? Se referă cumva la pierderi cauzate de creșterea salariilor sau la altceva? Dacă da, atunci vreau să îi transmit: Alea nu sunt pierderi boss, alea sunt cheltuieli!

Dar exprimarea asta nu e doar o întâmplare nefericită, e felul în care mulți oameni de afaceri din România privesc o firmă: pentru ei orice creștere a costurilor e o pierdere iar orice e creștere a prețului un câștig, pentru că nu fac altceva decât să transmită mai departe prețul pe care îl primesc. Costurie se pot optimiza, se poate extinde baza de clienți, se pot căuta soluții de finanțare etc. Poate sunt răutăcios, dar o persoană care descrie o creștere a costurilor cu salariile drept o pierdere nu are ce căuta într-un business, fie și la departamentul de marketing.

În plus, nu vreau să par cârcotaș, dar nu mă pot abține să nu observ: ”director de marketing al unei brutării”. Repetați după mine: ”director de marketing al unei brutării”.

Bun, dacă nu ai închis pagina până acum și ai citit până aici, abia acum o să înceapă partea economică, în care am să explic de ce oamenii de mai sus bat câmpii (îmi pare rău ”cumpărător” și ”alt cumpărător”).

Înainte de toate, trebuie reținut că oamenilor le plac lucrurile simple, pe care le pot înțelege în mai puțin de 3 secunde, iar asta cu salariul minim se potrivește perfect: A crescut salariul, deci angajatorul trebuie să scoată mai mulți bani din buzunar, deci asta înseamnă că are costuri mai mari. Și pentru că nu vrea să renunțe la profit (mama lui de chiabur exploatator al claselor oropsite) crește prețul. Are sens, nu? Are, de acord, doar că…

De când crește salariul minim?

Serios acum, și-a dat cineva seama că salariul minim pe economie tot crește de 2-3 ani?

Guvern Data măririi Salariu Net Salariu Brut Creștere (brut)
PSD 1 ianuarie 2015 732 RON 975 RON 75 RON
PSD 1 iulie 2015 785 RON 1.050 RON 75 RON
Tehnocrat 1 mai 2016 925 RON 1.250 RON 200 RON
PSD 1 februarie 2017 1.065 RON 1.450 RON 200 RON

Cum dracu fix acum s-au gândit brutarii să crească prețurile? Anul trecut când creștea salariul minim ce-au păzit? Salariul minim pe economie a crescut și în 2016 cu 200 RON, la fel ca acum, dar în 2016 prim-ministru era Cioloș, și e ok când salariul minim crește în timpul guvernării tehnocrate, atunci nu generează inflație, nu crește prețul materiilor prime. Înțeleg ura față de PSD și față de tot ce reprezintă ei și mi se pare justificată, dar chestia asta cu salariul minim e manipulare și nu ajută pe nimeni. Soluția împotriva unei societăți corupte nu e să ai oameni ușor de manipulat ci persoane care pot discerne între bine și rău singure. Ori cu articole de genul ăsta publicul tânăr de acum va fi publicul bătrân stil Antena 3 de peste niște ani.

Costul cu forța de muncă

Costul cu forța de muncă e doar unul dintre costurile pe care un producător de panificație le are. Și hai să îți spun secret pe care îl știe orice auditor care a pus vreodată piciorul într-o fabrică de pâine: costurile cu forța de muncă sunt destul de mici raportat la costurile totale ale firmei de panificație. În ciuda a ce cred oamenii, pâinea aia cumpărată din magazine nu e făcută de oameni cu mâinile, așa cum o făcea poate bunica. E făcută de mașini! Procesul de producție e automatizat în marile centre de panificație din țara asta!

Dar celelalte costuri?

Care sunt materiile prime în procesul de panificație:

  • Apa – Oare apa folosită pentru aluat e băgată în sistemul de alimentare de sacagii? Nu, sunt mașini care fac asta. Și nu îmi spune că regiile de apă plătesc oamenii cu minimul pe economie că nu te cred.
  • Făina – Din nou, făina nu e măcinată de către oameni care împing niște pietre grele. E un tip, la un panou de comandă care apasă niște butoane și care macină tone întregi de cereale pe oră.
  • Cerealele – Cu părere de rău, dar nea Mitică de la țară nu treieră grăul cu mâna. Cerealele din care se face pâinea, de la semănat și până la cules, nu prea văd mână de om, totul fiind mecanizat.

