Plata defalcată a TVA – 7 întrebări

Cel mai fierbinte subiect al lunii august pare să fie propunerea Ministerul Finanțelor de a obliga toate companiile din România să folosească un cont separat pentru TVA (așa numitul sistem ”split payment” sau ”TVA în cote defalcate”).

Sistemul acesta a fost aplicat până acum în Italia și, spun italienii, a avut succes. La noi primele discuții pe tema asta au început prin aprilie – mai 2017, prevederea asta fiind introdusă în noul program de guvernare al PSD.

S-a scris destul de mult despre propunerea asta și nu vreau să repet lucruri deja spuse, deși, dacă nu sunteți la curent cu subiectul vă recomand două lecturi pe tema asta: un articol despre mecanismele de funcționare ale sistemului și despre cum funcționează sistemul în alte țări.

Vreau în schimb să vă povestesc un pic despre câteva întrebări care mă preocupă de când a apărut propunerea asta și pe care văd că nimeni nu le aduce în discuție:

1) Cum se potrivește măsura asta cu Programul de Guvernare?

În primul rând măsura asta nu era menționată deloc în primul Program de Guvernare cu care PSD a câștigat alegerile. Practic, cei care au votat PSD nu au votat chestia asta și printre ei sunt sigur că sunt și mulți oameni care au mici afaceri, cele care vor fi lovite cel mai greu de prevederea asta.

Apoi, a apărut o versiune actualizată a Programului de Guvernare, care spune așa:

De la 1 septembrie 2017 vom introduce un mecanism imbunatatit de colectare a TVA (split payment) pe modelul utilizat de Italia, care reduce cvasi-total evaziunea la TVA declarant si neplatit in prezent.  

Iată ce spunea pe 8 mai 2017 ministrul finanțelor:

Italienii au estimat o imbunatatire a colectarii cu un milliard de euro. Cand au tras linie, au observat ca si-au imbunatatit colectarea cu  2,8 miliarde de euro. Desigur, a contat si faptul ca nu s-au mai putut sifona banii prin firme fantoma. Asa ca vrem sa o introducem si noi de la 1 iulie, milimetru cu milimetru dupa modelul lor. Dealtfel, chiar zilele urmatoare va pleca la italieni o echipa formata din oameni din ANAF, din Trezorerie, de la noi din Minister ca sa ia se familiarizeze cu detaliile acestui model, ca sa-l aplicam si noi cat mai degraba.

Dupa aceasta etapa, probabil vom largi aplicarea ei spre sectoarele concurentiale, pe domenii de activitate. Vedem in ce sectoare e evaziunea mai ridicata si mergem cu acest sistem acolo. Nu incalcam nicio directive europeana, ideea e verificata cu success, de ce sa nu aplicam si la noi ideile bune?

”Milimetru cu milimetru” după modelul italian zicea ministrul atunci. Doar că în modelul italian sistemul se aplică doar firmelor care au contracte cu statul. În cel românesc se aplică pentru toate, fără excepții.

De ce s-a îndepărtat Ministerul Finanțelor de planul de guvernare?

2) ANAF nu poate popri conturile rău platnicilor?

Nota de fundamentare care se află în spatele propunerii de introducere a plăților defalcate de TVA vorbește despre dificultățile statului de a încasa sumele de bani declarate de contribuabili, dar neplătite. Dar ANAF poate lega declararea obligațiilor de plăți. Și atunci când se constată o diferență, de regulă ANAF pune poprire pe conturi. Așadar mecanismul de poprire a conturile există și funcționează. Întrebarea e: funcționează atât de prost încât ANAF nu reușește să recupereze circa 1.5 – 2 miliarde RON anual (impactul estimat al măsurii plății TVA defalcată)?

Dacă da, atunci ce anume nu funcționează la acest sistem? Nu sunt suficienți oameni pregătiți? Sistemul informatic nu e suficient de bun? E atât de ușor pentru contribuabili să eludeze poprirea folosind alte conturi pentru a încasa creanțe?

