Space X scrie istorie…economică

Probabil ați văzut știrile despre lansarea rachetei Falcon Heavy a lui Elon Musk. Dacă nu aveți clipul mai jos și credeți-mă merită urmărit:

Lansarea e istorică din mai multe motive și văd că la noi, în România, nu prea spune nimeni de ce, așa că haideți să vă explic ce mi se pare mie cel mai important din ea. Dacă știți deja cum stă treaba cu Elon Musk, Space X, știți de Falcon Heavy, BFR și ”Of course I still love you” atunci săriți direct la partea cu banii. Dacă nu sunteți la curent cu chestiile astea în schimb, poate merită să vă uitați înainte pe Recapitularea de mai jos.

Recapitulare

Îmi dau seama că sunt mulți oameni care poate nu sunt pasionați de subiect așa că o să fac o trecere în revistă rapidă a ce se întâmplă în domeniul acesta:

NASA are un buget considerabil mai mic decât avea în trecut și nu mai are bani pentru a produce și lansa propriile sale rachete. Da, ați citit bine, NASA nu are bani pentru așa ceva! Așa că a apelat la ESA (Agenția Spațială Europeană) și a lor rachetă Ariane pentru lansări sau la Roscomos (Agenția Spațială a Rusiei) și a lor rachetă Soyuz.

Ei bine, Elon Musk, singurul geniu nebun al omenirii în momentul acesta, a vrut acum mulți ani să intre în business-ul lansării de rachete. A încercat să cumpere rachete de la ESA, dar prețul cerut era prea mare. A încercat apoi să cumpere niște ICBM-uri de la ruși (rachete balistice intercontinentale), dar nu s-au înțeles la preț, deși povestea e mult mai interesantă și include negocieri cu sticla de vodcă în față (vedeți aici întreaga poveste). Eșecul acesta nu l-a făcut să se dea bătut ci l-a motivat să se apuce singur de construit rachete (nu exagerez, omul și-a făcut rost de manuale de inginerie și a învățat cum funcționează sistemele de propulsie ale rachetelor).

Mai bine de 15 ani mai târziu Space X, compania sa poate lansa rachete la fel de bine ca ESA sau Roscomos.

Iată cum arată racheta Falcon 9 a celor de la Space X:

Și celelalte rachete din seria Falcon:

Cea mai mare inovație adusă de Musk rachetelor sale e faptul că după ce au fost lansate pot fi reutilizate, spre deosebire de toate celelalte rachete de pe piață, chestie care duce costurile în jos foarte mult.

Altă chestie faină e că rachetele lui Musk pot ateriza nu doar pe sol ci și pe barje aflate în ocean astfel încât nu trebuie să ocolească jumătate de glob pentru a se întoarce la Cape Canevaral.


Cele două barje pe care aterizează rachetele sunt autonome (adică nu sunt conduse de oameni, pentru că ar fi prea periculos) și se numesc:

  • Of course I still love you și
  • Just read the instructions

Una se află în Oceanul Atlantic, cealaltă în Oceanul Pacific. Dacă vreți să știți de unde vine numele lor aruncați o privire aici.

Rachetele lui Musk sunt bune pentru lansat sateliți pe orbită și eventual pentru a aproviziona Stația Spațială Internațională, chestie care presupune lansări pe orbita terestră. Ceea ce vrea Musk cu adevărat însă e să ajungă pe Marte (zice el), iar pentru asta are nevoie de o rachetă foarte foarte puternică.

Primul pas e să poată lansa o rachetă suficient de puternică încât să poată lansa chestii dincolo de orbita terestră. Asta încearcă să facă cu Falcon Heavy, racheta lansată aseară. Acea rachetă avea la bord o capsulă cu propulsor care ar fi trebuit să trimită una dintre mașinile lui Elon Musk pe orbita lui Marte. De ce o mașină? Pentru că Elon Musk e omul din spatele primei mașini 100% electrice pe care oamenii chiar  vor să o conducă: Tesla! Mai multe despre chestia asta mai jos.

Al doilea pas, după lansarea Falcon Heavy va fi crearea unei rachete și mai puternice numită BFR! BFR vine de la Big Fucking Rocket! Da! Omul e un geniu nebun cu un simț al umorului foarte fain!

Acum că v-am povestit cum stă treaba, puteți citi și care sunt consecințele lansării.

Banii

În primul rând lansarea e importantă din perspectivă de afaceri. Falcon Heavy e cea mai puternică rachetă aflată în uz în momentul de față la nivel global. NASA a lansat rachete mai puternice, dar în toate cazurile costurile de operare erau exorbitante.