 Costurile salariale sunt minore pe lanțul de aprovizionare pentru că prezența umană e limitată. Dacă am fi fost în anii 60 aș fi fost de acord că o astfel de măsură poate să influențeze într-o mare măsură prețul pâinii, dar în prezent eu cred că lucrul acesta e imposibil pentru că tehnologia a automatizat în mare măsură procesul de producție.

Ar mai fi o chestie, prețul principalei materii prime din industria de panificație nu e dat de furnizor ci de cotațiile de pe piața internațională. Grâul e tranzacționat la burse internaționale și dacă prețul grâului pe piețele externe e mare, atunci grâul nostrum va lua calea exportului. Dacă prețul grâului în România crește vom importa grâu (lucru pe care îl facem frecvent).

Exemple

Am vrut să mă conving singur că lucrurile astea sunt adevărate, așa că am analizat indicatorii financiari a două companii din industria de panificație: Boromir și Dobrogea, printre cele mai mari companii din industria de panificație din România. Informațiile sunt publice și gratuite și se pot consult ape site-ul Ministerului Finanțelor Publice la rubrica ”Informații fiscale și Bilanțuri”.

Companie

Dobrogea Group

Boromir 

Cheltuieli totale 2015 (RON)

175,589,626

247,112,650

Număr angajați

631

678

Creștere costuri SM 2015 – 2017 pe angajat (RON)

489

489

Total creștere costuri SM (RON)

308,559

331,542

Procent din total costuri

0.18%

0.13%

Cât ar trebui să fie SM pentru a atinge 20%? (RON)

55,654

72,895

Pentru ca salariul minim să conducă la o creștere a costurilor totale de 20% ar trebui ca el să ajungă la niște niveluri astronomice (minim 55,6 mii RON / salariat respective 73 mii RON). Am făcut aceste calcule pentru a arăta cât de ridicole sunt aceste declarații.

Vă rog de asemenea să remarcați care ar fi fost impactul creșterii salariului minim dacă toți angajații celor două companii (de la femeie de serviciu la director) ar fi fost plătiți cu minimul pe economie: 0.18% respective 0,13%.

Concluzia mea?

Articolul de pe Digi 24 prezintă informații false iar chestia asta poate fi verificată foarte ușor. Faptul că nu au făcut un minim de verificări mă face să mă întreb dacă au publicat intenționat un articol fals ori autorul care a scris asta și persoana care a verificat articolul nu au studii economice.

E justificată totuși mărirea salariului minim?

Mi-ar plăcea să avem o discuție civilizată, fără țipete, manipulare sau idioți care repetă chestii fără dovezi pe tema salariului minim. E justificată creșterea asta sau nu? În România s-a sărit peste dezbaterea asta, am ajuns direct la concluzia că din cauza ei cresc prețurile la pâine.

Știți ce înseamnă să trăiești cu 732 RON pe lună salariu? Dacă locuiești cu părinții și nu trebuie să plătești chirie abia dacă te descurci. Dacă ai casă la țară, mai crești o găină sau un porc, te mai descurci, dar 732 RON net în oraș sunt foarte puțini bani. Chiria într-un oraș de provincie costă 200-300 RON minim, în funcție de cât de dispus ești să împarți apartamentul / camera cu altcineva. Îți mai rămân în jur de 400 RON din care să îți cumperi mâncare, haine, să plătești utilitățile, abonament la telefon. Economii? Din 732 RON? Ha ha, ce glumă bună!

Dacă privim lucrurile prin prisma cheltuielilor e clar că un salariu net de 732 RON e ridicol iar cel de 1.065 RON se apropie mai mult de nivelul care să permită un nivel de trai minimal.

La ce folosește de fapt salariul minim?

Îmi aduc aminte că am întâlnit de-a lungul timpului tot felul de oameni, cu funcții care mai de care (șef contabil, director de marketing etc) care aveau ”pe hârtie” salariu egal cu salariul minim pe economie. Îmi vine greu să cred că acela era salariul lor real.

Iar chestia asta e răspândită peste tot prin România, multe afaceri plătesc angajații cu minimul pe economie pe cartea de muncă și cu o diferență plătită în mână. Și fac asta de ani de zile fără să îi deranjeze nimeni pentru că autoritatea statului care are competența de a face asta (ANAF) nu are oameni specializați pe astfel de inspecții.

Statul român știe că firmele românești plătesc la negru și tolerează situația asta pentru că nu are resursele necesare pentru a trimite inspecții și a dovedi contrariul. Așa că, în loc să sancționeze acele firme care mint preferă să crească salariul minim și să ”pedepsească” pe toată lumea.

