Ce efect vor avea distribuirile de divindende asupra companiilor de stat

De câteva zile tot citesc știri despre cum Ionuț Mișa dă telefoane companiilor de stat și le cere să distribuie dividende. Știrea mi s-a părut ciudată pentru că știam că deja fuseseră distribuite dividendele aferente anului 2016.

Atunci despre ce dividende e vorba? Guvernul spune că e vorba despre profituri nedistribuite în trecut. Deciziile de convocare a AGA spun însă lucruri diferite:

Astfel, conform deciziei de convocare a Adunării Generale a Acționarilor Transgaz se dorește:

1. Aprobarea distribuirii sub formă de dividende a sumei de 171 milioane lei, din sumele existente în soldul la 31.12.2016, al conturilor «Alte rezerve» şi «Rezultatul reportat». 

Nu vreau să intru în detalii contabile legate de funcționarea acestor conturi, dar ce trebuie reținut e că nu discutăm doar despre profit realizat în anii trecuți și nerepartizat (”Rezultatul reportat”) ci și despre rezerve ale societăților, anume:

  • rezerve din reevaluarea unor active, după ce acestea au fost efectiv valorificate (ex: clădiri)
  • rezerve rezultate din vânzarea unor instrumente financiare
  • alte rezerve

Deci guvernul nu spune chiar tot adevărul. Și cum diavolul e mai mereu în detalii, tot de acolo pot apărea și problemele în viitor pentru aceste companii de stat. Mai exact, distribuirea asta de dividende va avea următoarele efecte:

1) Va pune presiune pe companiile de stat din punct de vedere al cashflow-ului

Practic companiile de stat sunt forțate să distribuie lichidități în 2017 pentru niște profituri din anii anteriori, dar și din rezerve care nu au legătură cu activitatea din 2017.

Problema e că nici una dintre companiile vizate de măsura asta (Transgaz, Hidroelectrica, Conpet, Transelectrica, Nuclearelectrica) nu operează în piețe cu exces de lichidități astfel că probabil pentru unele dintre ele va fi destul de dificil, cred eu, să vireze aceste sume, care pot fi consistente, la buget.

Ca să înțelegeți la ce mă refer gândiți-va la o companie precum RCS-RDS care vând servicii și bunuri cu plata pe loc sau pe bază de abonament. Ele încasează bani frecvent și constant. Acum gândiți-vă la Hidroelectrica, o companie care vinde energie pe bursă sau prin contracte bilaterale. Banii sunt încasați la date agreate, în tranșe mari, dar la intervale ceva mai mari.

Ambele tipuri de companii (RCS-RDS sau Hidroelectrica) sunt capabile să facă plăți uriașe și să producă acel cash dacă sunt anunțate din timp. Dacă apare însă o plată neprevăzută de dimensiunile celei pe care trebuie să o facă Hidroelectrica, care din cele două companii credeți că vor avea probleme mai mari la plată, cea care încasează constant cash sau cea care știe că următoarea rundă de cash vine ceva mai târziu? Am dat exemplu Hidroelectrica pentru că ea are plata cea mai mare de făcut, dar și celelalte companii au de plată considerabil:

  • Hidroelectrica 655 milioane RON,
  • Transgaz 171 milioane RON,
  • Transelectrica 170 milioane RON
  • Nuclearelectrica 110 milioane RON,
  • Conpet 85 milioane RON

Sursele pentru cifrele astea sunt: Bursa și Hotnews.

Dacă tot suntem la capitolul Hidroelectrica, societatea asta a plătit în 2017 dividende de 1,036 miliarde RON. Profitul record a reprezentat aproape 30% din total venituri. Mă întreb sincer, de unde va avea Hidroelectrica lichidități pentru încă 655 milioane RON.

Întrebarea mea e așadar, vor fi capabile aceste companii să își plătească la timp datoriile față de furnizori în lunile care vin imediat după ieșirea asta masivă de lichidități? Sau ne vom întoarce iarăși la vremurile acelea când mascam deficitul public prin arierate (datorii neplătite) ale companiilor de stat?