Fiecare lansare a rachetei Saturn V, racheta care a dus omenirea pe Lună, costa în jur de 185 milioane de dolari la valoarea din 1969 – 1971. Asta înseamnă undeva la 566 milioane de dolari la valoarea din 2016. Și vorbim doar de costurile cu lansarea. Ori problema cu rachetele Saturn V și cam toate celelalte rachete e că sunt de unică folosință. Asta înseamnă că la costul lansării unei rachete trebuie adunată și valoarea rachetei propriu zise (estimată undeva la 600 – 700 milioane dolari / bucată). Costul total al lansării unei rachete Saturn V, calculat la valoarea din 2016 ar fi așadar undeva în jur de 1,1 – 1,2 miliarde de dolari.

Ca și comparație costul lansării rachetei Falcon Heavy este estimat undeva în jurul valorii de 90 de milioane de dolari, adică de aproximativ 12 ori mai puțin. Diferența asta vine din mulți factori, dar cel mai important e acela că Saturn V se dezintegra în atmosferă și se prăbușea în ocean. Rachetele lui Musk în schimb aterizează înapoi și pot fi folosite pentru o nouă lansare.

Cu lansarea de aseară Space X și Elon Musk au arătat că pot lansa chestii și dincolo de orbita terestră. Ce e însă dincolo de orbita terestră ce i-ar putea interesa pe oamenii de afaceri?

Spațiul va fi noul Vest Sălbatic!

La fel cum Vestul Sălbatic a devenit interesant pentru aur, blănuri și alte chestii de valoare la fel și spațiul a devenit interesant pentru lucruri ce sunt rare pe Pământ dar din belșug în spațiu.

Aur, platină, iridiu, osmiu, rhodium, tungsten și multe multe alte minerale rare folosite în industria electronică, dar care se găsesc pe planeta noastră în cantități ridicol de mici. Un singur asteroid (Ryugu) poate aduce un profit net de 35 de miliarde de dolari și venituri totale de 95 miliarde dolari. Cel mai valoros asteroid e estimat a fi Anteros ce ar putea aduce un profit de 1.250 miliarde dolari. Nu 1 miliard și 250 de milioane ci 1 trilion și 250 de miliarde doar profit. Mai multe exemple găsiți aici. Chestia asta nu e SF, deja sunt jucători foarte mari care s-au înscris în cursa pentru a exploata acești asteroizi, incluzând aici companii precum Google, Amazon, Virgin sau state precum SUA și Luxemburg. Puteți citi mai multe pe subiectul acesta pe Financial Times, deși au paywall la unele articole.

Nu se pune problema dacă cineva va reuși să exploateze minereu de pe asteroizi ci mai de grabă cine va fi primul.

Elon Musk pare să fie în fruntea cursei de a ajunge la acei asteroizi. Dacă vrea să intre în cursa asta pentru a mina asteroizi sau doar pentru a pune la dispoziție mijloace de a ajunge până acolo e altă discuție. Cert e că dacă va reuși să rămână în frunte va deveni probabil cel mai bogat om al planetei.

Banii sunt acolo, trebuie doar să ajungem cumva la ei!

Lansarea Falcon Heavy nu e așadar doar visul unui geniu nebun ci o etapă într-un plan mai amplu de a face spațiu accesibil din punct de vedere comercial. Iar Elon Musk e orice, numai prost nu și înțelege foarte bine implicațiile de business ale acțiunilor sale.

Publicitate gratuită

La bordul rachetei lansate ieri s-a aflat o mașină Tesla a lui Elon Musk. Acea mașină se va plimba prin sistemul nostru solar o perioadă lungă de timp de acum înainte devenind astfel un uriaș panou publicitar pentru Space X și, mai important, pentru Tesla, firma care produce mașini 100% electrice.

 

Imaginea de mai sus a fost transmisă live și e cât se poate de reală.

Indiferent cât de bune vor fi mașinile electrice ale Mercedes ori BMW, aceste companii vor știi că undeva în spațiu e un Tesla care se plimbă prin cosmos cu melodia ”Life on Mars” a lui David Bowie dată la maxim (nu că s-ar auzi ceva în spațiu). Și indiferent ce vor face îmi e greu să îmi imaginez că vor putea veni cu ceva mai bun de atât. Chestia asta va fi teribil de greu de digerat pentru ele ca brand.

Așa că Elon Musk a reușit să își facă singur reclamă la cealaltă mare companie pe care o conduce cu zero costuri.