Salariul minim și-a pierdut practic rolul de protecție socială și a devenit un instrument de stabilire a nivelului impozitelor plătite de companii.

Altfel spus, prin creșterea salariului minim pe economie statul încasează mai mulți bani la buget din taxe. Acesta e și unul dintre motivele pentru care guvernul Cioloș a permis creșterea salariului minim.

Da, dar la alții…!

E obositor să tot aud asta, cum e la alții și cum e la noi. ”Uite, Germania, nu a avut salariu minim pe economie până acum 2 ani și lor le-a mers bine!”

Aud des argumentația asta și cu greu mă abțin să nu îi fac idioți pe oamenii care o folosesc. Germania nu a avut nevoie de un salariu minim pe economie pentru că nivelul de sindicalizare al angajaților la ei era foarte foarte ridicat. Altfel spus, majoritatea angajaților din Germania făceau parte dintr-un sindicat iar acel sindicat negocia salariile pentru întreg sectorul de activitate. Hai să traduc asta în mai puține cuvinte: În Germania, salariul minim era negociat la nivel de sindicat. De aceea nu aveau nevoie de unul pus în lege.

Și ca fapt divers, știți de ce are Germania salariu minim pe economie acum? Pentru a descuraja angajatorii germani să angajeze imigranți în anumite sectoare de activitate. Salariul e setat destul de sus și a plăti un imigrant cu acei bani nu s-ar justifica economic.

Uite aici motiv pentru a avea salariu minim: obstacol în calea accesului liber la piața de muncă.

Dar de ce nu creștem salariul minim la 1000 euro dacă e bine!

Pentru că la fel ca orice alt lucru, în cantități prea mari nu e bun. Salariul minim e ca o pastilă pe care o iei când ești bolnav. Dacă trece boala și tu încă mai iei pastila aia, atunci tu ești de vină dacă te îmbolnăvești de alte chestii, nu pastila.

Rolul salariului minim a fost acela de a oferi oricărei persoane care muncește șansa la un venit care să îi permită să trăiască cu acel salariu. La noi în România e folosit însă pentru a impozita angajatorii care plătesc parțial la negru. Un nivel prea ridicat al salariului minim pe economie ar avea efecte negative asupra ratei șomajului și ar închide probabil business-uri.

Ok, și atunci cât ar trebui să fie salariul minim ca să fie bine?

Sincer, habar nu am! Din păcate subiectul acesta nu e foarte studiat în România pentru că informații relevante sunt extrem de greu de obținut. Nici legea care a însoțit creșterea salariului minim nu a avut în spate un studio științific de vreun fel. Abia peste câțiva ani vom putea intui dacă economia a fost sau nu afectată de măsura asta.

Pe de altă parte, nu pot să nu mă întreb, dacă a plăti unui salariu 1.050 RON net salariu îți pune firma pe butuci, te mai poți numi antreprenor?

De ce fac caz din povestea asta

Pentru că salariul minim pe economie nu e o chestie simplă. E o poveste a dracului de complicată și încă nu e clar dacă face rău sau nu economiei. Un review al studiilor realizate de-a lungul timpului arată că majoritatea covârșitoare a studiilor care indică o înrăutățire a situației economice după creșterea salariului minim au carențe. Multe alte studii au concluzii care nu indică o corelație clară între salariul minim și inflație ori creșterea șomajului. Sunt economiști serioși care ai făcut studii și nu au ajuns la o concluzie clară. Dar Digi 24 e sigur că salariul minim e de vină iar asta mi se pare mi se pare periculos. Vrem îndoctrinare a la Antena 3 și de partea cealaltă a baricadei?

Iarași, mă întreb, ce se va întâmpla oare dacă, prin absurd USR ajunge la guvernare și vrea să crească salariul minim? O să îi spunem că nu are voie, că salariul minim crează inflație sau șomaj? Dacă da, ne vom baza pe ce zice ”cumpărător” și ”alt cumpărător”? Sau o să îi lăsăm să facă asta doar pentru că nu sunt PSD chiar dacă nu există nici un studio care să justifice creșterea?

Dar dacă vor apărea peste ani niște studii care să indice că acea creștere de 400 RON brut a îmbunătățit viața a milioane de români? Vom spune că PSD a făcut ceva bun?

