Antreprenorul român și Statul

Antreprenorul român e o ființă ciudată: Pe de o parte se laudă pe unde are ocazia că ține sus stindardul capitalismului într-o țară sufocată de intervenția statului, dar pe altă parte cere statului să îi faciliteze accesul pe piețele vestice, vrea scutiri de taxe și protecție în fața concurenței din alte țări.

Am văzut recent în feed-ul de facebook un articol despre o conferință organizate de cei de la publicația/website-ul Curs de guvernare având ca temă: ”Falia dintre economia românească și România productivă: Politicile necesare să o închidem”. Titlul articolului anunța cele 8 mari probleme ale României productive așa că am dat click, sperând că voi afla de la antreprenorii români care sunt problemele cu care se confruntă afacerile lor. Iată ce minuni am găsit:

”Lanțurile de producție s-au rupt în sectoare întregi” 

Da, într-adevăr s-au rupt, pentru că erau constituite din companii de stat falimentare, ce funcționau în pierdere, cu subvenții de la stat din bani cu care s-ar fi putut construi infrastructură, spitale sau școli.

”Nu există o rețea fiabilă de atașați comerciali ai României”

Și ce ar trebui să facă acei atașați mai exact? Să vândă produsele companiilor private din România? Să promoveze anumite sectoare economice? Dacă da, care? De ce e sectorul tău mai breaz decât al altuia? Nu statul ar trebui să promoveze produsele unor companii private, ele însele ar trebui să facă asta.

”Atitudinea statului față de companiile producătoare”

Atitudinea statului față de companiile producătoare e aceeași ca pentru orice altă companie: dezinteres față de felul în care își desfășoară activitatea, dar interes ridicat față de banii pe care îi poate colecta sub formă de taxe și impozite.

”Deși o bună parte din problemele care zădărnicesc eficiența afacerilor de producție se află la administrațiile locale”

Da, acele administrații locale sunt votate de angajații plătiți cu minimul pe economie de antreprenorii români. Acele administrații primesc de multe ori bani de la antreprenorii români pentru a facilita afaceri. Antreprenorii locali ies la masă cu politicieni și le sponsorizează campaniile electorale. Nu îți convine, încearcă tu să schimbi lucrurile, fă o reclamație dacă știi de spăgi, organizează un flagrant dacă ți se cere, depune o plângere împotriva inspectorului dacă ți se pare că a comis un abuz. Vrem schimbare, dar preferabil să înceapă de la alții.

Politicile economice nu prevăd absolut nicio măsură coerentă de sprijin pentru internaționalizarea activității producătorilor români.

Asta pentru că statul nu ar trebui să sprijine internaționalizarea activității nimănui. Nu statul trebuie să vândă produsul, firmele private trebuie să o facă. Există târguri internaționale, există agenți de vânzări, intermediari, reclame etc. Nu statul trebuie să te ia de mână și să te ducă în fața clientului. Statul trebuie să își vadă de ale lui și să se ocupe de drumuri, spitale, școli și altele asemenea.

Nu există absolut nicio preocupare pentru protejarea zonelor strategice din economie

Și care sunt oare zonele strategice ale economiei românești? Fiecare antreprenor crede că domeniul în care activează el e strategic. În numele strategiei Ceaușescu a ridicat coloși de oțel care nu au fost niciodată competitivi pe piața internațională. Asta ne dorim? Să avem iarăși companii protejate de dragul strategiei?

La acestea se adaugă cele două necesități ”basic” pe care un stat condus de administratori responsabili le pune la dispoziția mediului de afaceri: o educație orientată spre viitor, cu ramura de cercetare de la care se așteaptă valoarea adăugată. Deja forța de muncă a ajuns o problemă mai mare decât banii.
Și, firește, infrastructura. 

Hai să vă traduc, vrem ca statul să ofere educație bună și să facă și cercetare dezvoltare iar noi să luăm apoi rezultatele. Știți cine face cercetarea în statele dezvoltate? Mediul privat, univesitățile și statul. Statul face cercetare dezvoltare în general în sectorul militar sau de securitate. Universitățile fac cercetare în sectoare teoretice. Mediul privat face cercetare aplicată, uneori în parteneriat cu universitățile, dar de cele mai multe ori de unul singur.

Dar nimeni din mediul universitar nu face cercetare dezvoltare pentru mediul privat pe gratis. Poate ar trebui să le spună cineva și antreprenorilor români de treaba asta.

Iar treaba cu infrastructura e pur si simplu adorabilă. Întrebare, câți antreprenori au bătut la poarta politicienilor să le spună: ”Boss, nu vreau TVA de 19%, era ok 24%, dar de diferența de bani fă și tu un drum asfaltat trăițar sufletu să pot să transport marfa mai repede și mai ieftin”. Scăderile repetate de taxe sunt unul din motivele pentru care în prezent nu prea mai sunt bani la buget și implicit nu avem cu ce face drumuri. S-au dus antreprenorii să spună că vor drumuri și nu TVA de 19% sau scăderi ale contribuțiilor sociale?

Încă o observație: sunt 6 probleme legate de statul român mai sus din totalul de 7 sau 9 (articolul vorbea de 8, dar în fine…). Dintre ele, 3 cer în mod explicit ca statul să intervină în activitatea economică a companiilor, lucru care, la 27 de ani de la căderea comunismului mi se pare uluitor.

Există antreprenori români care muncesc 12 – 14 ore pe zi pentru afacerea lor. Plătesc taxe, angajează oameni, vând produse sau servicii în afara țării. Nu am auzit pe vreunul dintre ei cerând ca statul să îi vândă produsele. Și afacerile lor merg bine nu pentru că îi ajută statul ci pentru că depun efort, bagă bani în business și învață din greșeli.

Daniel

De 7 ani lucrez în consultanță, din care ultima jumătate de an petrecută la o firmă din UK. Pasionat de economie și artă grafică. Cola mă ține treaz, ceaiul mă ține sănătos, dar vinul mă ține optimist.
Scriu despre economie, taxe, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep.

About the Author

Daniel

De 7 ani lucrez în consultanță, din care ultima jumătate de an petrecută la o firmă din UK. Pasionat de economie și artă grafică. Cola mă ține treaz, ceaiul mă ține sănătos, dar vinul mă ține optimist.
Scriu despre economie, taxe, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep.

Be the first to comment on "Antreprenorul român și Statul"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*