Nu am văzut pe nicăieri studii pe tema asta, declarații sau altceva care să mă ajute să înțeleg ce nu merge cu sistemul de popriri și de ce doar 82,35% (2016) din creanțele declarate sunt și încasate. Nu înțeleg de ce nu reformăm mai bine sistemul de popriri decât să îngreunăm activitatea tuturor agenților economici.

3) De ce se dorește aplicarea sistemului de la 1 Octombrie 2017?

De unde graba aceasta? În fond vorbim de o chestie care va necesita timp pentru a putea fi implementată de contribuabili. Firmele mari au sistemul de plăți integrat cu cel contabil și cu ERP-ul companiei. O modificare de genul acesta necesită timp, efort, costuri și multe teste pentru a se asigura că funcționează.

Iarăși sumele care vor fi încasate anul acest prin aplicarea sistemului sunt relativ mici (500 milioane RON estimate de Ministerul Finanțelor). Un termen mai rezonabil, dar chiar și așa la limită mi s-ar fi părut 1 ianuarie 2018, dar în nici un caz 1 Octombrie. Personal văd două posibile explicații:

  • Fie impactul implementării sistemului e mai mare decât declară Ministerul, cum ar fi de exemplu din penalități
  • Fie bugetul de stat are o mare problemă și e nevoie urgentă de bani, nu peste 6 luni ci cât de repede posibil.

Având în vedere disperarea cu care se insistă pe tema asta, impresia mea e că s-a ajuns la fundul sacului și trebuie găsite rapid soluții de finanțare.

4) De ce sunt amenzile atât de mari?

Înțeleg că se dorește încurajarea conformării voluntare, dar o penalitate de 50% din valoarea sumei nevirate e disproporționat de mare față de fapta comisă, mai ales dacă vorbim de o eroare (legea nu distinge între nedeclarare intenționată și eroare onestă).

Și nu e vorba numai despre erori, adevărata problemă va fi legată de sumele stabilitate de ANAF în urma unor inspecții fiscale. Se va considera că acele sume au fost nedeclarate și nevirate la timp? Dacă da, atunci pe lângă penalitățile prevăzute în Codul de Procedură Fiscală (de întârziere, de nedeclarare), contribuabilul riscă să adauge încă 50%. Momentan nu e clar dacă așa s-ar proceda în cazul unei inspecții, dar într-o astfel de situație, penalitățile ar fi uriașe raportat la sumele impuse la control.

De ce e penalitatea atât de mare? În nici un caz pentru a încuraja sau descuraja un comportament fiscal, asta îmi e clar. Impresia mea e că se încearcă forțarea unor venituri cât mai mari la bugetul de stat, într-un timp cât mai scurt posibil.

5) Nu cumva sistemul acesta de plată defalcată a TVA va bloca activitatea ANAF?

Am mai scris chestia asta și mă simt obligat să o mai repet: ANAF nu are capacitatea de a administra sisteme de impozitare noi pentru că abia face față cu resursele pe care le are la obligațiile actuale. Tranzacțiile făcute prin contul special de TVA ar trebui aprobate de ANAF, fără a se menționa vreun termen sau vreo sancțiune pentru ANAF dacă întârzie să facă asta. Nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva omisiunea asta e intenționată. Care ar fi însă motivația? Eu aș zice că:

  • Ministerul de Finanțe știe cu certitudine că ANAF nu are capacitatea de a administra în timp real sistemul și vor apărea blocaje. Evident că nu vrea să sancționeze ANAF pentru acele blocaje, chiar dacă va fi exclusiv vina lor.
  • Întârzierile și blocajele vor fi întotdeauna în favoarea ANAF și vor reprezenta un avantaj mare de cash flow pentru bugetul de stat.

O altă chestie de care trebuie ținut cont e că dacă se vor aloca oameni de la alte departamente ale ANAF pentru administrarea acestui sistem, lipsa acelor oameni se va traduce printr-o scădere în nivelul altor taxe colectate.

