Misterul execuției bugetare ianuarie 2017 rezolvat

Update 1: Am lăsat un comentariu la un articol al lui Moise Guran pe tema asta în care îi indicam anomalia din ianuarie 16. Până azi, 6 martie, comentariul nu a fost aprobat. Probabil ar strica articolul alarmist al domnului Guran.

Update 2: Gabriel Biriș, fost secretar de stat în MF are o postare pe blog în care spune același lucru ca și mine, dar cu mențiunea că elaborează pe partea de accize, despre care eu nu știam foarte multe.

Posted by Gabriel Biriș on Sunday, March 5, 2017

Media românească e un câmp de bătălie în ultimele luni în care pentru fiecare știre se duce un război. Minciuni se aruncă atât din tabăra PSD cât și din tabăra anti-PSD.

Ultimul exemplu e execuția bugetară pe ianuarie 2017, o chestie complicate tehnic, despre care puțini oameni sunt calificați să își dea cu părerea.

Ce s-a scris prin presă?

Păi datele proaspăt publicate despre execuția bugetară arată o scădere a veniturilor bugetare cu 5,7%, dar în același timp și o creștere a cheltuielilor bugetare cu 3,5%. O scădere drastică de 24,8% a fost înregistrată la încasările din TVA și o scădere de 35,4% la încasările de impozit pe profit.

Unii au raportat aceste cifre ca o dovadă a incompetenței guvernului PSD, ori a pierderii încrederii consumatorului român, în timp ce alții au văzut doar partea plină a paharului, adică faptul că, și în aceste condiții bugetul a fost pe plus.

Ce s-a întâmplat de fapt?

Imediat ce am văzut cifrele mi-au trecut prin cap o serie de întrebări:

  1. La ce perioadă se referă banii încasați în ianuarie 2017? Răspunsul e simplu, în ianuarie 2017 se încasează taxele lunare (TVA, accize, impozit pe venit, contribuții sociale) aferente lunii decembrie 2016. Atenție, nu se încasează impozit pe profit în ianuarie 2017. Și totuși avem o diferență foarte mare la încasările de impozit pe profit. Cheltuielile sunt aferente însă perioadei ianuarie 2017.
  2. A fost vreun eveniment deosebit în perioada respectivă? Decembrie 2016 este unul dintre vârfurile de încasări ale anului pe partea de taxe pe consum, pentru că toată lumea cumpără cadouri, băutură și aruncă în general cu bani peste tot. Dar asta se întâmplă în fiecare an. De ce diferența atât de mare?
  3. Cum arată datele istorice pentru perioada respectivă? Și de fapt aici găsim răspunsul la misterul încasărilor extrem de reduse.

Impozitul pe profit a avut o creștere de 48% în ianuarie 2016 deși, repet, ianuarie nu e lună în care se plătește impozit pe profit.

TVA-ul a avut o creștere de 17% deși economia nu crescuse atât de mult.

Deci motivul pentru care încasările au fost atât de mici pe partea de impozit pe profit și TVA nu este neapărat că ANAF ori PSD sunt incompetenți ci pentru că ianuarie 2016 a fost o anomalie, având încasări uluitoare. Iată cifrele din încasări aferente ianuarie 2015, ianuarie 2016 și ianuarie 2017.

Taxă Ian 15 Ian 16 Ian 17
Impozit pe profit 305.9 452.8 292.4
TVA 5,959.60 6,971.60 5240

Iată și grafic cum arată:

Cred că e destul de clar că încasările din ianuarie 2016 sunt anomalia și nu cele din ianuarie 2017. Ar trebui avut în vedere că încasările de TVA din ianuarie 2016 poartă cota de 24% în timp ce încasările din ianuarie 2017 au o cotă de 20%.

Sunt sigur că te întrebi și tu, la fel cum m-am întrebat și eu: Ce dracu s-a întâmplat în ianuarie 2016 de au crescut încasările? În octombrie 2015 intra în vigoare o lege care oferea contribuabililor cu probleme posibilitatea de a fi iertați de o parte a datoriilor restante dacă plateau o anumite parte din ele până în martie 2016. Pe lângă asta au mai fost niște sume dubios de mari pe partea de accize și TVA ca urmare a unor plăți în avans(din păcate nu cunosc situația au cauza foarte bine). Cel mai probabil acestea au fost cauzele vârfului de încasări din 2016.

Sunt ok totuși încasările pe ianuarie 2017?

Da și nu. Da, pentru că arată o creștere pe partea de impozit pe venit și contribuții sociale. Creșterile sunt cauzate aș spune eu de creșterea salariului minim în cea mai mare parte. Din februarie 2017 a intrat în vigoare și eliminarea plafonului de 5 salarii folosit la calculul CAS, dar impozitul pentru februarie se plătește pe 25 martie, deci abia atunci se va vedea creșterea.

Partea cu nu se referă în primul rând la TVA și accize. Încasările din TVA sunt mult mai reduse decât cele din ianuarie 2016 iar asta se datorează mai multor factori:

  • Scăderea cotei de TVA de la 24% la 20%, o decizie exclusive politică fără o motivație macroeconomică în spate (mai multe despre asta într-o postare la care lucrez)
  • Introducerii taxării inverse pentru mai multe categorii de bunuri și servicii, între care, bănuiesc eu, impactul cel mai puternic l-a avut taxarea inversă la electronice și imobiliare.
  • Incapacității instituționale a ANAF de a administra contribuabili. Atenție, aici nu e vina ANAF ci vina guvernelor care s-au perindat la conducere și a oamenilor numiți la conducerea ANAF. Am scris aici despre problemele tehnologice ale ANAF, dar pe lângă acestea ar mai trebui aduse în discuție și alte cause, mult mai subtile.

La capitolul accize în schimb nu am avut reduceri de cotă ci diferențe în metodologia de calcul. Totuși, accizele au rămas aproximativ pe loc. Aici ar trebui niște investigații suplimentare.

Pe partea de cheltuieli e o problemă în schimb pentru că acelea sunt într-adevăr cheltuieli din ianuarie 2017, adică perioadă în care PSD a fost la butoane. Creșteri mari sunt la capitolele Subvenții, Alte transferuri și Asistență socială. În principiu, vorbim despre bani din sectoare cu o mare incidență de condamnări penale. Cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut

Concluzii

Concluzia e că mulți oameni au strigat hoții fără să înțeleagă cifrele pe care le aveau în față. Din nou, sunt îngrozit de lipsa de interes a ziarelor economice din România pentru orice investigație care nu poate fi rezolvată pe prima pagină a google.

Pe scurt:

  • Scăderile mari în încasări de TVA și impozit pe profit sunt o anomalie cauzată de încasările peste medie (și de natură ocazională) din ianuarie 2016.
  • Adevăratul motiv de îngrijorare ar trebui să fie capacitatea limitată a ANAF de a face față creșterii nivelului de activitate economică din România.
  • Pe partea de cheltuieli lucrurile s-ar putea să fie nasoale (deși nu avem de unde știm). Adevărata bătălie ar trebui dusă pe a afla unde se vor duce acești bani și cum vor fi cheltuiți.
Facebook Comments

Be the first to comment on "Misterul execuției bugetare ianuarie 2017 rezolvat"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*