România e fruntașă în UE la infringementuri

Comisia Europeană a publicat o listă de cazuri de infringement deschise împotriva țărilor membre. Nimic nou în treaba asta, periodic se publică câte o listă din asta. Problema pentru noi însă e că această listă menționează România de suficient de multe ori încât să mă facă să mă întreb dacă mai muncește cineva în instituțiile care conduc țara asta.

Bine, având în vedere cât de repede se schimbă guvernele la București probabil ar trebui să mă mir că nu avem mai multe infringementuri.

Ce e o procedură de infringement?

Înainte de a vă da lista cu restanțe haideți să vă explic mai întâi ce e procedura asta de infringement.

Din momentul în care România a devenit membră a Uniunii Europene și-a asumat obligația de a respecta legislația europeană în anumite domenii de activitate. Legislația europeană e construită pe sistemul aplicării unor principii, lăsând la latitudinea țărilor membre să implementeze acele principii așa cum cred ele mai bine.

De exemplu legislația europeană obligă România (și restul statelor membre) să impoziteze tutunul vândut populației pentru că e dăunător sănătății. Legislația aceea însă nu spune și cu cât. Tocmai de aceea un pachet de țigări în România costă 16 – 18 lei, în timp ce în Marea Britanie costă 12 – 13 lire (adică de 4 – 5 ori mai mult).

Dacă România nu ar impozita deloc țigările sau ar veni cu niște excepții dubioase de la impozitare pentru unele țigări, atunci Comisia Europeană (instituția care urmărește aplicarea legislației în UE) ar deschide o procedură de infringement împotriva României. Exemplul cu țigările e doar atât, un exemplu, vom vedea mai jos ce probleme sunt în prezent.

Procedura e destul de lungă, având mai multe etape și o puteți consulta aici (link în engleză). În esență acea procedura începe cu o notificare, adică i se spune țării că nu e ok ce face și ar trebui să remedieze ceva-ul acela. Dacă țara aceea nu face nimic sau prea puțin, atunci i se dă un termen și i se cer măsuri. Dacă nici atunci nu se întâmplă nimic atunci se deschide un caz la Curtea Europeană de Justiție și, în cazuri extreme țara aceea riscă să plătească penalități financiare către UE (adică bani mulți).

Unde avem probleme 

E normal ca o țară să apară ocazional pe lista asta. Dacă citiți comunicatul veți vedea inclusiv țări mari gen Franța sau Germania. Asta nu e neapărat o chestie gravă. Ce e nasol însă e că România apare mult prea des acolo. Iată probleme pe care s-a dispus începerea procedurii de infringement:

