ANAF și tehnologia

Două comunicate interesante venite din partea ANAF zilele astea:

  1. ANAF și ROTLD

ANAF încearcă marea cu degetul și decide, într-un final, că vrea informații despre deținătorii domeniilor de internet. Motiv pentru care anunță printr-un comunicat postat pe site-ul lor că vor semna un protocol de colaborare în vederea schimbului de informații cu Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică – I.C.I. București pentru transmitarea informațiilor referitoare la deținătorii domeniilor cu extensia .ro, înregistrate în serviciul RoTLD (www.rotld.ro)

Partea interesantă a mesajului e aici:

Potrivit acestuia, ICI Bucuresti va pune la dispozitia A.N.A.F. datele necesare pentru indeplinirea atributiilor care ii revin privind colectarea veniturilor si prevenirea si combaterea evaziunii si fraudei fiscale.

Un pic de context

Romania are cel mai scăzut nivel de colectare al TVA din UE. Și asta nu ieri ci de când am aderat. Parte din motiv se datorează fraudei care în România ajunge la cifre impresionante. Bineînțeles că odată cu explozia e-commerce-ului frauda s-a mutat și în online.

Vali Petcu postează periodic articole despre platforme de vânzări online care dau țepe, multe cazuri fiind mediatizate și pe la TV, dar cu toate astea oamenii nu se învață minte și cumpără de la tot felul de dubioși. Cumva ei cred că există o conspirație a marilor retaileri de a vinde iphone-uri cu 3.500 RON, când ele de fapt ar trebui să fie vândute cu 1.000 RON, pentru că atât costă la poarta fabricii în China. Așa că atunci când văd un telefon de 3.500 RON la vânzare cu 1.000 RON nu li se aprinde nici un beculeț de alarmă.

Pe lângă astfel de magazine cu țepe, au mai apărut și o grămadă de alte magazine online care chiar vând bunuri, dar care nu plătesc taxe statului. Magazinele funcționează cel mai des în vreun apartament dubios de prin Berceni, Rahova sau alt cartier bucureștean și în câteva luni de la lansare de regulă dispar după ce au dat țepe importante furnizorilor și statului prin fraude de tipul ”missing trader”.

Frauda a ajuns atât de mare în sectorul electronicelor încât ANAF a introdus taxarea inversă la vânzările de electronice peste valoarea de 35.000 RON. Măsura, desi reduce frauda mare, lasă poarta deschisă pentru găinării care, deși mici ca valoare, la nivelul economiei pot ajunge la sume impresionante.

Deci ce vrea să facă ANAF?

Așa că ANAF face acum ceva ce trebuia făcut de mulți ani de zile, cere informații despre deținătorii domeniilor .ro. Teoretic, acum ANAF ar trebui să fie capabil să știe cine operează deține domeniul de pe care vinde un magazin online ilegal și să aibă astfel cel puțin o primă pistă pentru a merge după bani.

Acum, eu trag speranțe că ANAF nu își va folosi puținele resurse pe care le are pentru a urmări bloggeri găinari care fac 200 – 300 de euro din google adwords și nu îi declară și se va concentra pe fraudele mari.

Singura problemă cu planul de accesare a bazei de date a ROTLD e că nu îmi e foarte clar dacă ei au capacitatea de a înțelege ce se întâmplă în online. A știi cine a cumpărat un domeniu nu e suficient pentru a combate frauda. Cu atât mai puțin dacă proprietarul domeniului e o companie (străină chiar).

Mai mult, nu îmi e clar dacă ANAF are sisteme tehnologice capabile de schimb de informații automat și nu doar căutări manuale într-o bază de date. Iar asta mă duce la al doilea anunț.

2. Servele ANAF

Și iată cum am aflat dintr-un comunicat ANAF că sistemele sale informatice operează la 99% din capacitate, deși în mod normal ar trebui să opereze la 70%. Ba mai mult, situația nu e nasoală de ieri ci de câțiva ani buni:

“Conducerea ANAF a constatat ca din anii 2012 – 2013 au incetat investitiile importante in infrastructura (hardware, software, infrastructura fizica suport), in pofida recomandarilor ferme din Acordul de Imprumut dintre Romania si BIRD (Legea 212/2013) destinat Proiectului de Modernizare a Administratiei Fiscale.”

Potrivit acestui Proiect, Romania s-a angajat la momentul imprumutului ca va asigura continuitatea functionarii in bune conditii a sistemului informatic existent, pana la achizitionarea unui nou sistem informatic de administrare a veniturilor (RMS Cots). Precizam ca, in acest moment, nu exista la nivelul ANAF niciun contract in derulare pentru intretinerea infrastructurii hardware, software si de comunicatii.

Cine a încercat să depună o declarație pe 25 a lunii știe cât de des pică serverele ANAF. Și a nu depune declarația în termen pentru că serverele lor nu au funcționat nu te scutește de amenda pentru nedepunere.

