5 lucruri despre vizita FMI în România

A fost și FMI în vizită zilele trecute în România și a tras niște concluzii. Cele clasice le știți:

  • trebuie continuată lupta anti-corupție
  • trebuie alocați bani pentru proiecte de infrastructură, nu pentru creșteri salariale
  • posibil ca România să rateze ținta de deficit de 3%.

Nu insist pe marginea lor pentru că toată lumea a vorbit despre ele. Ce mi-a atras atenția mie însă au fost câteva chestii interesante în concluziile lor care au zburat sub radar:

  1. E nevoie de reforme pe piața muncii – Și nu mă refer la alte tăieri de taxe ci la a aduce mai multe persoane pe piața muncii. Avem o rată a șomajului extrem de scăzută, dar unul din cele mai scăzute grade de ocupare din Uniunea Europeană (66%), față de o medie de 70% la nivel de UE. Nu numai cantitatea e însă problema, ci și calitatea: România are nevoie de forță de muncă cu anumite calificări, nu de gigei care să dea cu lopata. Lipsa forței de muncă calificate va conduce la oportunități de investiții ratate, la creșterea costului cu forța de muncă și la o potențială supra-încălzire a economiei.
  2. Există un risc real de creștere a costurile la care România se împrumută – Și asta din două motive mari și late:
    1. Măsurile economice luate de guvern ar putea să fie percepute ca periculoase – Nu insist pe subiectul acesta.
    2. Mediul economic extern ar putea să lucreze în defavoare – aici e o chestie mai interesantă pentru că de data asta riscul nu vine de la vreo catastrofă economică ci de la faptul că UE ar putea avea probleme iar SUA a început un proces de creștere a ratei dobânzii de politică monetară. Cum ne impactează pe noi? Simplu, creșterea ratei dobânzii de politică monetară din SUA va ridica și rata dobânzii la depozite și rata dobânzii la certificate de trezorerie. Asta înseamnă că în timp depozitele și certificatele de trezorerie americane vor deveni mai atractive pentru investitori. O parte din banii care intrau în economiile emergente, cum este România, vor lua drumul SUA. Costurile la care România se va împrumuta în 2017 și 2018 vor crește cu siguranță.
  3. Companiile de stat sunt o gaură neagră – Aici lucrurile sunt un pic mai dificile. Sloganul cu ”Noi nu ne vindem țara!” e aruncat frecvent în față de politicieni naționaliști pentru a justifica faptul că avem în continuare companii mari deținute de stat. Și da, FMI a propus de multe ori privatizarea lor. Dar ce e interesant aici e motivația FMI: creșterea eficienței acestor companii. Altfel spus, ce îi râcâie pe ei nu e că aceste companii sunt conduse de stat ci faptul că sunt conduse groaznic și sincer…le cam dau dreptate. La TAROM 40% dintre angajați sunt rude. În același timp, TAROM e singura companie aeriană care retrage curse și e pe pierdere. Hidroelectrica a pierdut aproape 1 miliard de euro prin contractele bilaterale încheiate cu ”băieții deștepți”.  FMI recomandă o îmbunătățire a eficienței acestor companii, chestie care se poate traduce mai ușor prin: ”Nu mai furați atât de rău de acolo!”. Unul din motivele pentru care de ani de zile nu se investește în infrastructura feroviară e acela că respectiva infrastructură e deținută de CFR, iar CFR nu are bani pentru că e căpușată din toate direcțiile. Aceeași problemă la Transelectrica, companie de stat ce deține liniile de înaltă tensiune ce transportă curent electric, stațiile de transformare etc. S-a încercat cu management privat și nu a mers, așa că FMI recomandă să privatizăm. Iar asta pare a fi într-adevăr singura soluție realistă de a stopa găurile din buget provocate de aceste companii.
  4. Fond de investiții – Guvernul vrea mega-fond de investiții ca alte state dezvoltate, FMI zice: ”Ok, faceți fond, dar cu reguli de transparență din acele state dezvoltate”. Dar dacă ar face asta nu s-ar mai putea fura nimic. Cum adică guvernanță corporativă? Cum adică selecția proiectelor de investiții în funcție de randament? Ha ha!
  5. Dacă aveți credite, puneți bani deoparte de acum – În primul rând motivul pentru care creditele sunt ieftine acum e rata dobânzii de politică monetară extrem de scăzută: 1,75% (minim istoric pentru România de fapt). Eu cred însă că în următorii doi ani vom asista treptat la o creștere a ratei dobânzii de politică monetară și implicit a ROBOR-ului (rata la care băncile se împrumută între ele). Și cum ROBOR la 3 luni e folosit pentru a calcula rata dobânzii pentru majoritatea creditelor ipotecare, vom vedea și o creștere a ratei lunare a creditului. De ce cred că ROBOR se va duce în sus? Motivele ar fi astea:
    1. revenirii inflației la un nivel de pest 2%
    2. creșterii presiunii de pe piața muncii cauzate de lipsa acută de personal calificat
    3. creșterii ratei dobânzii de politică monetară în SUA (vezi mai sus).

Daniel

De 7 ani lucrez în consultanță, din care ultima jumătate de an petrecută la o firmă din UK. Pasionat de economie și artă grafică. Cola mă ține treaz, ceaiul mă ține sănătos, dar vinul mă ține optimist.
Scriu despre economie, taxe, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep.

About the Author

Daniel
De 7 ani lucrez în consultanță, din care ultima jumătate de an petrecută la o firmă din UK. Pasionat de economie și artă grafică. Cola mă ține treaz, ceaiul mă ține sănătos, dar vinul mă ține optimist. Scriu despre economie, taxe, tehnologie și alte lucruri la care mă pricep.

Leave a comment

Your email address will not be published.


*