De ce ortodoxia pierde teren între tineri

Citeam la cineva pe facebook că Biserica Ortodoxă Română pierde puternic din încredere în ochii românilor, ajungând la un minim (de când se măsoară chestia asta) de 50%. Chestia asta e oarecum de înțeles pentru că BOR a fost zguduit de mai multe scandaluri de pedofilie, practicare de sex între preoți, corupție plus clasica imagine de sugativă de bani publici.

Ceea ce mă surprinde pe mine însă e faptul că o instituție care ar trebui să se ocupe de suflete e atât de prinsă în cele lumești, în special acum când zeci de studii spun că generația numită ”millenials” caută experiențe, nu bunuri. Mai mult, odată cu răspândirea depresiei, singurătății sau anxietății în rândul tinerilor din mediul urban te-ai fi așteptat ca Biserica să întindă o mână de ajutor și să încerce să câștige niște adepți.

Dar cu toate astea BOR persistă în a menține o distanță sănătoasă de tânara generație și cred că nicăieri nu se vede mai bine chestia asta decât în insistența cu care folosește limbajul acela de lemn arhaic din biblie. Cine a citit o biblie ortodoxă știe la ce mă refer, dar cred că treaba asta se vede cel mai bine atunci când pui unul lângă celălalt un text ortodox și unul catolic/protestant. Haideți să facem un studiu de caz pe unul din cele mai frumoase texte din Biblia creștină: Corinteni 13:1, cunoscut și ca Imnul Dragostei.

 

1. De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător.

2. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.

3. Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte.

4. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.

5. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.

6. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.

7. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.

8. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii – se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi;

9. Pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim.

10. Dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa.

11. Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil; judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului.

12. Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu.

13. Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.

Sursă

1 Dacă aş vorbi limbile oamenilor şi ale îngerilor, dar nu aş avea iubire, aş deveni o aramă sunătoare sau un chimval zăngănitor.

2 Şi dacă aş avea darul profeţiei, şi dacă aş cunoaşte toate misterele şi toată ştiinţa, şi dacă aş avea toată credinţa aşa încât să mut munţii, dacă n-aş avea iubire, n-aş fi nimic.

3 Şi dacă toată averea mea aş da-o ca hrană săracilor, şi dacă mi-aş da trupul ca să fie ars, dar n-aş avea iubire, nu mi-ar folosi la nimic.

4 Iubirea este îndelung răbdătoare, iubirea este binevoitoare, nu este invidioasă, iubirea nu se laudă, nu se mândreşte.

5 Ea nu se poartă necuviincios, nu caută ale sale, nu se mânie, nu ţine cont de răul [primit].

6 Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.

7 Toate le suportă, toate le crede, toate le speră, toate le îndură.

8 Iubirea nu încetează niciodată. Profeţiile vor dispărea, limbile vor înceta. Ştiinţa se va sfârşi.

9 Căci noi cunoaştem în parte şi profetizăm în parte,

10 Însă când va veni ceea ce este desăvârşit, ceea ce este în parte va dispărea.

11 Când eram copil, vorbeam ca un copil, gândeam ca un copil, judecam ca un copil. Când am devenit matur, m-am lăsat de cele copilăreşti.

12 Căci acum vedem ca în oglindă, neclar, dar atunci [vom vedea] faţă în faţă. Acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, aşa cum am fost şi eu cunoscut pe deplin.

13 Iar acum rămân acestea trei: credinţa, speranţa şi iubirea. Dar mai mare decât toate acestea este iubirea.

Sursă

Cred că ați putut să vă dați seama și singuri care e varianta ortodoxă după numărul obositor de mare de arhaisme din text. Chiar sunt curios daca mai e cineva în România anului 2017, în afara lumii bisericești care spune proorociri în loc să spună profeții, sau a pizmui în loc de a invidia sau trufie în loc de mândrie.

Imaginați-vă că aveți iarăși 15 ani, sunteți îndrăgostiți, plini de anxietăți și speranțe iar profesorul de religie vă pune să citiți textul de mai sus. Care dintre variante vă va atrage atenția? Poate un adolescent să rezoneze cu un text care folosește cuvinte precum proorocire, pizmuire sau trufie?

Și uite așa Biserica Ortodoxă Română va ajunge în 15 – 20 de ani într-un impas și va trebui să aleagă: fie se va moderniza, fie va dispărea!

În încheiere vă las și cu varianta în engleză a textului Imnului Dragostei:

If I speak in the tongues of men or of angels, but do not have love, I am only a resounding gong or a clanging cymbal. If I have the gift of prophecy and can fathom all mysteries and all knowledge, and if I have a faith that can move mountains, but do not have love, I am nothing. If I give all I possess to the poor and give over my body to hardship that I may boast, but do not have love, I gain nothing.

Love is patient, love is kind. It does not envy, it does not boast, it is not proud. It does not dishonor others, it is not self-seeking, it is not easily angered, it keeps no record of wrongs.  Love does not delight in evil but rejoices with the truth. It always protects, always trusts, always hopes, always perseveres.

Love never fails. But where there are prophecies, they will cease; where there are tongues, they will be stilled; where there is knowledge, it will pass away. For we know in part and we prophesy in part, but when completeness comes, what is in part disappears. When I was a child, I talked like a child, I thought like a child, I reasoned like a child. When I became a man, I put the ways of childhood behind me. For now we see only a reflection as in a mirror; then we shall see face to face. Now I know in part; then I shall know fully, even as I am fully known.

And now these three remain: faith, hope and love. But the greatest of these is love.

Sursă

P.S. 1: Știu că e un text neobișnuit pentru blogul ăsta, dar se întâmplă rar să mă abat de la subiecte de economie / politică.

P.S. 2:  Nu promovez o anumită religie sau cult prin textul ăsta, din punctul meu de vedere cam toate sunt la fel de rele când sunt practicate orbește.

Daniel

De 7 ani lucrez în consultanță, din care ultima jumătate de an petrecută la o firmă din UK. Pasionat de economie și artă grafică. Cola mă ține treaz, ceaiul mă ține sănătos, dar vinul mă ține optimist.
Scriu despre economie, taxe, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep.

About the Author

Daniel

De 7 ani lucrez în consultanță, din care ultima jumătate de an petrecută la o firmă din UK. Pasionat de economie și artă grafică. Cola mă ține treaz, ceaiul mă ține sănătos, dar vinul mă ține optimist.
Scriu despre economie, taxe, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep.

Be the first to comment on "De ce ortodoxia pierde teren între tineri"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*