Părerea mea e că vom vedea o înrăutățirea a condițiilor de plată în cazul acestor companii, în special la cele care au mai avut dificultăți și în trecut, precum Hidroelectrica.

 2) Va duce la o diminuare a investițiilor

Scriam într-o postare anterioară că Transgaz nu investește banii pe care îi are în infrastructură de transport a gazului de care avem nevoie cu disperare ca să alimenteze viitorul fond de investiții al PSD. Ei bine, o parte din acei bani care ar fi trebuit să fie băgați în infrastructură, vor merge probabil pentru a acoperi salariile din administrație.

Transgaz e un exemplu bun pentru că după primele 6 luni ale anului 2017 realizase 3,05% din investițiile planificate. Șansele de a ajunge la un procent decent de investiții anul acesta sunt foarte reduse, în special după această nouă distribuire de dividende.

Ce să mai zic de Hidroelectrica, o companie de stat care a stat 5 ani în insolvență, un loc unde investițiile au fost la rândul lor neglijate din cauza problemelor financiare. Brusc, compania va trebui să distribuie și să plătească dividende de 655 milioane RON. Vor mai fi bani de investiții? Îmi vine greu să cred. S-a mai întâmplat ceva în materie de infrastructură în ultimii 5 ani la nivelul Hidroelectrica?

Ca să nu credeți că bat câmpii, sistemul de energie al României are nevoie disperată de unități de echilibrare, în special odată cu creșterea energiei regenerabile care, cu toate beneficiile ei, e teribil de imprevizibilă. Cel mai mare proiect de echilibrare se numește Tarnița – Lăpustești și, din câte se pare nimeni nu a mai făcut nimic pentru el din 2014 încoace. În schimb companiile de stat și statul român, care s-au angajat să realizeze acest proiect distribuie dividende uriașe, în loc să bage bani în infrastructură.

3) Va crea probleme de finanțare pentru companiile de stat

Nu știu câtă lume s-a gândit la chestia asta, dar e bine să ai rezerve prin bilanțul contabil din mai multe motive. Poate cel mai important pentru o companie e faptul că acele rezerve sunt considerate capital propriu. Atunci când o companie merge la o bancă pentru a se împrumuta de bani, respectiva banca va acorda împrumutul abia după ce aruncă o privire pe balanța companiei. Acea privire înseamnă de fapt calcularea unor indicatori financiari, care țin cont, de multe ori, de capitalurile proprii ale companiei. O companie cu un capital propriu redus e considerată mai riscantă decât o companie cu capital propriu ridicat.

Prin transformarea acelor rezerve în dividende și distribuirea lor companiile de stat și-au diminuat capitalul propriu și implicit au devenit mai puțin atractive pentru bănci. Asta nu înseamnă neapărat că băncile nu le vor mai da împrumuturi ci că acele împrumuturi vor fi mai costisitoare (adică vor avea o dobândă mai mare), pentru a reflecta un risc perceput ca fiind ceva mai ridicat din cauza reducerii capitalurilor proprii. E greu de spus cât de mari vor fi aceste creșteri, dar bănuiala mea e că oamenii de prin bănci deja își fac calcule.

La final o nedumerire:

Companiile de stat menționate mai sus fac parte din cele care urmează să fie acționare în Fondul Suveran de Investiții al PSD. Stau și mă întreb, cu ce vor alimenta acel fond de investiții dacă lichiditățile sunt distribuite într-o proporție atât de mare de pe acum?

Daniel

De 7 ani lucrez în consultanță, din care ultima jumătate de an petrecută la o firmă din UK. Pasionat de economie și artă grafică. Cola mă ține treaz, ceaiul mă ține sănătos, dar vinul mă ține optimist.
Scriu despre economie, taxe, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep.

About the Author

Daniel
De 7 ani lucrez în consultanță, din care ultima jumătate de an petrecută la o firmă din UK. Pasionat de economie și artă grafică. Cola mă ține treaz, ceaiul mă ține sănătos, dar vinul mă ține optimist. Scriu despre economie, taxe, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep.

Be the first to comment on "Ce efect vor avea distribuirile de divindende asupra companiilor de stat"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*