  1. Energie: România nu are proceduri pentru situația în care apar șocuri petroliere. Adică dacă mâine începe un război între Iran și Arabia Saudită și exportul global de petrol scade considerabil, România, la fel ca alte state europene va fi lovită puternic. Uniunea Europeană a cerut statelor membre să creeze proceduri care să spună foarte clar ce e de făcut în astfel de situații de criză astfel încât țările membre să nu fie luate prin surprindere. Ei bine România nu are acele proceduri și aparent nici stocuri prea grozave. Ba mai mult, legislația românească descurajează companiile private din a ține astfel de stocuri. Chestia asta e, dacă vreți, un bine forțat , UE gândindu-se cum să facă să protejeze România în cazul unor probleme pe piața de petrol. României în schimb nu prea îi pasă și nu prea vrea sau nu poate să își facă acele proceduri. Îmi și imaginez acum felul în care vor arunca vina unii pe alții politicienii români în cazul în care așa ceva chiar se întâmplă. Și încă o treabă, România e aparent singura atenționată pe problema asta.
  2. Piețe financiare: România, alături de ceva mai multe țări de data asta e codașă la implementarea unor reglementări privind piața financiară cunoscute între specialiști drept MiFID II. Financial Times are un articol bun despre MiFID II și de ce e atât de importantă directiva asta pentru piețele financiare. Măsurile acestea au fost adoptate în contextul în care criza financiară mondială din deceniul trecut a arătat cât de multe operațiuni financiare nu erau acoperite de legislația din domeniul și implicit nu ofereau nici un fel de protecție oamenilor care aveau bani investiți în diverse instrumente financiare. Când zic oameni nu mă refer la mega bogătași ci mai ales la fonduri de pensii, fonduri de asigurări și alte fonduri de investiții similare care ajunseseră să investească banii de pensii sau economii în chestii foarte dubioase. Dar aparent România nu e teribil de interesată de a proteja economiile populației.
  3. Infrastructură pentru combustibili alternativi: Știți ce e încălzirea globală bănuiesc și cât de nasol e când te trezești cu o tornadă în mijlocul Bărăganului. UE vrea ca țările membre să dezvolte infrastructură pentru combustibili alternativi, adică pentru altceva decât benzină și motorină și a încuraja cetățenii să facă trecerea spre combustibili cu un impact mai mic asupra mediului. România și Malta sunt țările nu au făcut aproape nimic în sensul ăsta.
  4. Siguranța vehiculelor rutiere: România are de două ori mai multe accidente rutiere decât media UE. Aici e vorba despre legislația privind inspecția tehnică periodică și siguranța autovehiculelor în trafic. România, alături de alte țări nu a fost capabilă să pregătească legislația care să modifice o serie de parametrii privind siguranța acestor mașini. De ce îi pasă UE-ului de mașinile românilor? Pentru că te poți urca într-o mașină românească verificată prost și apoi provoca un accident în Germania din cauza asta. Toate mașinile din UE ar trebui să respecte aceiași parametrii de siguranță zice UE. Nouă nu ne prea pasă! pare să zică România.
  5. Dimensiunea vehiculelor grele din trafic: Aici e vorba despre oferirea unor stimulente pentru acele vehicule grele (camioane de exemplu) aflate în trafic, dar care folosesc combustibili alternativi (adică nu poluează la fel de mult) ori au o aerodinamică mai bună. Practic, poți face camioane mai mari și mai grele dacă le faci să polueze mai puțin sau le faci mai aerodinamice (asta înseamnă că folosesc mai puțin combustibil la drumuri lungi). Dar din nou, României nu prea îi pasă de chestiile astea, după care vom auzi oameni cum se plâng că tirurile ungurilor sunt mai mari și încape mai multă marfă, iar pe noi nu ne lasă UE să le facem la fel. Ba da, ne lasă, dar nu vrem noi.

Ce înseamnă chestiile astea?

Toate aceste proceduri de infringement ne arată cât de bine își fac treaba cei care conduc țara acum și cei care au condus țara în ultimii 2-3 ani. Chestiile de mai sus nu sunt absurde sau nedrepte și ar avantaja cetățenii români și business-urile românești. Dar în timp ce vecinii noștri își văd de treabă și implementează legislația UE, oamenii care guvernează România schimbă al 3-lea guvern într-un an. Credeți că oamenilor din guvern le va păsa de directiva X sau Y a UE-ului știind că s-ar putea să nu mai ocupe acel post peste 6 luni?

Țara asta mai e guvernată de cineva până la urmă?

Daniel

De 7 ani lucrez în consultanță, din care ultima jumătate de an petrecută la o firmă din UK. Pasionat de economie și artă grafică. Cola mă ține treaz, ceaiul mă ține sănătos, dar vinul mă ține optimist.
Scriu despre economie, taxe, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep.

About the Author

Daniel
De 7 ani lucrez în consultanță, din care ultima jumătate de an petrecută la o firmă din UK. Pasionat de economie și artă grafică. Cola mă ține treaz, ceaiul mă ține sănătos, dar vinul mă ține optimist. Scriu despre economie, taxe, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep.

Be the first to comment on "România e fruntașă în UE la infringementuri"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*