Consecintele acestei stari de fapt sunt deosebit de grave, mai ales in perioadele de varf de activitate (cele din jurul datelor de depunere a declaratiilor fiscale si de plati a impozitelor), deoarece provoaca sincope in functionarea sistemului informatic. Aceste sincope pot genera oprirea partiala sau totala a unor activitati fundamentale ale ANAF, sau chiar pierderi de date din sistem.

Acum, eu sincer sper că ei au auzit de back-up și că nu vor dispărea ca prin magie niște declarații și obligații de plată cu dedicație.

Și bineînțeles că în buna tradiție a lucrurilor făcute în stil balcanic, nu există vinovați pentru problemele acestea. Fiți atenți aici:

Presedintele ANAF constata ca în ultimii ani, banii alocati institutiei in scopul investitiilor IT nu au fost utilizati decat intr-o proportie inadmisibil de scazuta.

Trecem peste dubla negația și încercăm să înțelegem mesajul: Am avut bani alocați pentru IT, dar i-am folosit pentru altceva. De ce nu ne spune și pe ce au fost folosiți acei bani? Și cine a dispus alocarea fondurilor în acea direcție.

In baza Memorandumului semnat cu Banca Mondiala, semnat in 2013, pentru modernizarea sistemului informatic, Agentia s-a angajat totodata sa puna bazele unui Centru de Date echipat corespunzator, demersul fiind inca nefinalizat.

Dar știți ce a făcut ANAF în schimb? A început să ceară din ce în ce mai multe informații. Prin declarația 088 au vrut să știe cât mai multe despre proprietarii companiilor care se înregistrează în scopuri de TVA în România și beneficiarii finali ai fondurilor care se mișcă prin România. Mai mult, au modificat declarația informativă de TVA 394 de așa natură încât, în prezent, trebuie raportat cam tot ce mișcă în materie de tranzacții derulate în România realizate de societăți înregistrate în scopuri de TVA. Teoretic, chestia asta e bună pentru a lupta împotriva evaziunii fiscale, dar informațiile astea sunt inutile dacă ANAF nu are capacitatea de a le corela automat. Practic, ei au nevoie de un sistem care să lege vânzarea de la compania X de achiziția de la compania Y iar acolo unde împerecherea asta nu funcționează să investigheze. Sistemul trebuie să fie însă inteligent, pentru că e posibil ca o vânzare să nu aibă echivalent cu o achiziție la cumpărător pentru din cauza unei diferențe de câțiva lei sau zeci de lei.

Pe scurt, vorbim despre cantități uriașe de informații care ajung în sistemul ANAF, informații brute, care trebuie procesate și analizate pentru a deveni utile. Dar asta nu se poate face dacă serverele lor sunt praf.

Ba mai mult, pentru combaterea fraudei ar fi trebuit să începem de prin 2014 implementarea unui sistem de case de marcat cu jurnal electronic (nu rolă de hârtie) pe care să le conectăm la serverele ANAF și care să analizeze în timp real informațiile primite. Măsura a tot fost amânată (credeam eu) pentru că schimbarea caselor de marcat vechi cu cele inteligente ar fi fost prea costisitoare. Acum îmi dau seama însă că o astfel de măsură ar fi paralizat probabil serverele ANAF.

Concluzii

  • ANAF vrea mai multe informații despre tranzacțiile desfășurate în online
  • Același ANAF nu are capacitatea de procesare necesară pentru a înțelege informațiile pe care le primește și a le folosi
  • Nimeni nu e vinovat de situația asta

Epilog

Ultima chestie mi s-a părut de-a dreptul comică:

O alta problema cu care se confrunta ANAF este intarzierea achizitionarii de servicii de mentenanta, intretinere si reparatii pentru Unitatea de Imprimerie Rapida a Agentiei Fiscale, fapt ce a generat ingreunarea organelor fiscale teritoriale cu activitati de printare, implicuire si expediere a tuturor actelor administrative si de executare, ceea ce poate afecta incasarile bugetare.

Acum traducerea, încasările bugetare nu au fost la nivelul dorit pentru că Unitatea de Imprimerie a ANAF nu a putut trimite plicurile la timp. Vorbim de aceeași unitate care trimitea și încă trimite somații de plată de câțiva lei. Am găsit iată vinovatul, putem merge acasă și să dormim liniștiți.

Daniel

De 7 ani lucrez în consultanță, din care ultima jumătate de an petrecută la o firmă din UK. Pasionat de economie și artă grafică. Cola mă ține treaz, ceaiul mă ține sănătos, dar vinul mă ține optimist.
Scriu despre economie, taxe, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep.

About the Author

Daniel

De 7 ani lucrez în consultanță, din care ultima jumătate de an petrecută la o firmă din UK. Pasionat de economie și artă grafică. Cola mă ține treaz, ceaiul mă ține sănătos, dar vinul mă ține optimist.
Scriu despre economie, taxe, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep.

Leave a comment

Your email address will not be published.


*