E de-a dreptul cinic să te joci cu viața a câteva milioane de români doar de dragul de a arăta că PSD e nașpa. Știm deja că e nașpa, nu trebuie să inventăm știri sau să facem pipi pe bun simț și logică pentru a demonstra asta.

10 Comments on "Una cu salariul minim pe economie"

  1. O singură precizare aș face: precedentele majorări au fost însoțite destul de aproape de reduceri ale CAS și, mai ales, ale TVA (care la alimente a coborât la 9%). Este posibil ca majorarea salariului minim să fi fost compensată de reducerile respective, mai ales că ieftinirile către consumatori au fost ca și inexistente. Proabil există o influență a salariului minim majorat în prețul final, dar în niciun caz atât de mare. Să nu uităm că anual iese cineva din patronatul agricol care anunță că urmează o recoltă slabă și implicit scumpire. Și sunt de acord cu tine la modul de abordare complet greșit al Digi 24.

    • Daniel | 15/02/2017 at 18:39 |

      Da, posibil, dar in acelasi timp cresterea a fost foarte mica la nivel procentual, deci ma indoiesc ca s-ar fi vazut ceva.

  2. Nice. Bine argumentat. O mica lectie de micro- macro economie.

  3. Preturile la utilitati cat si la produse alimentare cat si nealimentare au fost aduse cu rapiditate la nivelul celor din vest dar de salarii au uitat…Si cum legea le permite atunci oricine, inclusiv multinationalele daca gasesc doritori sa lucreze pe minim admis atunci o vor face! Vezi Auchan sau Carefour. Mi se pare o gluma proasta sa combatem cresteri salariale in Romania unde sunt cat? 200 de euro si ceva..Oare de ce sunt milioane de romani sa lucreze in strainatate? Oare de ce…

    • Daniel | 15/02/2017 at 18:40 |

      problema costurilor care nu cresc la fel de repede ca salariile e veche si e aplicabila in toate tarile din Europa de Est. E o realitate trista, dar momentan nu avem cum sa ajungem la salariile din vest.

  4. keyboardwarrior | 16/02/2017 at 19:13 | Reply

    “Și cum nu există ying fără yang imediat au apărut și postacii de dreapta care …”

    pai cum e cu orientalismele boss? https://en.wikipedia.org/wiki/Yin_and_yang

    in jurnalism daca nu semneaza nimeni inseamna ca articolul reprezinta punctul de vedere al redactiei(https://ro.wikipedia.org/wiki/Editorial) deci probabil ca toti sunt la fel de tampiti

    • Daniel | 21/02/2017 at 20:09 |

      Modificat, mersi 🙂
      Legat de semnarea articolului, in Romania cel putin am observat ca e o masura de a evita asumarea unor articole publicitare, platite, clickbait, in care se arunca cu rahat sau pur si simplu sunt lucruri in care autorul articolului nu crede.
      Dar da, ai dreptate, de regula un articol nesemnat ar trebui sa fie asumat de redactie in frunte cu editorul.

  5. Puteai sa incepi direct cu tabelul de cheltuieli al celor 2 companii… cea mai utila si convingatoare parte din articol. Scurt si la obiect trebuie vazut ce impact are cresterea de costuri pe cazuri concrete. Este o parte din analiza pe care in mod evident nu o incluzi: moraritul se face de catre altii, cultivarea si stocarea cerealelor de altii, iar cresterea salariului minim creste costurile pe intreg lantul de distributie, dar ar fi un procent si mai mic decat cresterea de costuri directe. Devine mai greu de estimat, dar trebuie avut in vedere (eu nu as descrie importanta ca fiind minora, datorita automatizarii, acelasi angajat manipuleaza cantitati industriale de materie prima). De asemenea, nu sunt inclusi in analiza angajatii sezonieri care participa in astfel de domenii… si mai greu de estimat, mai ales ca nu sunt raportati transparent si fiscalizati.

    Apropos, criticati au fost si tehnocratii. Anul trecut s-au spus exact aceleasi lucruri.

    • Daniel | 21/02/2017 at 17:09 |

      Articolul sufera la capitolul scriere, de aceea am simtit nevoia sa vorbesc despre chestia asta la inceput. Legat de costurile de distributie, exista, dar sunt foarte greu de cuantificat. Si sincer am serioase dubii ca sunt materiale in discutia asta.
      Legat de tehnocrati, nu am auzit nimic de treaba asta. Nu as zice ca a fost rea-vointa ci faptul ca scaderea TVA a absorbit orice fluctuatie a pretului painii.

Leave a comment

Your email address will not be published.


*