6) De ce sunt ignorate sistematic alte propuneri de combatere a evaziunii?

Mediul de afaceri a venit cu mai multe propuneri pentru combaterea evaziunii fiscale. Poate cea mai promițătoare dintre ele este cea referitoare la folosirea de case electronice de marcat care să fie în permanență conectate la rețeaua ANAF. În felul acesta orice vânzare poate fi raportată în timp real. Cum ajută chestia asta ANAF-ul? Îi oferă date pe care le poate folosi pentru a vedea cât raportează fiecare contribuabil în timp real. Cu aceste informații se poate compara activitatea unui chioșc cu altul. Dacă 80% din chioșcuri într-o anumită zonă au vârfuri de vânzări între ora 5 și 7, atunci ANAF poate verifica dacă nu cumva cele 20% care nu au se sustrag de la declararea încasărilor.

Practic se pot face comparații în timp real chestie și se pot observa tipare care indică dacă și cine face evaziune.

De ce e ignorată propunerea asta? Probabil pentru că și micii evazioniști votează și pentru că ANAF nu ar ști exact cum să folosească acele date. Chiar și așa, există multe alte opțiuni care ar avea un impact mai puternic și ar interefera cu activitatea de zi cu zi a contribuabililor.

7) Cine își va asuma răspunderea pentru eșecul sistemului?

Sunt curios dacă măsura va ajunge în cimitirul ideilor proaste din fiscalitate marca PSD 2017, alături de impozitul pe gospodările, taxa de solidaritate sau TVA 0% la locuințe sau chiar va fi implementată. Dacă va ajunge la cimitir va fi foarte nasol pentru PSD pentru că pare să rămână fără opțiune de a își finanța cheltuielile.

Dacă va fi implementat în actuala formă sistemul va fi un eșec răsunător pentru că nici ANAF nu va fi pregătit pentru el, nici mulți contribuabili.

Ca un compromis, aplicarea sistemului ar putea fi amânată, sau aplicabilitatea sa să fie restrânsă la anumite sectoare de activitate. Dar și în acest caz cineva va trebui să își asume răspunderea pentru eșec.

Pe lângă asta am serioase dubii că actualul sistem nu necesită aprobare de la Comisia Europeană, opinie pe care o văd împărtășită și de alți oameni de taxe. Dacă sistemul va fi aplicat și apoi vine Comisia și spune că nu e ok, deschide procedură de infringement și ne spune să îl eliminăm, cine își va asuma răspunderea?

Concluzii

Din punctul meu de vedere sistemul de plăți defalcate de TVA poate reprezenta o soluție (din mai multe) în problema recuperării banilor datorați către bugetul de stat.  În același timp însă consider că sistemul ar trebui aplicat doar acelor contribuabili care nu își plătesc la timp, în mod repetat, obligațiile de TVA sau în acele sectoare de activitate unde există mari probleme în a colecta sumele declarate.

Ce îmi e foarte clar însă e că sistemul de plăți de TVA defalcate NU este o soluție pentru problema evaziunii fiscale pentru că evazioniștii nu își declară pur și simplu obligațiile așa că aplicarea sistemului acesta nu îi afectează cu nimic.

Aș spune mai de grabă că se urmărește obținerea unor venituri suplimentare pe termen scurt și nu se urmărește neapărat o strategie coerentă de creștere a nivelului de conformare voluntară.

Daniel

De 7 ani lucrez în consultanță, din care ultima jumătate de an petrecută la o firmă din UK. Pasionat de economie și artă grafică. Cola mă ține treaz, ceaiul mă ține sănătos, dar vinul mă ține optimist.
Scriu despre economie, taxe, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep.

About the Author

Daniel
De 7 ani lucrez în consultanță, din care ultima jumătate de an petrecută la o firmă din UK. Pasionat de economie și artă grafică. Cola mă ține treaz, ceaiul mă ține sănătos, dar vinul mă ține optimist. Scriu despre economie, taxe, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep.

Be the first to comment on "Plata defalcată a TVA – 7 întrebări"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*