Ce nu a mers bine la lansarea de ieri

Lansarea a fost perfectă, capsula cu mașina a ajuns pe orbită, dar aterizarea a ieșit doar în proporție de 2/3. Spun asta pentru că Falcon Heavy a fost compusă din 3 propulsoare având câte 9 motoare fiecare. Din cele 3 propulsoare doar 2 au aterizat cu bine, al treilea propulsor (cel din mijloc) prăbușindu-se în mare). Iată aterizarea celor două propulsoare:

I made a gif showing the entire landing from the moment they enter the frame

2 din 3 e bine, dar arată că mai e ceva de muncă acolo.

Visele și speranțele oamenilor

Oamenilor le place să viseze și eu, al rândul meu m-am simțit ca un copil uitându-mă live la acea lansare. Oricâte filme cu efecte speciale am văzut până acum, a vedea cum 2 dintre cele 3 propulsoare care au compus Falcon Heavy au aterizat vertical înapoi pe pământ mi s-a părut uluitor.

Elon Musk nu e un afacerist ieșit din comun. Ba aș spune că sunt alții mai buni decât el la a face bani și business în general. Dar Elon Musk, spre deosebire de ei nu aleargă după acei bani ci îi vede mai de grabă ca pe o unealtă, nu ca pe o finalitate. Nu vrea bani de dragul banilor ci pentru a-și îndeplini visele lui de geniu nebun.

A fost însă nevoie de un om ca Elon Musk să vină să ne arate că avem tehnologia necesară pentru a face lucruri uimitoare și că, dincolo de orice, putem să visăm în continuare că locul nostru e printre stele. Da, Google și Facebook ne folosește fiecare părticică din viață pentru a scoate bani iar fondatorii lor se laudă că fac lucruri bune pentru umanitate.

Dar e nevoie de un personaj ca Elon Musk care să ia tehnologia și să o folosească nu pentru a ne invada și mai tare viața și a ne vinde reclame de rahat ci pentru a ne duce spre stele, pentru a cuceri spațiul! Elon Musk nu are (încă) banii lui Google, dar face mai multe decât tot Silicon Valley-ul la un loc pentru a ajuta omenirea. În același timp faptul că reușește să facă oamenii să viseze îi oferă un capital de imagine fabulos, pe care îl va putea exploata în viitor în alte proiecte ale sale.

Daniel

De 7 ani lucrez în consultanță, din care ultima jumătate de an petrecută la o firmă din UK. Pasionat de economie și artă grafică. Cola mă ține treaz, ceaiul mă ține sănătos, dar vinul mă ține optimist.
Scriu despre economie, taxe, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep.

About the Author

Daniel
De 7 ani lucrez în consultanță, din care ultima jumătate de an petrecută la o firmă din UK. Pasionat de economie și artă grafică. Cola mă ține treaz, ceaiul mă ține sănătos, dar vinul mă ține optimist. Scriu despre economie, taxe, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep.

5 Comments on "Space X scrie istorie…economică"

  1. Am citit pana acum 2 articole, axate mai mult pe tehnologie, mi-a placut si acesta orientat pe partea economica 🙂

    PS: la final ai dublat o idee “Dar dincolo de bani și de afacerile sale a fost nevoie de un om ca Elon Musk să vină să ne arate că avem tehnologia necesară pentru a face lucruri uimitoare și că, dincolo de orice, putem să visăm în continuare că locul nostru e printre stele.”

    • Ma bucur ca ai gasit ceva nou aici pe o tema despre care s-a scris peste tot. De regula evit sa public un articol daca nu simt ca pot aduce ceva in plus fata de ce scrie prin presa in general.

      Mersi si pentru observatia cu ultimul rand. Am scris articolul in jur de ora 2AM, ora Romaniei si probabil mi-a scapat.

  2. No worries for the mistake, suntem oameni nu masini, doar am vrut sa te ajut 🙂

  3. Cred ca spatiul va fi folosit mai intai ca baza militara, abia apoi pentru exploatare miniera (care e destul de greu de realizat).
    Nu cred ca Musk se gandeste la niciuna din ele, ci la profituri care ies din transport: transport sateliti, transport turistic spatial, transport terestru cu rachete Falcon.

    • Bazele militare apar acolo unde e ceva de aparat sau pt a ataca inamicul. Pentru a avea ce apara sau ataca trebuie sa fie cineva acolo. Probabil avanposturilr militare se vor dezvolta in jurul bazelor de cercetare si a locurilor unde se vor exploata resurse. Cele doua se vor dezvolta in tandem, cred eu, nu una inaintea celeilalte. Sper sa se intample in urmatorii 20 de ani 🙂

Leave a comment

Your email address will not be published.


*